11,487 matches
-
mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, anume Neagul și cu feciorii săi, câți Dumnezeu îi va dărui, ca să aibe a ține Ulițeștii toți și Provița, den apa Cricovului, până la Crivăț, pentru că iaște a lui dreaptă și veche moșie de la moșii lui”. În lucrarea „Marele Dicționar Geografic al României” se menționează ca dată a atestării sale documentare anul 1550. În „Monografia comunei Provița de Jos” (1967) se precizează că nu există acte doveditoare despre înființarea comunei Provița de Jos
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
s-au așezat mai ales în partea de est a comunei Provița de Jos, fiind locuri mai dosnice, în satul Piatra. Potrivit unui document din „Arhivele Statului București” se dă o sentință judecătorească în 1852, prin care se stabileau hotarele moșiei Provița astfel: - spre sud - moșia Drăgăneasa, propietatea răposatei monahii Ansieta Negreasca și cu moșia Piatra, aflată în proprietatea clucerului Costache Ștefănescu. Locul de întâlnire dintre aceste moșii era la confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în partea de est a comunei Provița de Jos, fiind locuri mai dosnice, în satul Piatra. Potrivit unui document din „Arhivele Statului București” se dă o sentință judecătorească în 1852, prin care se stabileau hotarele moșiei Provița astfel: - spre sud - moșia Drăgăneasa, propietatea răposatei monahii Ansieta Negreasca și cu moșia Piatra, aflată în proprietatea clucerului Costache Ștefănescu. Locul de întâlnire dintre aceste moșii era la confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
fiind locuri mai dosnice, în satul Piatra. Potrivit unui document din „Arhivele Statului București” se dă o sentință judecătorească în 1852, prin care se stabileau hotarele moșiei Provița astfel: - spre sud - moșia Drăgăneasa, propietatea răposatei monahii Ansieta Negreasca și cu moșia Piatra, aflată în proprietatea clucerului Costache Ștefănescu. Locul de întâlnire dintre aceste moșii era la confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și moșia Breaza, aceasta din urmă se află în proprietatea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
București” se dă o sentință judecătorească în 1852, prin care se stabileau hotarele moșiei Provița astfel: - spre sud - moșia Drăgăneasa, propietatea răposatei monahii Ansieta Negreasca și cu moșia Piatra, aflată în proprietatea clucerului Costache Ștefănescu. Locul de întâlnire dintre aceste moșii era la confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și moșia Breaza, aceasta din urmă se află în proprietatea logofătului Scarlat Ghica, aparținând casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
spre sud - moșia Drăgăneasa, propietatea răposatei monahii Ansieta Negreasca și cu moșia Piatra, aflată în proprietatea clucerului Costache Ștefănescu. Locul de întâlnire dintre aceste moșii era la confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și moșia Breaza, aceasta din urmă se află în proprietatea logofătului Scarlat Ghica, aparținând casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre cele trei moșii: Provița, Poiana, Breaza. - spre nord - vest era moșia Bezdead. Vf. Sultanu era locul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Drăgăneasa, propietatea răposatei monahii Ansieta Negreasca și cu moșia Piatra, aflată în proprietatea clucerului Costache Ștefănescu. Locul de întâlnire dintre aceste moșii era la confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și moșia Breaza, aceasta din urmă se află în proprietatea logofătului Scarlat Ghica, aparținând casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre cele trei moșii: Provița, Poiana, Breaza. - spre nord - vest era moșia Bezdead. Vf. Sultanu era locul de întâlnire a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și moșia Breaza, aceasta din urmă se află în proprietatea logofătului Scarlat Ghica, aparținând casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre cele trei moșii: Provița, Poiana, Breaza. - spre nord - vest era moșia Bezdead. Vf. Sultanu era locul de întâlnire a trei moșii: Provița, Ocina și Bezdead. - spre vest și sud - vest erau moșiile Valea Lungă și Cătunu, ambele în proprietatea logofătului Grigore Cantacuzino. Moșia Cătunu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și moșia Breaza, aceasta din urmă se află în proprietatea logofătului Scarlat Ghica, aparținând casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre cele trei moșii: Provița, Poiana, Breaza. - spre nord - vest era moșia Bezdead. Vf. Sultanu era locul de întâlnire a trei moșii: Provița, Ocina și Bezdead. - spre vest și sud - vest erau moșiile Valea Lungă și Cătunu, ambele în proprietatea logofătului Grigore Cantacuzino. Moșia Cătunu se întindea și pe o parte din teritoriul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
