11,622 matches
-
fiind poligenice. Prin urmare instinctele determină comportamentul elementar, cu atât mai evident cu cât formele de viață sunt mai simple. Devine cu atât mai complex cu cât ne apropiem de formele superioare de viață, unde comportamentul este rezultanta interacțiunii dintre pornirile instinctuale și realitățile mediului în care ființa trăiește. Chiar și pentru ființele superioare (inclusiv omul), comportamentul în ultimă instanță, nu este decât modalitatea prin care un organism răspunde la un stimul. Acest răspuns presupune un mecanism complex, format dintr-un
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
descifra comportamentul uman, în proiecția lui somatică și psihică, Sigmund Freud elaborează celebra teorie care-i poartă numele, în care etapizează manifestările individuale ca interacțiune între Sine, Eu și Supraeu (id, ego și superego). Sinele ar cuprinde totalitatea manifestărilor și pornirilor instinctuale, native, ca dat natural și ar fi sursa pulsiunilor și conflictelor interioare, mai ales în situația nesatisfacerii lor. Eul ar reprezenta confruntarea Sinelui cu realitatea concretă în căutarea satisfacerii nevoilor sinelui, de asemenea sursă permanentă de tensiuni interioare din cauza
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și nu negate) la care să se adauge mijloace coercitive cu scopul împiedicării abuzurilor ce duc la vicii. În sfârșit tratamentul lor, nu are un alt resort decât voința educată, pentru că numai voința conferă individului puterea de a-și inhiba pornirile instinctuale, fie ele normale sau alterate. Și aceasta cu atât mai mult cu cât în cadrul actelor voluntare ființa umană are capacitatea de a-și dezvolta așa zisa voință inhibitorie, ca o stavilă în fața pornirilor instinctuale. Abordarea istorică a instinctelor sociale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
individului puterea de a-și inhiba pornirile instinctuale, fie ele normale sau alterate. Și aceasta cu atât mai mult cu cât în cadrul actelor voluntare ființa umană are capacitatea de a-și dezvolta așa zisa voință inhibitorie, ca o stavilă în fața pornirilor instinctuale. Abordarea istorică a instinctelor sociale Într-o incursiune istorică în domeniul filosofiei și științelor sociale Paulescu încearcă o retrospectivă asupra a ceea ce înțelepciunea umană a reușit să ofere omenirii în domeniul organizării sociale. Cum era și firesc începe cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ați făcut unuia din acești frați ai mei prea mici, Mie Mi le-ați făcut’ (Matei 25). Iată cum și această redută negativă a personalității umane poate fi armonizată cu legea naturală a ființei umane, bazându-se, de asemenea, pe pornirea instinctivă pe care omul o posedă. Modul și convingerea cu care Iisus Hristos a propovăduit aceste aspecte existențiale a dat esență și consistență creștinismului, apropiindu-l de natura materială a omului în conjuncție cu esența sa divină. Prin aceasta creștinismul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
individuale, morala creștină pune stavilă exceselor instinctelor sociale devenite vicii (cauza atâtor nenorociri individuale și colective), ridicând ființa umană la rang de divinitate. Paulescu reușește să demonstreze nu numai cauza relelor de-a lungul istoriei umanității care au la origine pornirile instinctuale, dar demonstrează în egală măsură remediile pe care doar morala creștină prin Iisus Hristos și urmașii săi apostolii le-au găsit, tot în natura ființei umane. Dincolo de interpretările critice, dincolo de marile frământări pe care creștinismul le-a cunoscut de-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
între oameni și popoare. Pentru a fi și mai elocvent compară Biserica cu o școală, în care elevii sunt credincioșii (poporul), iar dascălii sunt preoții, școală în care învățăturile lui Hristos sunt propovăduite mereu, toate fiind orientate spre a diminua pornirile instinctuale și îndeosebi a viciilor derivate din acestea. În același timp realizează apropierea oamenilor prin iubire și înțelegere în spiritual carității, deci a dragostei creștine. Si într- adevăr, prin practica liturgică și predicii, biserica nu a încetat o clipă să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
uneori le-au afișat chiar ostentativ” conchide Paulescu. Pentru a fi cât se poate de convingător Paulescu recurge la o incursiune în viața, și îndeosebi în modul de viață al principalilor promotori ai reformei, judecându-i prin prisma celor patru porniri instinctuale în care-și au originea viciile omenești. Constatarea lui este uimitoare, reușind astfel să descifreze resorturile intime, biologic umane, care au determinat acești oameni, într-o conjunctură istorică dată, să comită un asemenea sacrilegiu, într-un domeniu atât de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru ca apoi să ultragieze instituția papală întrebându-se „Nu știu dacă Papa este însuși Anticristul - ori numai un apostol al acestuia”. Compară biserica veche cu „Sinagoga satanei” și încheie cu un pamflet „Captivitatea Babilonului” în care efectiv răstoarnă ierarhia bisericii. Pornirea împotriva papei nu se oprește aici, pentru că în orgoliul și trufia sa nemăsurată scrie o carte „Papalitatea fondată de diavol” care în opinia lui Paulescu „esfe scrisă de un om cu imaginația încălzită de alcool în care furia atinge extremele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
