11,188 matches
-
toate județele"171. Primit în rândul georgiștilor, în aceste împrejurări, profesorul universitar Paul Negulescu* teoretiza importanța organizării partidelor politice. Plecând de la premisa că organizarea reprezintă civilizația, el demonstra că, pentru a crea curente de opinie publică, pentru a analiza, prin propagandă, încrederea corpului electoral sau pentru a face educația politică unitară a membrilor săi, partidul politic trebuia să se organizeze. Astfel, el devenea un laborator în care erau studiate, pe bază de documente, nevoile generale ale societății. Ideologia, astfel clarificată, era
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
grupe pe facultăți și pe academii. Se preconiza, de asemenea, crearea unui cerc de studii special, pentru studenții georgiști 255. Participanții au exprimat ideea că, la nivelul organizației, era necesară o clarificare ideologică, deoarece, captarea tinerilor era condiționată de o propagandă bazată pe un anumit ideal. S-a apreciat că, în acel moment, Gheorghe Brătianu nu oferea acest ideal, deoarece menținea "un veșnic echivoc" în problema națională și în cea constituțională. Atitudinea indecisă atribuită de tineretul georgist, șefului de partid, consta
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
membri ai organizației tineretului universitar urmau să fie cuprinși în gruparea tineretului georgist 259. Mihail Sturdza se remarcase în anul 1937, prin acțiunile secției de luptă a tineretului georgist, care organizase marșul de la Brănești, tabăra de vară de la Florești-Prahova, precum și propaganda în vederea alegerilor administrative din județul Ilfov și din Capitală 260. În luna noiembrie, el își exprima intenția de a reorganiza formațiunea pe care o conducea, "pe grupe ca în tineretul fascist și hitlerist". Astfel, o grupă urma să fie alcătuită
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se distingeau prin activitate, urmau să intre în componența unui "ordin aparte, [...] care va fi singura ierarhie în tineret"261. Se hotăra, de asemenea, înființarea unei "subsecții" a tinerelor georgiste, alcătuită numai din studente, care aveau misiunea de a face propagandă în facultate. În ciuda eforturilor depuse, Gheorghe Brătianu nu a reușit să împiedice, în totalitate, extinderea influenței curentelor politice extremiste asupra tineretului georgist. Aceasta determina, în 1937, opțiuni organizatorice diferite de cele ale președintelui partidului. Ca o consecință, diferențele se vor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
caracter ideologic, formațiunea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu atingea încă o dimensiune a modelului unui partid politic, care, potrivit unui analist recent, Ovidiu Buruiană, ar fi trebuit să afirme utilitatea lui în cadrul societății, contribuind la luminarea opiniei publice prin propagandă și prin discuțiile pe care le provoca în jurul său330. Alți lideri liberali făceau eforturi pentru a defini liberalismul profesat de georgiști. Astfel, C. Ionescu-Olt, președintele organizației județene Olt, caracteriza liberalismul georgist drept ideologie care afirma posibilitatea progresului. Autorul aprecia că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
alegerile. Arthur Văitoianu aprecia, în numele georgiștilor, că guvernul, departe de a fi unul neutru, de alegeri, reprezenta o cârmuire exclusivă a PNȚ. Cu toate acestea, el recunoștea că, în comparație cu guvernul precedent, noua echipă guvernamentală acordase o mai mare libertate de propagandă și de exercitare a dreptului de vot388. Conflictul iscat între Alexandru Vaida-Voevod, în calitate de președinte al Consiliului de Miniștri și Nicolae Titulescu, pe atunci ministru al României la Londra, în privința negocierilor cu Uniunea Sovietică, a determinat demisia guvernului în 17 octombrie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al cărui succes a depășit pronosticurile cele mai optimiste", Grigore Filipescu, preșdintele Partidului Conservator, își exprima, indirect, simpatia pentru acțiunea comună a partidelor din "Frontul Constituțional"604. De altfel, activitatea politică intensă desfășurată de georgiști în direcția organizării și a propagandei a făcut ca în sesiunea ordinară 1935-1936, partidul să fie reprezentat în Parlament de 9 deputați: Gheorghe Brătianu (Iași), N. Constantinescu-Bordeni (Prahova), Gheorghe Deleanu (Covurlui), C.C. Giurescu (Putna), Sandu Kiriac (Neamț), Radu Lascu (Brăila), Aurel Neguș (Brașov), Al. Procopovici (Câmpulung
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiștilor se întreba dacă autoritățile vor putea să mențină ordinea în fața acelora care așteptau ca legionarii să-și pună în practică promisiunile cu nuanță extremistă. De asemenea, el își exprima îngrijorarea față de urmările pe care le-ar fi putut avea propaganda "demagogică" a grupărilor exremiste în provinciile unite cu România 717. Formarea guvernului condus de I.G. Duca și interzicerea "Gărzii de Fier", în decembrie 1933, au determinat exprimarea unor puncte de vedere ale georgiștilor, care au fost interpretate simplist, drept simpatie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
