11,111 matches
-
interne și externe ale statelor pe plan regional, în sens fizic, indiferent de volumul fluxurilor ce rulează pe infrastructurile respective. O entitate teritorială poate fi deosebit de atractivă în spațiul geostrategic global, chiar dacă nivelul său de dezvoltare se situează la standarde modeste, cu condiția ca dotările infrastructurii de legătură să fie suficient de bine reprezentate cantitativ și calitativ. Importanța existenței, cantității și calității suportului infrastructurilor de transport este cel mai bine reliefată prin prisma viziunii strategico-militare de evaluare a riscurilor posibile într-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
km./1 port), Bahrain (80,5 km./1 port), Comore (113,3 km./1 port). Statele ce dețin căi fluviale navigabile sunt echipate cu infrastructuri portuare fluviale cu densități reduse de-a lungul cursurilor de apă,fapt ce demonstrează valorificarea modestă a ofertei naturale din teritoriile respective: în Irak un port fluvial de pe Eufratul navigabil deservește un segment de râu de 659,8 km., în Egipt - 318,2 km. pe Nil, iar în Sudan - 271,2 km. Hinterlandul interior deservit de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
000 kmp. și sub 200 km. liniari de litoral. Sunt state în care lungimea fațadei maritime, deși destul de bine echipată cu unități portuare, este relativ redusă în comparație cu masa teritorială continentală, așa cum se întâmplă în Algeria, Libia și regatul Iordaniei. spațiile modest deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri în suprafață de 50.000-200.000 kmp. și peste 200 km. liniari de țărm ce revin fiecărui port. Aceste spații corespund statelor cu largi deschideri maritime, echipate însă cu destul de puține terminale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Internet Valorile acestor parametri cuantifică capacitatea rețelei de comunicații de a asigura legăturile comunicaționale curente. Cele 33.274.100 linii telefonice în funcțiune reprezintă doar 2,6% din infrastructura de telefonie existentă la nivel mondial, ceea ce reliefează o participare relativ modestă la sistemul global de comunicații pe această componentă, iar repartiția lor teritorială evidențiază mari decalaje de echipare a teritoriului cu mijloace de comunicare telefonice/telefax (Tabelul nr. 76). După volumul liniilor telefonice se remarcă ca nivel de înzestrare Africa de Nord, spațiul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ce depășește nevoile defensive proprii, atât ca efective, cât și ca nivel foarte modern de echipare, precum E.A.U. și Iordania. Ponderea efectivelor armate ale acestor state din totalul corpului militar global se situează sub 1%, confirmând poziția lor destul de modestă în ierarhia militară mondială: Algeria (0,6%), Iordania (0,5%), Libia (0,4%), Liban (0,3%), Yemen (0,3%), E.A.U. (0,2%). Cele mai multe state (11) dispun de armate de dimensiuni modeste ca efective umane (sub 50.000 militari). Unele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
se situează sub 1%, confirmând poziția lor destul de modestă în ierarhia militară mondială: Algeria (0,6%), Iordania (0,5%), Libia (0,4%), Liban (0,3%), Yemen (0,3%), E.A.U. (0,2%). Cele mai multe state (11) dispun de armate de dimensiuni modeste ca efective umane (sub 50.000 militari). Unele dintre aceste armate însă, sunt foarte bine dotate din punct de vedere tehnico-logistic, precum forțele armate din Kuwait, Qatar, Bahrain, Oman, Tunisia. Unele au armate foarte slab dotate cu echipamente specifice (Ciad
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
fi evoluția volumului și ponderii efectivelor armate pe cele două componente teritoriale majore - Asia arabă și Africa arabofonă. Dinamica parametrilor reprezentând cele două ridicat al finanțării armatelor, este și astăzi gazda confruntării intereselor strategice ale umanității. Surprinzătoare este poziția mai modestă a Egiptului, care, cu o finanțare de numai 5,54 mld. USD (0,37% din cheltuielile militare mondiale), nu se ridică la cota ambițiilor sale regionale și nici la nivelul celorlalte state menționate cu armate generos finanțate. Un al doilea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
preponderent din renta petrolieră, fapt reliefat de valorile mari și pozitive ale reziduului, ce plasează țările respective mult deasupra dreptei de regresie: Qatar (ε=3,6), Oman (ε=2,3). De remarcat că și unele state cu venituri petroliere mai modeste, precum Marocul (ε=2,8), Mauritania (ε=2,8), sunt încadrabile acestei categorii, modelul regresiei arătând că veniturile lor petroliere nu acoperă cuantumul cheltuielilor de apărare, pentru asigurarea cărora este necesară contribuția altor surse de finanțare. Statele cu valori mari
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