1562-1628, zece războaie religioase între cele două tabere care s-au format. Pe deoparte protestanții și calviniștii, iar de cealaltă parte catolicii. Masacrele care însoțeau confruntările erau de o bestialitate cu totul ieșită din comun, toate având la origine aceleași porniri ale instinctelor sociale viciate. Iată ce au putut face orgoliul, trufia și cupiditatea la nivel individual, național și apoi internațional! Iată unde au putut duce lipsa de înțelepciune și prevedere în capul unor minți care se credeau luminate, cu pretenția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
din nefericire, adânc înrădăcinată mai ales în conștiința generațiilor tinere, pentru care cuceririle științei și progresele civilizației nu lasă loc decât pentru satisfacția clipei și trăirii pragmatice și care de fapt nu fac altceva decât să caute plăcerea prin stimularea pornirilor instinctuale. Greșeală fundamentală, pentru că știința, oricât de admirabilă pare astăzi, nu a reușit să depășească limitele materiei și reacțiilor fizicochimice din natură, cu alte cuvinte nu a reușit decât descifrarea și cuantificarea schimburilor de materie și energie, dincolo de care doar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
observădin Fig. 30. În absența Ca2+, TM blocheazăsite-urile de legare prin punți ale actinei. Legarea Ca2+la TN mutăTM pe una din părțile ce prezintăzone de legare și permite punților sălege filamentele subțiri. Legarea Ca2+la TP-C reprezintă punctul de pornire al lanțului de faze; aceasta inițiazămutarea TM de-a lungul TP-T. În plus, complexul TP-C-Ca2+ extrage TP-I din poziția de inhibare a actinei; ca urmare, combinarea capului miozinei cu actina poate avea loc la valoarea maximă. De vreme ce în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
des desemnați cu formula "obsedantul deceniu". Viziunea critică e însă limitată exclusiv la trecut și complementară unei credințe exprimate deocamdată sobru, dar fără șovăire, în prezentul corectat și promițător, precum și în viitorul neapărat luminos, chiar dacă dificil de atins. Punctul de pornire al acestui discurs oficios este intervenția orală a responsabililor politici de vârf în așa-numitele "dezbateri" organizate acum pe scară foarte largă cu diferite categorii numeroase, dar relativ privilegiate: activ de partid și UTC de rang inferior, ziariști, dar și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
automaticii nu dispunea, practic, decât de centre de calcul vechi de 20 de ani. În același timp, o presiune uriașă cerea persoanelor angajate în industrie să sporească exponențial productivitatea și economia de energie, fără a le acorda nici măcar informațiile de pornire care le-ar fi permis să progreseze cât de cât normal. După chipul și asemănarea acestei crescânde izolări care sufoca orice inițiativă, faraonica siluetă a "Casei Poporului" părea un monstru menit să înghită și ultimele fărâme de energie ale națiunii
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
prostituate și mai ales cerșetori, riscă să accentueze această neîncredere. Tabloul pe care îl schițează cartea de față poate părea, la prima vedere, izvorând și el dintr-o asemenea viziune sumbră. Ar fi o impresie cu totul eronată. Punctul de pornire al dialogului meu cu Catherine Durandin care e fără niciun dubiu istoricul francez cel mai informat cu privire la România, pe care o cunoaște foarte bine și o iubește cu inteligență și pasiune, cu un discernământ critic deseori amar, dar niciodată indiferent
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Ambele cărți au fost considerate de autor ca „erori ale tinereții” și așa și sunt, raportate la scrierile dintre 1906 și 1910. Între acestea, Urlătoarea este o cuminte povestire vânătorească, într-o scriitură fără notă personală, iar Pâine albă anunță pornirea satirică, creionând câteva portrete de burghezi, în care nu lipsesc unele accente teziste. Ampla narațiune Vinul de viață lungă se încadrează perfect literaturii începutului de secol, atât prin zugrăvirea mediului de provincie abrutizant, cât și prin figura bătrânului boier Manole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
La prașilă, Pomenire). Pretutindeni apare în cele din urmă schelăria greoaie a unei cugetări ce glosează pe tema divinității, a idealului, a sensului vieții etc. Pătrunderea nu îi lipsește lui N. și nici cultura, destul de bogată, încât atunci când își strunește pornirile retorice și când izbutește o focalizare a gândului (ca în Stânca, Pârâul, Marea, Lebăda, Bărăganul) îl anticipează pe Panait Cerna. Dintre tălmăciri, reușite sunt cele, destul de numeroase, din Lenau, îndeosebi ciclul Cântec de pădure, de nefericitul poet german apropiindu-l
