11,862 matches
-
Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (în ramura nordică a Munților Bihorului, grupă montană a Apusenilor ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor), pe teritoriul administrativ estic al comunei Pietroasa și este străbătută de drumul județean DJ763. Rezervația naturală cu o suprafață de 39 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României
Platoul carstic Padiș () [Corola-website/Science/323920_a_325249]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află la poalele sud-vestice ale Munților Plopișului (grupă montană a Munților Apuseni aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor), în partea central-estică a județului Bihor, pe teritoriul
Gruiul Pietrii () [Corola-website/Science/323930_a_325259]
-
din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 0,40 hectare. Rezervația naturală reprezintă un punct fosilifer ce adăpostește un depozit însemnat cu faună marină (din prima perioadă a erei mezozoice), constituit din vertebrate (pești, reptile) și mai multe specii fosile de nevertebrate cu importanță paleontologică deosebită.
Gruiul Pietrii () [Corola-website/Science/323930_a_325259]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului județului Bihor. Aria naturală se află în ramura nordică a Munților Bihorului (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor), pe teritoriul administrativ al comunei Budureasa din
Vârful Cârligați () [Corola-website/Science/323932_a_325261]
-
Munților Apuseni, aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor), pe teritoriul administrativ al comunei Budureasa din sud-estul județului Bihor (la limita teritorială cu județul Cluj), în imediata apropiere a drumului județean DJ108J, care leagă satul Remeți de stațiunea turistică Stâna de Vale. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000
Vârful Cârligați () [Corola-website/Science/323932_a_325261]
-
Bucegi (Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunelor Bran și Moieciu și al orașului Râșnov. Aria naturală cu o suprafață de 1.634 ha, se află în partea nordică a Munților Bucegi, în extremitatea central-sudică
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
o suprafață de 1.634 ha, se află în partea nordică a Munților Bucegi, în extremitatea central-sudică a județului Brașov, pe limita graniței teritoriale cu județele Dâmbovița și Prahova, în apropierea drumului național DN73 care leagă Piteștiul de municipiul Brașov. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Natural Bucegi. Aria protejată reprezintă un peisaj
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
stâncoase, pășuni (vegetație alpină variată) și păduri; asociații floristice specifice etajului subalpin și alpin inferior și alpin superior și o faună variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; specifică extremități estice a Carpaților Meridionali. „” este o rezervație naturală cu diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre. Rezervația naturală se suprapune sitului "Natura 2000 - „Bucegi”" și dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: fânețe montane, pajiști
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; specifică extremități estice a Carpaților Meridionali. „” este o rezervație naturală cu diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre. Rezervația naturală se suprapune sitului "Natura 2000 - „Bucegi”" și dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: fânețe montane, pajiști calcifile alpine și subalpine, tufărișuri alpine și boreale, păduri dacice de fag, păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate, muzee), astfel: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Bran, lăcaș de cult ortodox (monument istoric) ridicat între anii 1828-1836 Castelul Bran (monument istoric) construit
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
Bran care adăpostește importante valori ale arhitecturii tradiționale din Țara Bârsei (case țărănești ce includ anexe gospodărești, joagăr, piuă, dârste) și reflectă ocupațiile străvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor și creșterea animalelor) Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip botanic) situată în România, pe teritoriul administrativ al județului Brașov. Aria naturală „Stejerișul Mare” este situată în nord-vestul Masivului Postăvarul (între acesta și Depresiunea Brașovului), în partea sud-vestică a municipiului Brașov, (în latura vestică a cartierului Șchei), pe
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
naturală „Stejerișul Mare” este situată în nord-vestul Masivului Postăvarul (între acesta și Depresiunea Brașovului), în partea sud-vestică a municipiului Brașov, (în latura vestică a cartierului Șchei), pe culmea "Stejerișul Mare", în imediata apropiere a drumului național DN1E, spre Poiana Brașov. Rezervația naturală cu o suprafață de 16,30 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură. În arealul rezervației, în partea nordică a acesteia se află o formațiune (abrupt stâncos atribuit Jurasicului, numit "Colții Corbului Mare") geologică calcaroasă de culoare alb-cenușie, ce are la bază depozite importante de grohotișuri, rezultate în urma mai multor procese de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