preciza că nu exista nici o înțelegere între ei, în sensul vreunei susțineri electorale. La rândul său, analizând rezultatele obținute de georgiști în alegerile generale din 1933, Gheorghe Brătianu nega ideea unui aport semnificativ al voturilor obținute de la legionari, apreciind că propaganda electorală și prezența lor la vot fuseseră interzise de autorități 721. Unii dintre membrii partidului georgist au adoptat, totuși, atitudini diferite de cea a conducerii centrale, pronunțându-se tranșant pentru sprijinirea legionarilor în alegeri. Astfel, în ziarul "Curentul" se afirma
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Blocul Muncitoresc Țărănesc a depus liste electorale în 31 de județe și a obținut 5 locuri de deputați pentru județele Cernăuți, Timiș-Torontal, Satu-Mare și Mureș. Alături de reprezentanți ai altor partide, N. Constantinescu-Bordeni a contestat alegerile din județul Satu-Mare, protestând împotriva propagandei "deșănțate", desfășurate de comuniști la granița de vest a țării, în apropierea Ungariei. Deputatul georgist afirma că manifestele electorale ale comuniștilor fuseseră tipărite, dincolo de graniță, în Ungaria, iar discursurile lor electorale încălcaseră Constituția, cerând îndepărtarea monarhiei. În consecință, el cerea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru a stopa dezvoltarea ei și răspândirea ideologiei comuniste. O poziție asemănătoare era exprimată, în septembrie 1935, în articolul Dl. N. Iorga și sovietele, apărut în aceeași publicație georgistă. Autorul aprecia că ignorarea de către români a țelurilor expansioniste declarate ale propagandei sovietice echivala cu o crimă împotriva statului național. Referindu-se la refuzul Uniunii Sovietice da a recunoaște apartenența Basarabiei la România, autorul articolului considera că "interesele permanente ale nației românești reintrate după veacuri de robie în limitele granițelor ei naturale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atenția asupra unei consecințe posibile a acestui act de politică externă: intensificarea mișcării comuniste pe teritoriul țării noastre. El aprecia că "ar fi o gravă eroare, a admite prea repede înființarea de consulate atunci când suntem atât de rău înarmați împotriva propagandei comuniste". Același pericol, al extinderii propagandei comuniste este semnalat de georgiști și în septembrie 1934, în timpul negocierilor pentru aderarea U.R.S.S. la Liga Națiunilor. Afirmând că, prin intrarea în acest organism, sovieticii urmăreau să deschidă drumul unei "propagande sociale comunizate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acestui act de politică externă: intensificarea mișcării comuniste pe teritoriul țării noastre. El aprecia că "ar fi o gravă eroare, a admite prea repede înființarea de consulate atunci când suntem atât de rău înarmați împotriva propagandei comuniste". Același pericol, al extinderii propagandei comuniste este semnalat de georgiști și în septembrie 1934, în timpul negocierilor pentru aderarea U.R.S.S. la Liga Națiunilor. Afirmând că, prin intrarea în acest organism, sovieticii urmăreau să deschidă drumul unei "propagande sociale comunizate", continuând să-și manifeste veleitățile imperialiste
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
înarmați împotriva propagandei comuniste". Același pericol, al extinderii propagandei comuniste este semnalat de georgiști și în septembrie 1934, în timpul negocierilor pentru aderarea U.R.S.S. la Liga Națiunilor. Afirmând că, prin intrarea în acest organism, sovieticii urmăreau să deschidă drumul unei "propagande sociale comunizate", continuând să-și manifeste veleitățile imperialiste, georgiștii exprimau neîncrederea profundă în sinceritatea diplomației sovietice 792. În iulie 1935, Nicolae Titulescu a fost împuternicit de regele Carol al II-lea și de guvernul Tătărescu să înceapă negocieri cu U
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
singura formulă capabilă să lupte contra factorilor de dezordine ce tindeau să destabilizeze Europa. Analizând semnificația pactului încheiat în același an între Franța și U.R.S.S., georgiștii atrăgeau atenția asupra prevederii potrivit căreia, Moscova se angaja să nu mai facă propagandă comunistă în Franța. Înțelegerea dintre cele două țări echivala, în opinia georgiștilor, cu diminuarea rolului de garant al tratatelor de pace asumat de Franța. Ca urmare, "Polonia [...] a preferat să se înțeleagă cu Berlinul, decât să riște consecințele unui contact
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
diplomatic, care, în timp de pace ar compromite independența, iar în timp de război, integritatea teritorială a României. Pledând pentru o politică externă adaptată intereselor naționale, Gheorghe Brătianu cita exemplul Iugoslaviei, care după părerea sa, afișa o politică independentă, intensificând propaganda antiromânească în Bulgaria, necesară apropierii între Belgrad și Sofia, deși exista încă alianța româno-iugoslavă. În mod similar, aprecia președintele georgiștilor, apropierea României de Germania era necesară pentru a ridica o stavilă în calea revizionismului maghiar. O astfel de orientare nu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sub teroare. Acțiunea noastră nu poate fi de disidență [...]