11,985 matches
-
compunere satele Andreași, Târâtu, Râmna, Titila, Andreașu de Sus și Andreașu Muntenesc, având 650 de locuitori. În comună funcționau o biserică zidită în 1891 și o școală cu 23 de elevi (toți băieți). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Cotești a aceluiași județ, cu o populație de 728 de locuitori. În anul 1931, comuna a fost transferată județului Putna și a luat numele de "Andrieșu", având în compunere satele Andrieșu de Jos, Andrieșu de Sus, Fetig, Răchitiș și Șipotele
Comuna Andreiașu de Jos, Vrancea () [Corola-website/Science/310929_a_312258]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,8%). Pentru 3,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Plăinești", făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Plăinești, Târgu Cucului, Cândești și Gugești, cu o populație totală de 3040 de locuitori. În comună funcționau trei biserici, un schit și două școli mixte cu 265 de
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
satele Plăinești, Târgu Cucului, Cândești și Gugești, cu o populație totală de 3040 de locuitori. În comună funcționau trei biserici, un schit și două școli mixte cu 265 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în plasa Marginea de Sus a aceluiași județ și comuna Dragosloveni, formată din satele Dragosloveni și Terchești, cu 1071 de locuitori; aici existau două biserici (una în fiecare sat) și două școli mixte cu 69 de elevi în total. Anuarul Socec din
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
formată din satele Dragosloveni și Terchești, cu 1071 de locuitori; aici existau două biserici (una în fiecare sat) și două școli mixte cu 69 de elevi în total. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Plăginești", reședință a plășii Plăginești din același județ. Ea avea 3627 de locuitori în satele Cândești, Gugești, Plăginești și Târgu Cucu. Comuna Dragosloveni făcea parte și ea acum din plasa Plăinești și avea 1200 de locuitori în cele două sate ale ei. În 1931
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
în total. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Plăginești", reședință a plășii Plăginești din același județ. Ea avea 3627 de locuitori în satele Cândești, Gugești, Plăginești și Târgu Cucu. Comuna Dragosloveni făcea parte și ea acum din plasa Plăinești și avea 1200 de locuitori în cele două sate ale ei. În 1931, din comuna Plăinești s-a desprins comuna Gugești (cu satele Gugești și Oreavu), iar în comuna Dragosloveni a apărut și satul Nemțari. Întrucât se împlineau 160
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
sate iar Bârseștenii și Topeștenii primesc muntele Giurgiu. Alte împărțiri ale munților au loc în anii 1818, 1831, 1840 dar satele comunei Bârsești nu au fost afectate de aceste împărțiri. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și era formată din satele Bărsești și Topești, cu o populație de 1101 locuitori. În comună funcționau două biserici și o moară de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași componență, drept reședință a
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
a județului Putna și era formată din satele Bărsești și Topești, cu o populație de 1101 locuitori. În comună funcționau două biserici și o moară de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași componență, drept reședință a aceleiași plăși, și cu o populație de 1216 locuitori. În 1950, ea a fost transferată raionului Năruja din regiunea Putna, apoi (după 1952) raionului Focșani din regiunea Bârlad și mai târziu (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferată la
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
în 1866, la care învățau 55 de elevi (dintre care 2 fete). Satul Plăcințeni, din vestul comunei, făcea la acea vreme parte din comuna Giurgioana și avea 72 de locuitori. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa, în plasa Pereschivu a județului Tutova, și comuna Prisacani, având în compunere satele Prisacani, Valea cu Apă, Jugani, Tăbăcești și Pleșești. Ea avea 375 de locuitori ce trăiau în 105 case și în ea funcționau o școală de băieți și două biserici
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
Apă, Jugani, Tăbăcești și Pleșești. Ea avea 375 de locuitori ce trăiau în 105 case și în ea funcționau o școală de băieți și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Boghești cu aceeași componență, cu 1518 locuitori, în plasa Turcului din același județ Tecuci. Comuna Prisecani făcea parte din aceeași plasă Paraschiv a județului Tutova și avea în compunere satele Jugani, Prisecani, Tăbăcești, Pleșești și Valea cu Apă. În 1931, comunei Boghești i s-au alipit și satele comunei
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
în 105 case și în ea funcționau o școală de băieți și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Boghești cu aceeași componență, cu 1518 locuitori, în plasa Turcului din același județ Tecuci. Comuna Prisecani făcea parte din aceeași plasă Paraschiv a județului Tutova și avea în compunere satele Jugani, Prisecani, Tăbăcești, Pleșești și Valea cu Apă. În 1931, comunei Boghești i s-au alipit și satele comunei Giurgioana (desființată). În 1950, comunele Prisecani și Boghești au fost transferate raionului
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
o populație de 2564 de locuitori. În comună funcționau patru biserici și o școală mixtă cu 23 de elevi la Câmpurile de Jos. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu aceeași componență și o populație de 2598 de locuitori, în plasa Vidra a aceluiași județ. În 1950, comuna a fost transferată raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Ciuruc a luat în 1964 denumirea de "Teii". În 1968, comuna a
Comuna Câmpuri, Vrancea () [Corola-website/Science/310934_a_312263]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform legendei, numele comunei ar proveni de la un anume Stan Cotea, care a primit aici o proprietate de la voievodul Țării Românești Radu cel Mare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Cotești, Golești, Sluți, Odobasca și Calicu, cu 1906 locuitori. În comună funcționau patru biserici (una la Odobasca, una la Sluți și două la Cotești) și două școli una de băieți
