12,937 matches
-
instituisem ca valoare dispare și ea totdeaodată. Autoficțiunea consacră individualismul abrupt al zilelor noastre: singura realitate la care mă pot raporta sînt eu, așadar nu pot vorbi decît despre mine dacă vreau să spun adevăruri. Iar noii libertini Îngroașă conturul miezului pervers, autodestructiv al ființei umane finite, atee, lipsită de credință, căreia nu-i mai rămîne decît cinismul puterii de dominație. Ar fi forte greu să Îi găsim o filiație. Cel mai potrivit ar fi să spunem că avem de-a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
magie a intimității, redecorează clișeele franceze ale literaturii de consum - iubirea romantică, iconoclasmul - dar le determină ideologic. Literatura modernă a Început prin a rezona cu sublimul, a trecut prin absurd pentru a rămîne undeva Între cinism, cruzime și umor, În miezul sensibilității de avangardă. Or, minimalismul soft și literatura Amelie Poulain țintesc un segment de public conservator, rural, care respinge modernitatea și celebrează valorile locale și perene. Oferă și cere prea puțin. Totuși, așa după cum peisajul urban francez n-ar fi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pleacă pe alte meleaguri. Ambiguitățile unei relații imposibile Între un el narator-autor În penultimul roman, Corespondenta (2000), sau prieten decedat al naratorului În Unguroaica (2002) și o ea misterioasă, aterizată În provincie prin te miri ce silnicie a soartei, constituie miezul romanelor de dragoste ale lui Eric Holder. Erotismul sublimat, parfumat al unor relații În esență platonice este spart pe ici pe colo de scurte intruziuni În forță ale unor lexeme falocentrice niciodată vulgare. Apoi, limbajul devine, pe măsură ce romanele se Înmulțesc
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
griji a copiilor compun în Iarna pe uliță un fundal sonor și plin de verva mișcării, pentru a contura tabloul unei vitalități senine, în care se concentrează specificul anotimpului. Amplificate de versificația evocatoare, notațiile senzoriale configurează climatul unui anotimp (În miezul verii). Deseori pastelul trece, prin personificare și alegorie, în fantezie (Ștrengarul văilor, Seara). Dar cu toată concretețea ei vie, lumea lui C. nu e numai cea din afară. Pentru că, în priveliștea naturii și în riturile ei, poetul ajunge să priceapă
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
perspectiva tabloului de ansamblu, ori printr-o scurtă prezentare sintetică a scriitorului comentat (operată în chip agreabil, uneori, ca la E. Lovinescu, cu recurs la anecdotă ori cu scurte digresiuni eseistice pline de „culoare”), după care criticul merge direct la miezul lucrurilor, procedând la descrierea, interpretarea și evaluarea cărții, trasate în linii energice și sigure, cu apel ponderat (dar oportun) la detalii, cu o folosire generoasă (mai ales când e vorba de poezie) a citatelor comentate. În final, o concluzie relevantă
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
despre avantajele colectivizării și să lupte pentru întemeierea unor gospodării colective) și romanele șantierului, realizate după scheme cognitiv-acționale de proiectare-realizare a unui vis, după un model ideal). Nu lipsesc nici eroii provenind din rândurile intelectualității, care înțeleg să trăiască „în miezul unui ev aprins” și să lupte împotriva colegilor lor decadenți, influențați de practici mic-burgheze. În romanul lui Al. Siperco, N-a fost în zadar, o eroină de acest tip perorează, referindu-se la frumusețea vieții lor: „...(viața) va fi și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pământului. Asemenea lui B. Fundoianu, Ilarie Voronca și Radu Gyr în deceniile interbelice, el celebrează fasolea, cartofii, mazărea, ceapa, sfecla, tomatele, morcovii. Poetizează, adică, alături de fructele edenice ale solului subcarpatic, precum „pere de aur ca luna în noapte”, prune cu „miezul ca fagurii dulci de albine”, și vegetale indispensabile, „prozaice”. Abordând la debut, în stil nediferențiat, obișnuitele „teme majore”, el s-a remarcat încă de atunci și printr-o insolită (și chiar suspectă în ochii unora) preferință pentru o sursă de
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
radicală va crea prosperitate. Ea nu este văzută ca o responsabilitate zilnică pentru fiecare angajat. Cele mai multe firme nici nu au Început să pună preț pe capitalul lor inovativ. Fundamental, inovația nu poate apărea marginal. Ea trebuie să se situeze În miezul obiectivelor firmei. Se impune regândirea proceselor de producție pentru a minimiza timpul scurs Între idee și crearea prosperității prin aplicarea ei. Nu lanțul aprovizionării trebuie scurtat și automatizat, ci procesul inovării. Inovația este mai degrabă un termen social decât unul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ca bilunar, la 1 ianuarie 1905. În singurul număr editat, sunt publicate poezii de N. Țincu, Eug. Ștefănescu, I. Costin, Al. Gherghel, proză de D. Caselli și traduceri din Maxim Gorki (Omul). Cel mai important text apărut aici este poezia Miezul nopții a lui G. Bacovia. M.Pp.
CAVALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286145_a_287474]
-
din țară, „Deșteptarea”, „Dimândarea”, ca și în „Zborlu a nostru”, care apare la Freiburg, Germania, și în „Frândza vlahă”, din Bridgeport, SUA. C. scrie exclusiv proză, caz mai rar la autorii aromâni, care sunt mai ales poeți. Prozele sale au miez, densitate și impun atenției personaje bine conturate, întotdeauna în conflicte clare, cumva în genul nuvelisticii lui Ioan Slavici. De remarcat de asemenea bogăția și expresivitatea limbii autorului, care nu ocolește neologismul, mai puțin obișnuit în proza dialectală, ca și metafora
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
editorial al poetului (Premiul Uniunii Scriitorilor), tatuează organismul imaginativ cu stimulii realității, exaltă o mitologie barocă a destrămării și recombinării perpetue, pe care o spulberă din nou prin ironia parodică, foșnesc la tot pasul aluziile culturale, imediat caricate, golite de miez, invadate de referințele la tehnică, informatică, design, sport, rock and roll, suprarealism și motociclism, poetică de stroboscop deopotrivă exultantă și tristă, subversivă și autodisolutivă. Cartea Poeme de amor (1983) desfășura ca un penaj de păun barochizant disponibilitatea poetului, în tonalități
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
preferă patronime nordice. Cartea trădează un sentiment orgolios, al invulnerabilității individului, apărat de forțele magice ale pământului. Dacă firul vieții nu i-ar fi fost atât de brusc curmat, C. ar fi încredințat tiparului și alte scrieri (dintre acestea, În miez de noapte rămânând în manuscris). SCRIERI: Adânc împietrit, Craiova, 1932; Poesii, București, 1934. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VII, 97-98; Metzulescu, Literile, I, 29-33; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont. (1937), 104; Călinescu, Ist. lit. (1941), 852; Papadima, Creatorii, 450-455; Crohmălniceanu, Literatura
CIOCALTEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286243_a_287572]
-
fantasticului - constă în a sugera că oamenii de demult seamănă cu cei de astăzi, în sensul că se simțeau moderni. Atmosfera de melancolie contemplativă, omniprezentă, este un reflex al ideii că, în oricare dintre momentele istoriei, oamenii, simțindu-se în miezul evenimentelor, nu mai puțin își trăiau singura viață cu deplina conștiință a acestui trist adevăr. Activitatea de editor (și totodată de istoric literar avizat) a lui C. s-a concretizat în ediții de opere (Mateiu I. Caragiale), de recuperări (Luca
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
priori. Maslow boteza acest travaliu biologie introspectivă (introspective biology). Dar ce este „biologia introspectivă” și care este relația sa cu noile idei despre educație? Explicația lui Maslow este simplă. Dacă se acceptă noțiunea de „esență umană” sau noțiunea „sinelui ca miez” (core-self), material de bază constitutiv, temperamental, biologic, chimic, endocrinologic deja dat, dacă se acceptă faptul că, la naștere, copiii vin pe lume diferiți unul de celălalt (oricine are mai mult de un copil știe acest lucru), atunci misiunea oricărui om
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
școala franceză a lui J. A. Vaillant și leagă acum o prietenie pe viață cu Ion Ghica. Citește pe Voltaire, Boileau, Montesquieu, Lamartine și începe să scrie. În „Curierul românesc”, la 6 martie 1832, I. Heliade-Rădulescu îi tipărea prima poezie, Miezul nopții, prezentându-l ca pe „un alt Young ieșit din ruinurile Târgoviștii”, iar la sfârșitul anului, tot prin grija acestuia, îi apărea primul volum, Eliezer și Neftali, cuprinzând traducerea poemului în proză cu acest titlu al lui Florian și câteva
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
discuție, uneori stângaci, cu patetism însă, valorile sub semnul cărora omul există. Confesiunea intimă (apetitul ei i-a fost deschis de lectura romanticilor: Lamartine, Byron) tinde spre adevărul trăirii, chiar dacă, uneori, fundalul nocturn, decorul ruinelor, gestul damnării sunt invocate convențional (Miezul nopții). Tristețea în fața nestatorniciei fericirii (motivul central al liricii lui A., nu străin de modelele de circulație în epocă, cel lamartinian în primul rând, însă susținut de o înclinație temperamentală depresivă și alimentat de circumstanțe ale vieții ce nu au
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