. Tatăl meu avea o lozincă: libertate în discuție și unitate în acțiune. Este singura care corespunde sentimentului de demnitate omenească și spiritului democratic al vremurilor noastre". ("Mișcarea liberală. Buletin săptămânal de propagandă și informare al PNL de sub șefia d-lui Gh. I. Brătianu", nr.1, 21 august 1930.) Manifestul profesorilor către intelectualii din întreaga țară "Acțiunea începută de Gheorghe Brătianu are un îndoit temei: dinastic și etic. Ea face abstracție de interesul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și în cel mai mic cătun, considerând-o ca prima celulă a organismului nostru politic. Am păstrat organizația comunală imediat în scara ierarhică, dar am introdus, iarăși o modificare de seamă, organizația de sector, ca organ de control, și de propagandă electorală, precum și ca agent de legătură între organizația județeană și cea comunală. Am introdus în Comitetul județean ca membri de drept pe toți preoții și învățătorii, membrii ai partidului nostru. Situația lor de luminători ai satelor le dădea acest drept
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dădea acest drept, independent de faptul că sunt sau nu președinții organizațiilor sătești sau comunale. Capitala își va da un statut. Ea va avea un președinte central și 4 președinți de sector (culoare). Fiecare sector este asimilat unei organizații județene. Propaganda este condusă de un birou format din 5 membri aleși de Delegația premanentă din sânul său. Biroul va organiza conferințe, va lucra broșuri, manifeste, precum și tot materialul necesar. Va activa pentru polarizarea elementelor de valoare spre partid. Va organiza cu ajutorul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Comitetului Central Executiv al PNL Cuvântarea d-lui prof. universitar Paul Negulescu "Partidul politic joacă un rol considerabil în viața politică a statelor cu o puternică opiniune publică căutând și reușind să creeze curente de opinie publică și ajungând prin propagandă să canalizeze încrederea corpului electoral. Dar pentru a ajunge la acest scop, partidul se organizează pentru a face educațiunea politică unitară a membrilor partidului în vederea de a alcătui programul conform cu nevoile țării. [...] O activitate organizată este superioară unei improvizațiuni, unei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Libertatea", București, 1933, Tipografia de Artă și Editură Leopold Geller, p. 6-15.) Guvernul asupririi naționale. Comunicat "Samavolniciile guvernului nu mai cunosc nicio limită. După toate ilegalitățile, abuzurile de putere și violențele menite să împiedice libera exercitare garantată prin lege, a propagandei electorale de către organizațiile politice ale opoziției, acțiunea de teroare a guvernului prezidat de dl. Duca, culminează în dizolvarea uneia din aceste organizații și în arestarea arbitrară a fruntașilor ei. [...] Partidul Național Liberal, care din respectul legalității și-a făcut un
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
potoliți, lucru care nu-i împiedică să fie în f. strânsă legătură cu Maniu. [...] Mai ales Atta Constantinescu face tot ce-i stă în putință pentru a împinge pe Gh. Brătianu la o luptă îndârjită împotriva Coroanei. Atta Constantinescu face propagandă printre prietenii politici din provincie împotriva Majestății Voastre. [...] În asemenea condiții, lupta mea este grea. Brătianu este din ce în ce mai neînduplecat în lupta pe care o duce. El urmărește cu îndârjire încheierea frontului comun. Atitudinea lui autentică se poate vedea din activitatea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
realizarea grabnică a unei soluționări definitive. Candidaturile vor rămâne însă la dispoziția conducerii centrale, care va avea grijă să le desemneze din vreme, de acord cu organizațiile respective. Vom continua reorganizarea începută înainte de alegeri cu privire la situația organizațiilor, la acțiunea de propagandă și presă; biroul electoral central va funcționa în mod permanent. [...] este o altă latură a luptei noastre [...]. Nu este de ajuns să spunem ce credem, trebuie să credem ceea ce spunem. V-am arătat, cum îmi este datoria și cum am
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Xenopol"Iași, XLIX/2012, p. 147. 93 Valeriu Râpeanu, Cultură și Istorie, vol. II, Editura Cartea Românească, București, 1981, p. 133; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 269; Ioan Scurtu, Gh. Buzatu, op. cit., pp. 224-225. 94 "Mișcarea Liberală. Buletin săptămânal de propagandă și informații al Partidului Național Liberal de sub șefia d-lui Gheorghe Brătianu", în continuare "Mișcarea Liberală", nr. 1, 21 august 1930, p. 2; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 223. 95 "Mișcarea Liberală", nr. 1, 21 august 1930, p. 3
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
18 octombrie 1930, p. 6. 117 Idem, nr. 4, 20 septembrie 1930, p. 3. 118 "Viitorul", nr. 7356, 6 august 1932, p. 2. 119 Idem, nr. 6725, 6726; 10, 11 iulie 1930; pp. 3, 1. 120 În buletinul săptămânal de propagandă și informații al partidului se aprecia că la întrunire au participat aproximativ 4000 de persoane. "Mișcarea Liberală", nr. 5, 20 septembrie 1930, p. 11. 121 Idem, nr. 8, 11 octombrie 1930, p. 12. 122 Idem, nr. 3, 4 septembrie, 1930
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]