12,874 matches
-
Hamen sau Note nere, nero d'Avola, cu toată cicăleala lui Marco, în timp ce-mi corecta când articolele când prepozițiile și îmi atrăgea atenția, făcând cu ochiul: să nu te prind că zici diavola! E d'Avola. Nu mă pricep să beau, mă ia amețeala după primul pahar, însă îmi place gustul vinului, în special al celui roșu și, cu timpul, Italia m-a învățat să fiu atentă la nuanțele gustative, la cafea, la ciocolată, la vin. M-a învățat
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
anume fel de agresivitate care mă lăsă cu gura căscată la fiecare zece minute și mă străduiam cât puteam să ascund asta, iar cel mai greu a fost când mi-a țipat acolo, pe trotuar, ridicându-se de pe bancă... nu pricepi că nu mai știu ce e tandrețea, că am fost prea multă vreme singur? Am împins cu vârful pantofilor o piatră către marginea rondului de flori și apoi o alta în stradă, ca să-mi fac de lucru și să nu
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
fost cel care a venit către mine ...am sufletul gol de când nu mai știu nimic de tine, ceea ce a fost de ajuns să mă facă să uit, nu să uit, ci să vreau să trec peste întâmplare. Eu nu mă pricepeam să fiu munte de gheață. Și iar mă chinuiam din toate puterile să-l înțeleg, iar trebuia să găsesc explicații, și în același timp mă gândeam cât de trist trebuie să fie să spui că nu-ți plac cadourile și
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
au trecut prin viața ei. Pygmalion nu e un simplu mit. Ajungem să fim noi înșine sau nu, să ne fie bine cu noi, ajungem să evoluăm și prin norocul întâlnirilor întâmplătoare și, de asemenea, prin capacitatea noastră de a pricepe sensul întâmplării și ceea ce ne oferă ea. Liliacul și-a terminat zborul bezmetic, sfârșind, probabil, într-un tufiș de iasomie - perchè i gelsomini hanno la forma di stella?59 - într-o scobitură de stâncă unde valurile nu mai ajungeau sau
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
să mâncăm într-un local cu dichis din mijlocul orașului, în timp ce tare mi-aș fi dorit să rămânem acasă pentru că aveam doar atât de puțină vreme de stat împreună, am încercat să pun la treabă eternul feminin, atât cât mă pricepeam eu că s-ar face. Sau asta credeam că fac. Aveam o rochie neagră din bumbac, scurtă cât să nu se întâlnească prea brusc, în seara de septembrie, cu cizmele până la genunchi, care, așa cum hotărâsem că trebuie, nu aveau tocuri
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
te trimită să-ți petreci restul vacanței bandajat, dacă te nimereai cu vreunul în talpă. De văzut în marea Taorminei n-am văzut decât meduze care nu păreau de speriat, cel puțin la prima vedere, pentru că, alminteri, bănuiam că se pricepeau ele la ceva, de vreme ce băieții arătoși de la salvataggio 67 aveau, pe lângă vestele de salvare și zâmbete șăgalnice, și soluție de bicarbonat. La plajă puteai ajunge și cu telecabina, iar Giulia prefera varianta asta. Într-o dimineață ne-am amuzat de
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
părut lung, foarte lung, prea așteptam cu nerăbdare întâlnirea cu un alt vulcan, unul pe care îl aveam de mult în gând, atât de demult că parcă acum era o revedere. Pe un alt drum și într-un alt autocar, pricepusem că trebuie să fie ceva cu întâlnirea mea cu Andrei, deși, pe atunci, nu văzusem în apropierea de el altceva decât o simplă întâmplare, atât și nimic mai mult. Schimbase cu cineva locul în mașină și m-am trezit cu
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
să împărtășească pe tânărul cu pricina, care a fost scos de câțiva oameni de sub un copac pe care-l tăiase și îl apucase sub el. Din puținele cuvinte 23 pe care tânărul cu multă greutate le mai rostea, oamenii au priceput că-i roagă să alerge la preot pentru a se spovedi și împărtăși. Cu toată bunăvoința și graba oamenilor și a preotului, când s-a apropiat preotul cu Sfintele Taine, tânărul a horcăit de câteva ori, sângele l-a năpădit
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Omul oarecum supărat îi zise: M-am gândit, măi omule, și încă bine și cu putere, de ce nu mă crezi? Pentru ca eu nu cred decât ceea ce văd, și gândul nu ți-l pot vedea... Omul tăcu, gândi mai adânc și pricepu ceea ce înainte nu voia să priceapă, și anume că: toate ce nu se văd nu înseamnă că nu există, ci ele există, dar nu se văd cu ochii trupești, ci cu cei sufletești, cu ochii credinței. 47. Au ochi, dar