aceasta din urmă se află în proprietatea logofătului Scarlat Ghica, aparținând casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre cele trei moșii: Provița, Poiana, Breaza. - spre nord - vest era moșia Bezdead. Vf. Sultanu era locul de întâlnire a trei moșii: Provița, Ocina și Bezdead. - spre vest și sud - vest erau moșiile Valea Lungă și Cătunu, ambele în proprietatea logofătului Grigore Cantacuzino. Moșia Cătunu se întindea și pe o parte din teritoriul actual al comunei Provița de Jos. Moșia Provița se întindea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre cele trei moșii: Provița, Poiana, Breaza. - spre nord - vest era moșia Bezdead. Vf. Sultanu era locul de întâlnire a trei moșii: Provița, Ocina și Bezdead. - spre vest și sud - vest erau moșiile Valea Lungă și Cătunu, ambele în proprietatea logofătului Grigore Cantacuzino. Moșia Cătunu se întindea și pe o parte din teritoriul actual al comunei Provița de Jos. Moșia Provița se întindea pe teritoriul a două comune, acum deosebite: Provița de Sus și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
trei moșii: Provița, Poiana, Breaza. - spre nord - vest era moșia Bezdead. Vf. Sultanu era locul de întâlnire a trei moșii: Provița, Ocina și Bezdead. - spre vest și sud - vest erau moșiile Valea Lungă și Cătunu, ambele în proprietatea logofătului Grigore Cantacuzino. Moșia Cătunu se întindea și pe o parte din teritoriul actual al comunei Provița de Jos. Moșia Provița se întindea pe teritoriul a două comune, acum deosebite: Provița de Sus și Provița de Jos. Din bătrâni se povestește că primul locuitor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
întâlnire a trei moșii: Provița, Ocina și Bezdead. - spre vest și sud - vest erau moșiile Valea Lungă și Cătunu, ambele în proprietatea logofătului Grigore Cantacuzino. Moșia Cătunu se întindea și pe o parte din teritoriul actual al comunei Provița de Jos. Moșia Provița se întindea pe teritoriul a două comune, acum deosebite: Provița de Sus și Provița de Jos. Din bătrâni se povestește că primul locuitor al comunei a fost un oarecare Negru pentru că aceste pământuri s-au numit Măgura Negrului, după
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
o parte și alta până la drumul ce duce spre Vf. Drăgănesii. Înainte de a-și da sfârșitul a dat pământul său ca danie mănăstirii Sf. Gheorghe-Nou. Cealaltă parte care duce spre Vf. Drăgănesii și drumul de pe lângă cimitir făceau parte din moșia lui Grigore Cantacuzino. Până în 1864 au existat ca moșieri pe teritoriul comunei Scarlat Racotă și Iorgu Neculescu care aveau o moșie unde se găsește astăzi „Curtea boierească”. Cel mai mare moșier care a rămas și după 1864 a fost Grigore
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
danie mănăstirii Sf. Gheorghe-Nou. Cealaltă parte care duce spre Vf. Drăgănesii și drumul de pe lângă cimitir făceau parte din moșia lui Grigore Cantacuzino. Până în 1864 au existat ca moșieri pe teritoriul comunei Scarlat Racotă și Iorgu Neculescu care aveau o moșie unde se găsește astăzi „Curtea boierească”. Cel mai mare moșier care a rămas și după 1864 a fost Grigore Cantacuzino, care cu timpul înghite și moșia mai sus menționată. În anul 1864, prin reforma agrară din timpul lui Alexandru Ioan
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
existat ca moșieri pe teritoriul comunei Scarlat Racotă și Iorgu Neculescu care aveau o moșie unde se găsește astăzi „Curtea boierească”. Cel mai mare moșier care a rămas și după 1864 a fost Grigore Cantacuzino, care cu timpul înghite și moșia mai sus menționată. În anul 1864, prin reforma agrară din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, s-au împropietărit țăranii de pe aceste meleaguri. Împropietărirea nu s-a făcut la fel pe ambele moșii. Mai avantajați au fost țăranii împropietăriți din
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Grigore Cantacuzino, care cu timpul înghite și moșia mai sus menționată. În anul 1864, prin reforma agrară din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, s-au împropietărit țăranii de pe aceste meleaguri. Împropietărirea nu s-a făcut la fel pe ambele moșii. Mai avantajați au fost țăranii împropietăriți din moșia lui Grigore Cantacuzino, pentru că era mai mare și legea prevedea că trebuie lăsat moșierului o treime din moșie. În 1921 satul Drăgăneasa a fost împroprietărit cu circa 450 de pogoane (ca izlaz