pe de altă parte valențele de racord ale spațiului arabofon în ansamblul său, față de ansamblurile teritoriale învecinate. Astfel, domeniul arabofon în întregul său, prin valoarea indicelui de potențial militar (M=8,9), apare drept o arie intermediară de putere relativ modestă, ce asigură o poziție de legătură între spațiile de putere bine conturate din Est (Asia nearabă: M=31,3) și Nord (Europa: M=16,0; C.S.I.: M=11,7) și spațiul de foarte slabă concentare a puterii militare din Sud
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de un potențial militar și mai scăzut (M=3,6), în pofida faptului că aici se găsește cea mai puternic stat arab sub aspect militar (Egipt), constituind o arie mediană de tranziție între mult mai puternica Europă (M=16,0) și modesta Africă subsahariană din sud (M=0,9). Dacă diferența de potențial militar față de Europa este o realitate clară în consonanță cu toate celelalte discrepanțe geografice, economice și sociale transmediteraneene, ecartul față de Africa nearabofonă este marcat de inversiunea tuturor datelor cantitative
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
statelor arabe reprezintă doar 35% din volumul total al asistenței militare pe care îl oferă la scară mondială, fapt ce denotă amploarea angajamentului american pe arena internațională (Tabelul nr. 113). Alte puteri, precum Rusia și Marea Britanie, cu valori mult mai modeste ale asistenței militare în lumea arabă, au ponderi procentuale mai ridicate ale sprijinului oferit statelor arabe din totalul fondului de asistență pe care îl oferă la nivel global (44,5% Rusia și 40% Marea Britanie), ceea ce reliefează amplitudinea mai îngustă, dar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
HPV crește abrupt după debutul vieții sexuale. Vârful de prevalență se situează la grupa 20-24 ani având ulterior un trend descendent. Acesta este motivul recomandării pentru vaccinarea timpurie a adolescentelor. Vaccinul administrat după infecția naturală nu are decât un nivel modest de eficacitate. Deși peste 90% din infecțiile HPV (chiar cu genotipuri cu risc înalt) regresează spontan, imunitatea se menține și interferă seroconversia indusă de vaccin. Prevalența cancerului de col este maximă două decade mai târziu. Faptul că prevalență maximă a
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
NATURALĂ ȘI POST-VACCINARE Infecția HPV este localizată la epiteliul cutaneo-mucos al arealului ano-genital astfel încât prezentarea antigenelor virale sistemului imun este limitată. După infecția naturală, răspunsul imun mobilizează efectorii rezistenței nespecifice (înnăscute) și specifice. Răspunsul specific constă în sinteza unei cantități modeste, dar măsurabile, de anticorpi virus neutralizanți sistemici și secretați local. Titrul anticorpilor depinde de nivelul viremiei și de persistența infecției. După vaccinare, titrurile obținute sunt de zeci-sute de ori mai mari iar persistența lor explică menținerea efectului protector. Răspunsul imun
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
trei doze la femei pentru toate tipurile HPV din vaccin cu excepția HPV 18. Sustenbilitatea acestui răspuns după numai două doze nu a fost evaluată (Block S.L. și colab., 2006). Paavonen J. și colab., 2007 au arătat că Cervarix are o modestă acțiune protectoare încrucișată și pentru HPV 45 (eficiență 60%), pentru HPV 31 (36%), pentru HPV 52 (32%). Se estimează că tipurile 45, 31 și 52 sunt responsabile de 12% din cancerele de col. Imunitatea post vaccinală este dependentă de proteinele
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Răspunsul imun celular a putut fi evidențiat și după 12 sau 24 săptămâni. Aparent răspunsul imun humoral cât și celular nu au fost influențate de preexistența anticorpilor anti L1 la înrolarea în studiu. Semnele de ameliorare histologică au fost însă modeste, evidențiindu-se la 39% din pacientele tratate și la 25% din cele care au primit placebo. Pozitiv a fost faptul că imunogenii au funcționat chiar la paciente imunizate natural și, mai mult, 56% dintre ele au eradicat prezența ADN HPV
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
1,25 milioane cu LSIL și 300 000 cu HSIL. Acest program aplicat consecvent a determinat reducerea incidenței cancerului de col cu 75% iar a mortalității specifice cu 70%. Reducerea vizează mai ales carcinomul în timp ce pentru adenocarcinom rezultatele sunt mai modeste (adenocarcinomul pornind de la endocervix este mai greu de detectat). Incidența cancerului de col în SUA, în 2003, a fost de 8,1 la 100 000 femei cu vârsta medie a pacientelor de 47 ani. Screening-ul citologic este una dintre cele
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
FUTURE II, rata CIN 1-3 per 100 paciente, per an, la femeile vaccinate a fost 4,7, iar la nevaccinate 5,9 ceea ce indică o eficiență de numai 20% la 3 ani. Deci, utilizarea unor criterii neapropriate conduce la performanțe modeste ale vaccinării. Dacă se iau în calcul numai leziunile CIN 3 asociate genotipurilor din vaccin, eficiența crește spectaculos. Aproape 25 000 paciente au fost urmărite peste 6 ani pentru a stabili potențialul de progresie al leziunilor cervicale (Mayrand MH și
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