maturității, Hameleonul începe să-și însoțească tatăl, Apariul, mare vrăjitor, în drumurile acestuia către munții care înconjoară, ca un zid, lumea, pentru a extrage din adâncurile lor sânge. Aruncând căldarea într-o fântână extrem de adâncă, ce pare să coboare până în miezul pământului, scot de acolo nu sânge, ca de obcei, ci lapte. Gustând din acesta, aud un glas din adâncuri: "Vai, țițișoarele mele, vai, lăptișorul mieu, cine dintre muritori te-au tras? Cine din cei nemuritori vreodată te-au băut? Cine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este tragerea sforilor în așa fel încât Strutocamila să devină epitrop în țara patrupedelor, ci aflarea adevărului. Când i se adresează, prin urmare, Lupului, o face de pe poziții egale, ca între "complici"; ei se situează desupra gloatei, având acces la miezul lucrurilor, căci, confirmă în cheie stoică naratorul, "sămnul înțelepciunii ieste ca din céle vădzute sau audzite, cele nevădzute și neaudzite a adulmăca, și viitoarele din céle trecute a giudeca"28. Personajul are perspectiva de ansamblu, are clarviziune, are echilibru. Așa cum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și sunt distribuite printre acinii exocrini, fiind mai dense la nivelul cozii pancreasului și mult mai rare în porțiunea posterioară a regiunii cefalice (care este bogată în celule PP și provine embriologic din mugurele pancreatic ventral) (2,10). Au un "miez" format din celule (70-80 % din masa de celule endocrine) și o "manta" formată din celulele A (care secretă glucagon și constituie 15-20% din masa endocrina), celulele D (secretă somatostatina și au o proporție relativă de 5-10%) și celulele PP (secretă
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
are ca și produs "secundar" glicerolul, necesar sintezei trigliceridelor (36). Glicogenul este un polimer intens ramificat al a-D-glucopiranozei, care se găsește în primul rând în hepatocite și celulele musculare scheletice, sub forma unor granule de mărimi diferite, extramitocondrial. Glicogenina este miezul proteic al glicogenului și are propretăți enzimatice. Locul major de acțiune al insulinei, în sinteza glicogenului, este asupra kinazei 3 glicogen sintazei (GSK-3), care catalizează fosforilarea glicogen sintazei în mai multe locuri. Insulina activează AKT kinaza, pe o cale dependentă
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
în sus. Înfigem în fiecare ou câte o scobitoare cu măslină sau roșie și decorăm cu pătrunjel verde. PLATOU CU APERITIV Ficățel de pasăre prăjit și învelit în feliuțe de bacon, prune uscate înmuiate, cu sâmburii scoși și umplute cu miez de nucă. Se poate înveli în slănină. Se adaugă trei roșii tăiate nufăr și umplute cu vinete coapte, tocate și frecate cu ulei și usturoi. Se fac bulete din cartofi și cașcaval, apoi un ou, făină, după care sunt făcute
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cel de-al treilea cu brânză. SALATĂ DE DOVLECEI CU SMÂNTÂNĂ 4 dovlecei, 2 linguri de zeamă de lămâie sau puțin oțet, pătrunjel, mărar verde, o lingură de ulei, o cană de smântână. Se curăță dovleceii de coajă, se scoate miezul cu semințe, se pun în apă fierbinte cu puțină sare să fiarbă, se scurg bine și se taie felii, apoi se prepară sosul din ulei, zeamă de lămâie sau oțet și sare. Se freacă bine și se toarnă peste dovlecei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se dă gust de sare, iar la sfârșit, se servește decorată cu maioneză. SALATĂ DE LEGUME CRUDE 100 g morcov tăiat fideluță (Julien), 100 g țelină tăiată fideluță, 100 g varză albă, 100 g varză roșie (tocată mărunt), 50 g miez de nucă prăjită, o legătură de mărar tocat mărunt, un gogoșar roșu tăiat fideluță, 2 ouă fierte tari. Legumele tăiate le punem într-un vas unde le amestecăm cu sare și piper după gust. Din gălbenuș facem un dressing cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
orezul, carnea de porc și de pui, sare, piper și verdeață tocată. Guliile se curăță de coajă, după care se scobesc și se umplu cu pastă din carne și orez. Se așează în cratiță una lângă alta, peste gulii punem miezul de la scobit tocat mărunt. Adăugăm supă din Knorr și dăm la fiert timp de jumătate de oră. După fierbere, facem un sos din 200 g smântână, o lingură de făină, ½ de cană de lapte, o legătură de mărar tocat fin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
DIN PESTE 4 felii de pâine se taie cubulețe și se stropesc cu 100 ml de vin alb. Se curăță o ceapă și se toacă, apoi se taie mărunt 500 g filé de pește și se amestecă cu ceapa și miezul de pâine stors. Se adaugă 1 ou, o lingură de muștar, o lingură de verdeață, sare, piper și zeama de la o lămâie. Din această compoziție se formează chiftele care se prăjesc în ulei, apoi se face un sos din uleiul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]