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mai sus menționată. În anul 1864, prin reforma agrară din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, s-au împropietărit țăranii de pe aceste meleaguri. Împropietărirea nu s-a făcut la fel pe ambele moșii. Mai avantajați au fost țăranii împropietăriți din moșia lui Grigore Cantacuzino, pentru că era mai mare și legea prevedea că trebuie lăsat moșierului o treime din moșie. În 1921 satul Drăgăneasa a fost împroprietărit cu circa 450 de pogoane (ca izlaz comunal). Oamenilor nu li s-a dat pământ
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
țăranii de pe aceste meleaguri. Împropietărirea nu s-a făcut la fel pe ambele moșii. Mai avantajați au fost țăranii împropietăriți din moșia lui Grigore Cantacuzino, pentru că era mai mare și legea prevedea că trebuie lăsat moșierului o treime din moșie. În 1921 satul Drăgăneasa a fost împroprietărit cu circa 450 de pogoane (ca izlaz comunal). Oamenilor nu li s-a dat pământ cu această ocazie sub pretextul că e regiune de munte, locuitorii fiind trimiși la Fulga (în sud- estul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
izlaz comunal). Oamenilor nu li s-a dat pământ cu această ocazie sub pretextul că e regiune de munte, locuitorii fiind trimiși la Fulga (în sud- estul județului) să li se dea pământ. Ei au refuzat. În comună rămâne moștenitoarea moșiei lui Grigore Cantacuzino, Alexandrina BarbuCatargiu, care vinde din moșie. Unii locuitori au cumpărat până la 30 de pogoane. Până în 1923 au fost persoane care au cumpărat peste 100 de pogoane. Aceștia sunt: Ion Matei, Petre Comănescu și Ion Comănescu din Drăgăneasa
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu această ocazie sub pretextul că e regiune de munte, locuitorii fiind trimiși la Fulga (în sud- estul județului) să li se dea pământ. Ei au refuzat. În comună rămâne moștenitoarea moșiei lui Grigore Cantacuzino, Alexandrina BarbuCatargiu, care vinde din moșie. Unii locuitori au cumpărat până la 30 de pogoane. Până în 1923 au fost persoane care au cumpărat peste 100 de pogoane. Aceștia sunt: Ion Matei, Petre Comănescu și Ion Comănescu din Drăgăneasa. Alții povestesc cum că populația acestor locuri ar fi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
că populația acestor locuri ar fi venit din sud în secolul al -XVIIlea, pe la 1750. S-a așezat pe văi și în lungul pârâului Provița. La invaziile otomane populația se retrăgea în păduri. Primele familii care s-au stabilit pe moșia lui Racotă și lui Cantacuzino au fost Drumișanu, din care se trag famiile Șchiopu, Comănescu și Vâlcu. Terenurile care au fost în custodia lui Barbu Catargiu au fost cumpărate de diferite familii precum: Șuțu, Albu, Geană, Nedelcu, Sitaru, Irimia, Horja
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
potențial de instabilitate dacă nu este amenajat corespunzător. Din acest motiv poate fi încadrată la zonele cu restricții pentru construit. Orice construcție propusă va necesita o cercetare amănunțită a amplasamentului, deci un studiu geotehnic pe bază de foraje. b) Zona Moșia Pietrei (în satul Drăgăneasa) un teren cu pante mai line, parțial fâneață, parțial livezi, stabil la data cercetării. Zona e limitată de două viroage slab conturate, cu caracter nepermanent pe care se scurg apele de pe versanți în perioadele cu precipitații
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sentința-mi și puterea-mi, Ceea ce-n firea-mi, nici în rang nu rabd, Puterea-ntreagă-avînd, ia-ți plata, dar. Cinci zile-ți acordăm de pregătire Spre-a te feri de relele-astei lumi, Si într-a șasea, să-ntorci hîdu-ți dos Moșiei noastre; dacă-a zecea zi Proscrisu-ți trup i-aflat pe-al nost regat, Clipă ți-e moarte. Ieși! Pe Jupiter, Aceasta n-o revoc. KENT: Cu bine, rege, dacă-așa te porți, Surghiun e-aici și slobod peste porți. (Cordeliei
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
avocat neplătit: nu mi-ai dat nimic pentru asta. Poți să scoți ceva din nimic, unchiule? LEAR: Păi nu, băiete, nimic nu poți face din nimic. BUFONUL (Lui Kent): Te rog, spune-i că la atîta se ridică și venitul moșiei lui; pe-un nebun nu-l va crede. LEAR: Amar nebun. BUFONUL: Știi care-i deosebirea, copile, între-un nebun amar și unul dulce? LEAR: Nu, flăcăule, nvață-mă. BUFONUL: Acela ce te sfătui Pămîntul să ți-l dai Pune-l
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]