11,179 matches
-
cursul acestei perioade sunt relația dintre credință și rațiune, existența și simplitatea lui Dumnezeu, scopul teologiei și metafizicii, problema cunoașterii, cea a universalelor și cea a individuației. Filosofia medievală are caracter "teologic". Cu excepții posibile precum Avicenna și Averroes, gânditorii medievali nu s-au considerat ei înșiși filosofi: pentru ei, filosofii erau scriitori antici pagâni precum Platon și Aristotel. Oricum, teologia lor a folosit metode și tehnici logice ale filosofilor antici pentru a adresa întrebări teologice grele și a afirma puncte
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
să lupte împotriva a ceea ce a văzut ca fiind în parte atac asupra credinței, cu o abordare ce permite și credința, și rațiunea. Soluția augustiniană la problema credință/rațiune este: (1) crede, iar apoi (2) caută să înțelegi. Hotarele perioadei medievale timpurii sunt o problemă controversată. Există un acord general că aceasta începe cu Augustin (354 - 430), care aparține strict perioadei clasice, și se termină cu redeșteptarea învățăturii, la sfârșitul secolului 11, la începutul perioadei medievale mijlocii. După căderea imperiului roman
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
caută să înțelegi. Hotarele perioadei medievale timpurii sunt o problemă controversată. Există un acord general că aceasta începe cu Augustin (354 - 430), care aparține strict perioadei clasice, și se termină cu redeșteptarea învățăturii, la sfârșitul secolului 11, la începutul perioadei medievale mijlocii. După căderea imperiului roman, în Europa occidentală a început așa-numita epocă întunecată. Mănăstirile se numărau printre punctele de învățământ academic. Se poate presupune că acest fapt se datorează regulii Sf. Benedict din 525, care cerea călugărilor să citească
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
au bazat pe traducerile lui Boethius a Categoriilor lui Aristotel, a lucrării logice "Despre interpretare", precum și a "Introducerii" lui , aceasta din urmă fiind un comentariu la Categoriile lui Aristotel. Doi filosofi romani au avut o mare influență asupra dezvoltării filosofiei medievale: Augustin și Boethius. Augustin este în primul rând un teolog și un scriitor religios, dar o mare parte din lucrarea sa este filosofică. Temele sale sunt adevărul, Dumnezeu, sufletul uman, sensul istoriei, statul, păcatul și mântuirea. Unele dintre scrierile acestuia
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
filosofiei moderne timpurii, precum cea a lui Descartes. Anicius Manlius Severinus Boethius (480- c.525) a fost un filosof creștin născut la Roma, într-o familie influentă. El a devenit în 510 consul în regatul ostrogoților. Influența sa asupra perioadei medievale timpurii a fost de asemenea marcantă (atât de mult încât a fost numită uneori "perioada boethiană"). El a intenționat să traducă toate scrierile lui Aristotel și Platon din greacă în latină, și a tradus multe din lucrările logice a lui
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
tradus multe din lucrările logice a lui Aristotel, printre care "Despre interpretare" și "Categoriile". A scris comentarii la aceste lucrări și la "Introducere" de (care este un cometariu la Categorii). Traducerea acesteia din urmă a introdus problema universalelor în lumea medievală. Prima reînnoire semnificativă a studiului în Occident a avut loc când Carol cel Mare, sfătuit de Petru de Pisa și Alcuin de York, a atras cărturari din Anglia și Irlanda și, prin decretul imperial din 787, a înființat școli în
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
de Pisa și Alcuin de York, a atras cărturari din Anglia și Irlanda și, prin decretul imperial din 787, a înființat școli în toate abațiile din imperiu. Aceste școli, de la care vine denumirea de scolastică, au devenit centre ale studiului medieval. Ioan Scotus Eriugena (c. 815 - 877), successor al lui Alcuin de York ca cap al școlii palatului, a fost un teolog irlandez și filosof neoplatonic. Este remarcat pentru traducerea și comentariile la lucrarea lui Pseudo-Dionisie, despre care înainte s-a
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
fost urmată de o renaștere a studiului în secolul 11, ce a datorat mult redescoperirii gândirii grecești prin traducerile arabe și contribuțiile musulmane precum "Despre suflet" de Avicenna. Perioada dintre începutul secolului 11 și mijlocul secolului 14 este cunoscută ca 'medievală mijlocie' sau perioada 'scolastică'. În general, există un acord că aceasta a început cu Sfântul Anselm de Canterbury (1033-1109), filosof italian, teolog și oficial bisericesc, care este cunoscut ca autorul argumentului ontologic în favoarea existenței lui Dumnezeu. Secolul 13 și începutul
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