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
am gândit, măi omule, și încă bine și cu putere, de ce nu mă crezi? Pentru ca eu nu cred decât ceea ce văd, și gândul nu ți-l pot vedea... Omul tăcu, gândi mai adânc și pricepu ceea ce înainte nu voia să priceapă, și anume că: toate ce nu se văd nu înseamnă că nu există, ci ele există, dar nu se văd cu ochii trupești, ci cu cei sufletești, cu ochii credinței. 47. Au ochi, dar nu văd Un credincios se văita
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Minciuni nevinovate, dar... cu urmări amare Bărbatul trăia atât de bine cu nevasta lui. Casa lor era o oază binecuvântată a adevărului. Dragostea, încrederea și adevărul stăpâneau peste ei. Adeseori se uitau la cei din jur și cu greu puteau pricepe zbuciumul și vrajba, minciuna și ura care stăpâneau viața lor învolburată. Cu atât mai mult atunci se simțeau cei doi soți stăpâni pe viața lor. Într-o zi, însă, se petrecu ceva nespus de simplu și totuși ciudat. Fiind dus
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
să ascultăm de părinții noștri. 130. Bunătatea O prințesă vestită din neamul Burbonilor, voind să-și facă o operație la mână, chemă pe unul din cei mai renumiți medici din Paris. Acest mare medic de obicei era foarte bun și priceput în meseria lui de chirurg. Dar, din nenorocire, de data asta n-a cusut rana cu atenția obișnuită și mâna prințesei s-a umflat îngrozitor. A trebuit să-i taie 119 în scurt timp mâna. Dar nici această operație n-
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Eu cred că Bunul Dumnezeu este atât de mare încât nu-l poate cuprinde cerul și pământul, dar pe de altă parte este atât de mic încât încape aici, în inimioara mea... Învățații rămaseră rușinați de acest minunat răspuns și pricepură și ei că Dumnezeu nu se poate afla prin socoteli omenești, ci numai prin credință. (Din „Istorioare, pilde și asemănări religioase”, de preot Iosif Trifa, 1930) 135. Intervenția lui Dumnezeu Am aflat ceva cutremurător, care s-a întâmplat zilele acestea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
imaginea căpătată atunci despre eroismul legendar al unor Mihai Viteazu sau Tudor Vladimirescu, pe care i-a înfățișat în câteva din lucrările sale. Atras de posibilitatea de a se exprima public prin intermediul căminului cultural din comună, care s-a dovedit priceput în mobilizarea talentelor locale, el încearcă să zugrăvească și viața trăită, prin scene paralele ilustrând trecutul, alături de acelea referitoare la prezent (Ieri babele - azi dispensar; Țărani la masă în trecut și azi; Ieri paparudele - azi motopompele). Lucrări în instituții: Galeria
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Niculae Popa se situează de asemenea în zona unde se îmbină tradiția de artă populară anonimă cu arta naivă. Niculae Popa se bucura de faima unui „măscărici” în satul său și în satele dimprejur, deoarece s-a dovedit de tânăr priceput în confecționarea măștilor din cadrul obiceiurilor de Anul nou, ca și în compunerea unor urări de strigăt pe la casele gospodarilor. Ele nu i-au adus însă o celebritate care să depășească sfera locală, până când, într-o împrejurare ieșită din comun
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
să-mi măsori drept,cu aceeași oca,a stăruit ―țăranul". -Nu se poate, că-i plină de lapte.Îți măsor cu asta! Și a scos de sub tejghea altă oca. -Păi ,ocaua asta-i mai mică, a zis ―țăranul". -Ce te pricepi tu,nepricopsitule!Ocaua-i oca și gata! Atunci “țăranul” a scos căciula din cap, a lepădat sumanul și s-a arătat în tunica albastră,cu epoleți auriți,ca un domnitor.Neguțătorul a înlemnit . De uimire a scăpat ocaua din mână
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
culcă peste ei să-i încălzească, așa cum îl învățase dresorul odată, în tinerețea lui, să joace într-o pantomimă de la Circul Struțki. Oamenii erau atât de desprinși de lumea aceasta și atit de sleiți de puteri, încât nu încercau să priceapă ce se întâmplă cu dânșii.[... ] Când au deschis ochii, o blană grea, dar fierbinte le apăsa piepturile. Au încercat să miște întâi o mână, pe urmă un picior. Mâna se supunea. Piciorul se supunea. — Egon! — Otto! Erau glasurile lor. Își
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