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
și metode adecvate obiectului cercetării. * Recunoașterea și analiza perspectivelor diferite; accentul pe perspectivele participanților în diversitatea acestora. * Reflecțiile cercetătorului asupra investigației ca parte a procesului producerii cunoașterii. * Varietatea abordărilor și metodelor. * Înțelegerea ca principiu epistemologic. * Reconstrucția cazurilor ca punct de pornire. * Construcția realității ca fundament al cercetării. * Textul ca material empiric. Sursa: Uwe Flick, (1998, p. 27) Cercetarea calitativă și-a câștigat astăzi o relevanță specifică în studiul relațiilor sociale datorită pluralității lumii și vieții contemporane. Această pluralitate cere o sensibilitate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
epocă antică textele erau percepute doar cu sensul lor literal, de aici și conotația cu trupescul, carnalul, ea nu reușește să pătrundă în profunzimea doctrinei pe care va încerca să o combată, în încercarea de a-și justifica viața și pornirile concupiscente. Este o exegetă lipsită de credibilitate, face numeroase confuzii, interpretează în manieră proprie textele, încearcă să obțină o justificare pentru actele ei de libertinaj.281 Mărturisește franc că nu înțelege episodul nunții din Cana Galileii sau cel de la fântână
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Chaucer’s Developing Conception of The Wife of Bath, în „Chaucer Review”, Penn State of University Press, vol. 32, nr. 2, 1997, p. 158. (trad. n.) 295 Geoffrey Chaucer, op. cit., pp. 279-280. 296 Ibidem, p. 280. 99 regretă cu adevărat pornirile, le acceptă și chiar e mândră de ele: „Eu nu-s dintre aleși, slăvite fețe,/ Ci vreau să-nchin a vieții mele floare/ Căsătoriei celei roditoare.”297 Adjectivul ultim se referă doar la propriile plăceri. Este cert faptul că înțelege
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
evidențiază prin faptul că are curajul rostirii adevărurilor pe nume, este dominată de acel ésprit fort care-i permite să ia în glumă evlavia simulată sau frivolă 521, iar uneori simte dorința să se distanțeze, anticipând laicizarea din epoca Renașterii. „Pornirea și ura împotriva preoților și călugărilor nu sunt decât reversul unui atașament și al unui respect general și profund.”522 Considerăm că primele trei povestiri din capodopera boccaccescă sunt grăitoare în acest sens. Decameronul se deschide cu istorisirea sfârșitului lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a înțelegerii, a iertării. Călugărul tânăr se salvează datorită istețimii sale, a capacității de a ieși dintr un impas prin conceperea unui plan care să-l demaște pe acuzatorul său. Se dovedește mai priceput decât starețul, la care intuiește aceleași porniri, iar replica sa finală, plină de subtilitate și ironie (nu este o acuză directă) ni-l înfățișează ca pe un bun diplomat pentru propria cauză. Notele licențioase și amănuntele picante nu lipsesc, ele dau o coloratură comică, dezinvoltă, povestirea seamănă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de un spirit vindicativ, ci, mai ales, de a restaura liniștea în sufletul soțului prea dispus a se conforma, mimetic, normelor unei societăți desuete. Povestirea se dovedește astfel mult mai complexă, pentru că nu dezbate doar răul exterior, ci mai ales pornirile malefice intrinseci, care trebuie înlăturate.769 Prudenția și Sofia devin victime ale violenței masculine, patriarhale. Prudenția ilustrează un exemplu creștin de iertare, bunătate, răbdare, înțelepciune și cumpătare. Încercând să-l schimbe pe Melibeus, să-l facă să conștientizeze decăderea morală
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și la germani wepelrot , sunt aprinse de Crăciun și rostogolite de pe un deal, amintind de drumul soarelui pe bolta cerească.87 Colacul antropomorf, ca semn al soarelui, se cocea de Crăciun și se păstra până primăvara, la Mucenici, când, la pornirea plugului, era pus în coarnele boilor pentru a fi mâncat, în țarină, de gospodari și de animale, sau era "înmormântat" sub brazda plugului, pentru rodnicia pământului (în Bucovina, Basarabia, Moldova, Transilvania).88 Moartea și învierea soarelui, ca reprezentare mitică solstițială
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sur; nu mai arăta ca Baldur, zeul soarelui, ci ca un căpitan de vapor norvegian cu privirea pătrunzătoare, care a petrecut mulți ani în fața catargului.“98 Starea de continuă insatisfacție, o stare care îl consuma pe Wittgenstein, era întreținută de porniri greu de conciliat. Era înclinat să creadă că reflecțiile lui din ultimii zece ani pot deschide o perspectivă nouă gândirii filozofice și că ele ar trebui să fie împărtășite acelora care caută în mod sincer adevărul. Încă în 1933, Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]