Toma de Aquino (1928) este disponibil în engleză. Oricum, gândirea lui Grabmann a fost utilă pentru toată înțelegerea modernă a scolasticii și a rolului esențial a lui Aquino. Toate ramurile principale ale filosofiei de azi au fost parte a filosofiei medievale. De asemenea, filosofia medievală era răspândită pe cele mai multe teritorii unde au locuit filosofii păgâni ai Antichității, în special Aristotel. În orice caz, disciplina numită acum filosofia religiei a avut, se pare, o dezvoltare unică în epoca medievală și multe dintre
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
este disponibil în engleză. Oricum, gândirea lui Grabmann a fost utilă pentru toată înțelegerea modernă a scolasticii și a rolului esențial a lui Aquino. Toate ramurile principale ale filosofiei de azi au fost parte a filosofiei medievale. De asemenea, filosofia medievală era răspândită pe cele mai multe teritorii unde au locuit filosofii păgâni ai Antichității, în special Aristotel. În orice caz, disciplina numită acum filosofia religiei a avut, se pare, o dezvoltare unică în epoca medievală și multe dintre chestiunile care definesc subiectul
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
parte a filosofiei medievale. De asemenea, filosofia medievală era răspândită pe cele mai multe teritorii unde au locuit filosofii păgâni ai Antichității, în special Aristotel. În orice caz, disciplina numită acum filosofia religiei a avut, se pare, o dezvoltare unică în epoca medievală și multe dintre chestiunile care definesc subiectul filosofiei religiei au primit configurație în Evul Mediu, în formele pe care le recunoaștem azi. Filosofia medievală are caracter teologic. Printre subiectele discutate în această perioadă sunt: După 'redescoperirea' Metafizicii lui Aristotel la mijlocul
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
orice caz, disciplina numită acum filosofia religiei a avut, se pare, o dezvoltare unică în epoca medievală și multe dintre chestiunile care definesc subiectul filosofiei religiei au primit configurație în Evul Mediu, în formele pe care le recunoaștem azi. Filosofia medievală are caracter teologic. Printre subiectele discutate în această perioadă sunt: După 'redescoperirea' Metafizicii lui Aristotel la mijlocul secolului 12, mulți scolastici au scris comentarii despre această lucrare (în special de Aquino și Scotus). Problema universalelor a fost una dintre principalele probleme
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
la mijlocul secolului 12, mulți scolastici au scris comentarii despre această lucrare (în special de Aquino și Scotus). Problema universalelor a fost una dintre principalele probleme care au captivat acea perioadă. Alte subiect sunt: În filosofia naturală și filosofia științei, filosofie medievali au fost infuențați în special de Aristotel. În orice caz, începând cu secolul 14, folosirea din ce în ce mai mult a raționării matematice în filosofia naturală a pregătit calea dezvoltării științei în perioada modernă timpurie. Cele mai multe tehnici de raționament matematic ale lui William
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
logică și au fost dezvoltate noi noțiuni logice și semantice. Alți mari contribuitori la logica medivală sunt Albert de Saxonia, Jean Buridan, John Wycliff, Paul de Veneția, Petru al Spaniei, Richard Kilvington, Walter Burley, William Heytesbury și William Ockham. Filosofia medievală a minții are la bază lucrarea lui Aristotel, "Despre suflet", o altă operă descoperită în Occidentul latin, în secolul 12. A fost văzută ca ramură a filosofiei naturii. Unele dintre temele discutate în cadrul filosofiei minții sunt: Scriitori pe acest subiect
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
perioada secolelor XII-XIV Vicina a fost unul dintre centrele bisericești mai însemnate din acest areal al Dunării inferioare și una dintre metropolele de unde a debutat contra-propaganda ortodoxă. Crearea mitropoliilor Țării Românești și Moldovei în secolul în care au apărut principatele medievale românești, a avut o legătură nemijlocită cu regiunea estică a Dunării de Jos, de unde au pornit spre Curtea de Argeș și spre Suceava de la Vicina și respectiv de la Moncastro (Cetatea Albă) ierarhi greci sau autohtoni, relicve și foarte probabil clerici din ținuturile
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
diverse grupuri, membri sau comunități care fac parte din publicul general și manifestă interes; ele includ orice perioada cuprinsă între Paleolitic și Al Doilea Război Mondial, printre acestea numărându-se așezări din Epoca Bronzului, Epoca Fierului, vile române și biserici medievale. Unele săpături arheologice au dus la descoperirea de situri de importanță națională. La 13 septembrie 2007, în timpul filmărilor la o reconstituire pentru un episod special din "Time Team", o așchie dintr-o lance confecționata din lemn de balsa a trecut
Time Team () [Corola-website/Science/335488_a_336817]
-
construit o nouă clădire pentru facultatea de arte și cea de filozofie, iar pe înălțimile din Asiago, în afara orașului, a fost ridicat observatorul de astrofizică al universității. Între anii 1938-1945 a fost restaurat "Palazzo del Bo" (palatul Bo), vechiul sediu medieval al universității. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1943), rectorul universității padovane, Concetto Marchesi, i-a îndemnat în mod public pe studenți la revoltă împotriva regimului lui Mussolini și la luptă împotriva fascismului; pentru a scăpa de represalii el