oare cea adevărată? Prima , cea de a doua, sau nici una? Deodată Îi vine o idee și... află, pe loc, câte kilograme are În realitate. Care a fost ideea lui? 5. ISCUSINȚA BUNICUȚEI Țin minte că scumpa mea bunică era tare pricepută În ale bucătăriei. Avea ea anume rețete nescrise, că toate Îi ieșeau de minune. Cozonacii se revărsau pufoși peste forme, sarmalele erau o bunătate, cât despre plăcinte... să nu mai vorbim. Dar cea mai grozavă măiestrie bunicuța o dovedea când
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
culturi diferite de cea europeană. Acest fapt îi îmbogățește Sinele (Mircea Eliade). Relevarea de sine a Sinelui se numește ,,experiență antropologică,, și are o importanță capitală în cercetarea de teren. Ca antropolog, tu atingi acel nivel rafinat al înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea adevărată 8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lecții și o concluzie" (www.contributors.ro, site accesat în 21 februarie 2015). 206 Vasile Dâncu susține ideea cu datele unui sondaj realizat pe Internet în perioada 8-9 ianuarie 2015. Conform acestuia, "peste 60% dintre francezi recunosc că nu se pricep la religia musulmană" (p. 3). 207 Vasile Dâncu, art. cit., p. 3. 208 Tereza Brândușa Palade, ,,Paris, mon detour: despre abuzul de libertate și spiritul civic" (www.contributors.ro, site accesat în 21 februarie 2015). ------------------------------------------------------------------------- NICU GAVRILUȚĂ Mit, magie și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Presa de altfel va atrage îndată atenția asupra noilor chestiuni (cum știți, noi am obișnuit pe oameni să caute totdeauna ceva nouă. Câțiva imbecili, crezându-se instrumentele soartei, se vor arunca asupra acestor noi chestiuni, fără să înțeleagă că nu pricep nimic din ceea ce vor să discute. Chestiunile politice nu sunt accesibile nimănui, cu excepția celor care au creat politica, sunt multe secole de atunci, și care o conduc. Prin toate acestea veți vedea că urmărind opinia mulțimii nu facem decât să
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
lor. Dacă toți și-ar exprima dorința de a-și relua banii, guvernele ar fi prinse în propria lor plasă și s-ar găsi în imposibilitatea de a plăti banii pe care îi oferă. Din fericire, oamenii guvernelor creștine, puțini pricepuți în afaceri de finanțe, au preferat mereu pierderi asupra cursului și o scădere a dobânzilor, în loc de riscul a noi plasări a banilor, preferință prin care au dat guvernelor, mai mult decât o dată, posibilitatea de a se descărca de un pasiv
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
o simplă funcție biologică căci, dincolo de brutala materialitate, evidentă prin caracterul ei plin de mister, Rebreanu o învăluie într-un nimb. “ Se cutremură parcă deșteptat dintr-un vis. Își aduse aminte cât i-a fost de dragă Florica și nu pricepea de ce vrea dânsa să se mărite cu altul, când el e aici și o iubește ca și atunci?”. Dragostea dintre Ion și Florica, urmărită din punctul ei senzual este o “chemare” plină de puritate mai presus de viața instinctului,deși
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE EVOLUȚIA CONCEPTULUI DE CERCETARE Omul din toate timpurile și din toate locurile a avut o deosebită curiozitate. În fața spectacolului naturii, el a vrut să cunoască ce se ascunde în spatele său, să înțeleagă structura și funcțiunile componentelor lumii, să priceapă fenomenele observate și să stabilească un sistem coerent de descriere și de explicare a realității. Evident că această curiozitate nu a avut numai un caracter academic, ci și unul pragmatic. Spre exemplu, într-una din lucrările sale, Emil Cioran considera
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
supraviețui în medii ostile. Spre exemplu, întrun mediu fierbinte, așa cum este în deșertul Kalahari, situat în sud-vestul Africii, boșimanii își pot procura hrana chiar și în perioadele cele mai uscate. Se cunosc 115 specii de plante comestibile. De asemenea, se pricep să găsească apă în regiunile aride. Formațiunile solului și resturile de plante indică rădăcini în care este acumulată apă; anumite plante și insecte sugerează apropierea altor plante comestibile sau acumulatoare de apă. Omul este inventiv atunci când este nevoit să se
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Năsturaş Diana Elena () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92817]