pentru creșterea complianței la screening. În concluzie, deși dependent de o infrastructură costisitoare, avantajele importante ale screening-ului virusologic promit implementarea și ieftinirea lui în viitorul apropiat. Aceste avantaje sunt: - sensibilitate și valoare predictiv negativă înaltă; - specificitate și valoare predictiv pozitivă modestă; - posibilitatea lărgirii intervalelor de screening la 5 ani sau peste; - reducerea numărului de probe neadecvate citologiei; - acuratețe, precizie, standardizare și posibilitatea introducerii controlului de calitate. 11. STRATEGII PENTRU IMPLEMENTAREA VACCINĂRII HPV GENERALIZATE Pe măsură ce generațiile de adolescente vaccinate vor atinge vârsta
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
HPV crește abrupt după debutul vieții sexuale. Vârful de prevalență se situează la grupa 20-24 ani având ulterior un trend descendent. Acesta este motivul recomandării pentru vaccinarea timpurie a adolescentelor. Vaccinul administrat după infecția naturală nu are decât un nivel modest de eficacitate. Deși peste 90% din infecțiile HPV (chiar cu genotipuri cu risc înalt) regresează spontan, imunitatea se menține și interferă seroconversia indusă de vaccin. Prevalența cancerului de col este maximă două decade mai târziu. Faptul că prevalență maximă a
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
NATURALĂ ȘI POST-VACCINARE Infecția HPV este localizată la epiteliul cutaneo-mucos al arealului ano-genital astfel încât prezentarea antigenelor virale sistemului imun este limitată. După infecția naturală, răspunsul imun mobilizează efectorii rezistenței nespecifice (înnăscute) și specifice. Răspunsul specific constă în sinteza unei cantități modeste, dar măsurabile, de anticorpi virus neutralizanți sistemici și secretați local. Titrul anticorpilor depinde de nivelul viremiei și de persistența infecției. După vaccinare, titrurile obținute sunt de zeci-sute de ori mai mari iar persistența lor explică menținerea efectului protector. Răspunsul imun
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
trei doze la femei pentru toate tipurile HPV din vaccin cu excepția HPV 18. Sustenbilitatea acestui răspuns după numai două doze nu a fost evaluată (Block S.L. și colab., 2006). Paavonen J. și colab., 2007 au arătat că Cervarix are o modestă acțiune protectoare încrucișată și pentru HPV 45 (eficiență 60%), pentru HPV 31 (36%), pentru HPV 52 (32%). Se estimează că tipurile 45, 31 și 52 sunt responsabile de 12% din cancerele de col. Imunitatea post vaccinală este dependentă de proteinele
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Răspunsul imun celular a putut fi evidențiat și după 12 sau 24 săptămâni. Aparent răspunsul imun humoral cât și celular nu au fost influențate de preexistența anticorpilor anti L1 la înrolarea în studiu. Semnele de ameliorare histologică au fost însă modeste, evidențiindu-se la 39% din pacientele tratate și la 25% din cele care au primit placebo. Pozitiv a fost faptul că imunogenii au funcționat chiar la paciente imunizate natural și, mai mult, 56% dintre ele au eradicat prezența ADN HPV
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
1,25 milioane cu LSIL și 300 000 cu HSIL. Acest program aplicat consecvent a determinat reducerea incidenței cancerului de col cu 75% iar a mortalității specifice cu 70%. Reducerea vizează mai ales carcinomul în timp ce pentru adenocarcinom rezultatele sunt mai modeste (adenocarcinomul pornind de la endocervix este mai greu de detectat). Incidența cancerului de col în SUA, în 2003, a fost de 8,1 la 100 000 femei cu vârsta medie a pacientelor de 47 ani. Screening-ul citologic este una dintre cele
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
FUTURE II, rata CIN 1-3 per 100 paciente, per an, la femeile vaccinate a fost 4,7, iar la nevaccinate 5,9 ceea ce indică o eficiență de numai 20% la 3 ani. Deci, utilizarea unor criterii neapropriate conduce la performanțe modeste ale vaccinării. Dacă se iau în calcul numai leziunile CIN 3 asociate genotipurilor din vaccin, eficiența crește spectaculos. Aproape 25 000 paciente au fost urmărite peste 6 ani pentru a stabili potențialul de progresie al leziunilor cervicale (Mayrand MH și
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
pentru creșterea complianței la screening. În concluzie, deși dependent de o infrastructură costisitoare, avantajele importante ale screening-ului virusologic promit implementarea și ieftinirea lui în viitorul apropiat. Aceste avantaje sunt: - sensibilitate și valoare predictiv negativă înaltă; - specificitate și valoare predictiv pozitivă modestă; - posibilitatea lărgirii intervalelor de screening la 5 ani sau peste; - reducerea numărului de probe neadecvate citologiei; - acuratețe, precizie, standardizare și posibilitatea introducerii controlului de calitate. 11. STRATEGII PENTRU IMPLEMENTAREA VACCINĂRII HPV GENERALIZATE Pe măsură ce generațiile de adolescente vaccinate vor atinge vârsta
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]