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
una la Sluți și două la Cotești) și două școli una de băieți din 1823, și una de fete din 1860, ambele având în total 158 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în continuare ca reședință a aceleiași plăși, având 2199 de locuitori în satele Calicu, Cotești și Golești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Sluți a luat în 1964 denumirea
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
satele Bodești și Spinești, 928 de locuitori, o biserică și o școală. Comuna Văsui era formată din satele Văsui, Sărățelu și Zgribincea, cu 402 locuitori. Aici exista doar o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele trei comune în aceeași plasă Vrancea. Comuna Spinești avea aceeași alcătuire și 1000 de locuitori, în timp ce comuna Văsuiu avea 445 locuitori și era formată doar din satul de reședință; tot în unicul ei sat, comuna Poiana avea 575 de locuitori. În 1931, comuna Văsuiu s-
Comuna Vrâncioaia, Vrancea () [Corola-website/Science/310943_a_312272]
-
2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,32%). Pentru 2,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Broșteni, Pitulușa, Valea Rea și Vulcăneasa, cu o populație de 1571 de locuitori. În comună funcționau patru biserici și două școli mixte (una la Broșteni și una la Vulcăneasa) având
Comuna Broșteni, Vrancea () [Corola-website/Science/310933_a_312262]
-
și Vulcăneasa, cu o populație de 1571 de locuitori. În comună funcționau patru biserici și două școli mixte (una la Broșteni și una la Vulcăneasa) având 72 de elevi (dintre care 14 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Cotești a aceluiași județ, având în compunere aceleași sate și o populație de 1994 de locuitori. În 1931, comuna Broșteni a fost transferată la județul Putna, iar satul Vulcăneasa a trecut la comuna Mera. Ulterior, și satul Valea Rea a
Comuna Broșteni, Vrancea () [Corola-website/Science/310933_a_312262]
-
2,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,57%). Pentru 2,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată doar din satul de reședință, cu 973 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală de băieți cu 52 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
Râmnicu Sărat și era formată doar din satul de reședință, cu 973 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală de băieți cu 52 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționau în aceeași plasă și comunele Blidarele și Bonțești. Comuna Blidarele avea și ea doar satul de reședință cu 553 de locuitori și în ea funcționau o biserică datând de la 1788 și o școală mixtă cu 49 de elevi. Comuna Bonțești, formată din satele
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
a fost desființată și inclusă în comuna Cârligele, aceasta având în cele două sate 2004 locuitori. Comuna Bonțești și-a mutat reședința la Dălhăuți și a luat numele acestui sat; ea avea 1266 de locuituri. Ambele comune făceau parte din plasa Cotești a aceluiași județ. În 1950, comunele au fost transferate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Între timp, comuna Dălhăuți a fost și ea desființată și inclusă în comuna
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Gugești aparținând comunei Plăinești. El avea o biserică și o școală și o populație de 1080 de locuitori. Celălalt sat al comunei, Gura Oreavului, făcea parte din comuna Slobozia Ciorăști din aceeași plasă și avea 355 de locuitori. Satul Gura Oreavului este consemnat de anuarul Socec din 1925 în aceeași comună Slobozia-Ciorăști, sub numele nou de "Oreavu". Comuna Gugești s-a format în 1931, cu cele două sate. În 1950, comuna a fost
Comuna Gugești, Vrancea () [Corola-website/Science/310941_a_312270]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,9%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,17%). Pentru 4,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Ciorăști, Sfoara, Spătăreasa și Codrești, cu o populație de 1929 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una la Ciorăști zidită în 1867 și una la Codrești construită
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
comună funcționau două biserici (una la Ciorăști zidită în 1867 și una la Codrești construită în 1858) și o școală mixtă cu 70 de elevi, deschisă în 1886. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Slobozia-Mihălceni, formată din satele Slobozia-Mihălceni și Salcia, cu o populație de 844 de locuitori. Aici funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1832. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Măicănești a aceluiași județ, având
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Slobozia-Mihălceni, formată din satele Slobozia-Mihălceni și Salcia, cu o populație de 844 de locuitori. Aici funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1832. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Măicănești a aceluiași județ, având o populație de 3004 locuitori în satele Codrești și Ciorăști. În aceeași plasă se afla și comuna Slobozia-Mihălceni, cu satele Slobozia-Mihălceni, Salcia Nouă și Salcia Veche, având 1680 de locuitori. În 1950, cele două comune
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
de 844 de locuitori. Aici funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1832. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Măicănești a aceluiași județ, având o populație de 3004 locuitori în satele Codrești și Ciorăști. În aceeași plasă se afla și comuna Slobozia-Mihălceni, cu satele Slobozia-Mihălceni, Salcia Nouă și Salcia Veche, având 1680 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost transferate la raionul Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,56%), cu o minoritate de penticostali (2,18%). Pentru 3,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Biliești a județului Putna și era formată din satele Biliești și Sasu, cu o populație de 1400 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una la Biliești și alta la Sasu) și o școală mixtă cu 40 de elevi (dintre
Comuna Biliești, Vrancea () [Corola-website/Science/310953_a_312282]