Universitatea din Padova () [Corola-website/Science/335530_a_336859]
-
sunt cei care, prin inginerie genetică, au populat Confluența cu o mie de specii diferite, în slujba cărora au pus mașini. O perioadă tulbure din istorie a determinat locuitorii să se revolte împotriva tehnologiilor, aducându-i la stadiul unei societăți medievale. Rolul științific al Proteguitorilor a fost uitat, ei fiind acum venerați ca zeități. Moștenirea pe care o poartă face ca Yama să devină un pion extrem de important, căutat de toate taberele care-și doresc puterea pe Confluență. "Library Journal" consideră
Copilul fluviului () [Corola-website/Science/335529_a_336858]
-
nu mai puteau satisface cerințele învățământului necesar statului turc și s-a hotărât înființarea unui sistem de învățământ după modelul european. Astfel își face apariția o structură de învățământ susținută de stat, dar care persista în a păstra influența culturii medievale orientale prin acordarea priorității disciplinelor religioase și a limbilor arabă și persană. Odată cu adoptarea sistemului juridic laic ( 1926) se va laiciza și învățământul și cultura. Încă de la începutul războiului de independență, Mustafa Kemal Atatürk se gândea la o reformă a
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
nepotul său, Shams al-Din Yusuf ibn Farghali al-Hanafi (autor al operei Oglinda timpului), al-Hafiz abd al-Ghani, Shaykh Muwaffaq al-Din Ibn Qudama, Ibn al- Dubaythi, Ibn al-Najjar și al-Diya. Ibn al-Jawzi a fost unul dintre cei mai profilici și versatili autori medievali ai literaturii arabe. Mai mulți scriitori au susținut că Ibn al-Jawzi a scris aproximativ 1000 de opere. Cu toate că este posibil ca aceștia să fi exagerat, sunt numeroase date ce indică faptul că Ibn al-Jawzi a scris multe opere literare. Acestea
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
celui promis. Această profeție ar arăta către o epocă a luminării, cu numeroase facilități de comunicare și transport, care ar face prozelitismul mai ușor, aceasta fiind o reflectare a scopului fizic pe care minaretele le aveau în epoca societăților islamice medievale, eficiența comunicării chemării la rugăciune la o cât mai mare audiență. Ghulam Ahmad susține că Dumnezeu i-a spus: În 1903 Ahmad a pus fundația minaretului pentru a comemora profeția și pentru a reprezenta atât fizic cât și spiritual aspecte
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
din 17 palate transformate acum în muzee și accesibile publicului ce se întind pe o suprafață de 104 hectare. Palatul Golestan a activat ca centru al artei și arhitecturii persane în perioada dinastiei Qajare, păstrând contemporanilor minunați artistice ale Persiei medievale. Acest complex exemplifică curentul inovator din artă persana medievală, îmbinarea artei cu artizanatul și arhitectura. În Palatul Golestan, elemente ale arhitecturii occidentale de secol XVIII se împletesc cu formele clasice ale Orientului Mijlociu. În primă fază, prim-ministrul lui Naser
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
publicului ce se întind pe o suprafață de 104 hectare. Palatul Golestan a activat ca centru al artei și arhitecturii persane în perioada dinastiei Qajare, păstrând contemporanilor minunați artistice ale Persiei medievale. Acest complex exemplifică curentul inovator din artă persana medievală, îmbinarea artei cu artizanatul și arhitectura. În Palatul Golestan, elemente ale arhitecturii occidentale de secol XVIII se împletesc cu formele clasice ale Orientului Mijlociu. În primă fază, prim-ministrul lui Naser al-Din Shah, Amir Kabir, a cumpărat terenul la est
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
denumite după cum urmează în arabă: În arabă, ca și în ebraică, prima zi a săptămânii corespunde cu duminică săptămânii planetare. Zilele săptămânii islamice, ca și cele în ebraică și calendarele Bahá'í, incep la apusul soarelui, în timp ce zilele săptămânii creștine medievale și planetare încep la următoarul miez de noapte. Totuși, ziua liturgica creștină, ținută în mănăstiri, începe cu vecernie, care este seară, în conformitate cu alte tradiții avraamice). Musulmanii se adună pentru închinare la o moschee la prânz în "ziua întrunirii" (arabă: yaum
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
după acest eveniment marcant în istoria islamului. Prima zi a primei luni a primului an islamic - 1 muharram 1 AH, a fost vineri, ceea ce corespunde cu 16 iulie 622 în calendarul iulian. Această dată a fost determinată de către astronomii musulmani medievali prin proiectarea înapoi în timp a propriului lor calendar tabular islamic, care alternă luni de 30 și 29 de zile în fiecare an lunar, plus 11 zile bisecte la fiecare 30 de ani. Cu toate că nu a fost folosită nici de
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]