o formațiune (abrupt stâncos atribuit Jurasicului, numit "Colții Corbului Mare") geologică calcaroasă de culoare alb-cenușie, ce are la bază depozite importante de grohotișuri, rezultate în urma mai multor procese de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare, șiroire) desfășurate de-a lungul timpului. Flora rezervației este una diversificată și prezintă o varietate vegetală bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), jugastru ("Acer campestre") precum și tufărișuri cu specii
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), coroniște ("Coronilla varia"), păiușul ("Festuca cinerea"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), alior ("Euphorbia cyparissias"), sclipeți ("Potentilla erecta"), albăstriță ("Centaurea micranthos")., sipică ("Scobiosa ochroleuca"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus") sau păștiță ("Anemone nemerosa"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de cult, arii naturale protejate sau zone de agrement), astfel:
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
este o arie protejată de interes comunitar ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Covasna, pe teritoriul administrativ al comunei Zagon, în apropiere de drumul comunal DC14, care leagă stațiunea Covasna de satul
Turbăria Ruginosu () [Corola-website/Science/323970_a_325299]
-
de tip botanic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Covasna, pe teritoriul administrativ al comunei Zagon, în apropiere de drumul comunal DC14, care leagă stațiunea Covasna de satul Comandău. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1143 din 2007 (privind instituirea de noi arii naturale protejate) și se întinde pe o suprafață de 355 ha. Aria naturală suprapusă sitului de importanță comunitară - " - Zagon", reprezintă o
Turbăria Ruginosu () [Corola-website/Science/323970_a_325299]
-
de importanță comunitară - " - Zagon", reprezintă o zonă naturală (mlaștini turboase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști și pășuni) încadrată în bioregiunea alpină a Munțilolor Brețcului (grupă muntoasă a Carpaților de Curbură, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Rezervația conservă trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Flora lemnoasă este constituită din arbori și arbusti cu specii de pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), arin-alb ("Alnus incana"), răchită ("Salix pentandra"), merișor
Turbăria Ruginosu () [Corola-website/Science/323970_a_325299]
-
21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), omag vânăt ("Aconitum toxicum"), arnică ("Arnica montana"), ruginare ("Andromeda polifolia"), brădișor (cu specii de: "Lycopodium selago" și "Huperzia selago") sau pedicuță ("Lycopodium clavatum"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, conace, monumente de arhitectură); astfel:
Turbăria Ruginosu () [Corola-website/Science/323970_a_325299]
-
fiind comandantul escadrilei „Farman 2”. În cadrul luptelor, avionul său a fost lovit de două ori, fiind obligat să aterizeze forțat. În cursul anului 1917, căpitanul aviator Gheorghe Negrescu a fost numit pentru o scurtă perioadă șef al serviciului tehnic al Rezervației Generale a Aviației, cu sediul la Iași. Mai târziu, în vara aceluiași an, a fost mutat la Statul Major al Corpului 6 armată, având misiunea de a ține legătura cu aviația, în special cu Corpul Aeronautic al Armatei a I-
Gheorghe Negrescu () [Corola-website/Science/323968_a_325297]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic) situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al orașului Rupea. Aria naturală se află în extremitatea estică a Podișului Hârtibaciului, în partea central-nordică a județului Brașov și cea nord-vestică a orașului Rupea, în imediata apropiere a
Stânca bazaltică de la Rupea () [Corola-website/Science/323984_a_325313]
-
teritoriul administrativ al orașului Rupea. Aria naturală se află în extremitatea estică a Podișului Hârtibaciului, în partea central-nordică a județului Brașov și cea nord-vestică a orașului Rupea, în imediata apropiere a drumului național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate
Stânca bazaltică de la Rupea () [Corola-website/Science/323984_a_325313]
-
fost atacat de indieni. El organizează o patrulă care se deplasează la locul atacului și-i găsește pe pasageri uciși și scalpați. Cercetașul localnic Barney (Traian Costea) nu crede că trenul a fost atacat de indieni și se duce în rezervație, unde află de la căpetenia Șoim Negru și de la fiul său, Săgeată Iute (Constantin Brînzea), că trenul a fost atacat de bandiți deghizați în indieni. Barney se duce în oraș cu cei doi indieni pentru a le spune locuitorilor adevărul, dar
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
faptul că hărțuiau vânatul, potrivit declarațiilor acestora. Vânătorii au spus că aveau dreptul să împuște maidanezii în baza Legii 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Cel puțin doi zimbri au fost uciși de niște câini sălbăticiți în rezervația de la Armeniș, munții Țarcu, potrivit directorului WWF România, Csibi Magor. Patru zimbri din turmă au murit. În zona respectivă există o haită de 15 câini sălbăticiți. Turma de zimbri de la Armeniș (județul Caraș-Severin), numără 24 de exemplare după moartea celor
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]