14,124 matches
-
și culoare, toată pompa și spectaculozitatea sînt perfecționate de-a lungul istoriei culturii în scopul atingerii acelorași obiective"83. Jocurile de fotbal dintre cadre și deținuți simbolizează dominația autorității, iar a reuși să-ți învingi "stăpînii" se traduce, în plan simbolic prin posibilitatea eliberării de opresori. Din momentul în care au apărut ostilitățile, au fost create și ritualurile care să le exprime. Ele îmbracă forme diferite de manifestare, reușind uneori să limiteze agresiunea fizică prin recurgerea la forme simbolice de beligeranță
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în plan simbolic prin posibilitatea eliberării de opresori. Din momentul în care au apărut ostilitățile, au fost create și ritualurile care să le exprime. Ele îmbracă forme diferite de manifestare, reușind uneori să limiteze agresiunea fizică prin recurgerea la forme simbolice de beligeranță. Multe rituri sînt organizate doar de o singură tabără, proferînd inferioritatea morală a celorlalți și glorificînd superioritatea participanților. Importanța lor este una psihologică: reduc nivelul de anxietate și le dau impresia, mult mai sănătoasă, că au totuși cît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
totuși cît de cît un control asupra vieții lor. "Exerciții de alinare a conștiinței, ele asigură un fel de anestezie socială celor pe care îi influențează"84. În cazul luării de ostatici din rîndul cadrelor, printr-un proces de transformare simbolică, însuși guvernul a devine ostatic. Deținuții nu-și pun speranță în privința realizării unui dialog cu publicul; ei speră doar să atragă atenția de moment a lui, cu ajutorul unor acțiuni dramatice, bazate pe un simbolism complex. Adoptă simbolurile justiției de stat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de unele drepturi civile). Acesta este un tratament de masă, impersonal, care are rolul de a integra noul "client" în rutina funcționării carcerale. În cazul femeilor deținute, umilirea este și mai dificilă. Despuierea corpului, expunerea lui unor agresiuni reale sau simbolice, tratarea lor ca obiect, palparea brutală sau cu subînțeles, tunderea obligatorie a podoabei capilare, urîțirea corpului în procesul de "despăduchiere" și "dezinfectare", îmbrăcarea într-o ținută standard, în culori ale murdăriei (gri cu maro) și în mărimi disproporționate, precum și obligația
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Criza este o profundă reevaluare, impusă de incapacitatea de a alege, timp în care climatul organizațional este în continuă degradare. Dintre formele de contestare ritualizate de autorități, se remarcă meciurile de fotbal dintre cadre și deținuți. Această formă de conflict simbolic inițiat periodic în închisori oferă deținuților speranța schimbării raporturilor de forță, căci învingerea cadrelor se traduce în posibilitatea eliberării, cel puțin a emoțiilor inhibate și a disipării ostilităților. Organizarea meciurilor de către angajați are însă alte temeiuri pentru aceștia de a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
9. identificarea potențialelor victime și stimularea lor să declanșeze acțiunile greviste; 10. intervenția în forță pentru menținerea controlului. Departe de a reprezenta un mare pericol, ritualurile contestatare sînt un mijloc de reafirmare a legitimității autorităților. Ele se bazează pe construcția simbolică a felului în care este percepută închisoarea: un loc al criminalilor și răufăcătorilor, care trebuie definitiv izolați de societate. Ritualurile contestatare publice reîntăresc aceste concepții, șubrezite de rapoartele liberale ale ONG-urilor. Spectacolul luării unor ostatici din rîndul cadrelor impresionează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de rapoartele liberale ale ONG-urilor. Spectacolul luării unor ostatici din rîndul cadrelor impresionează opinia publică, aceștia fiind prezentați ca întruchiparea ordinii sociale arestate. Manipularea deținuților pentru a comite astfel de fapte are loc tot printr-un proces de transformare simbolică, sechestrarea cadrelor semnificînd arestarea guvernului care i-a aruncat pe deținuți în închisoare. Se adoptă simbolurile justiției de stat, însă cu sens inversat. Ostaticul nu este răpit, ci arestat și judecat de "tribunalul poporului". Deși nu au speranța înlăturării definitive
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și care servesc drept modele comportamentale"114. Chiar personajele din desenele animate sau din filme pot servi ca eroi într-o cultură. Termenul de "erou" este preferabil celui de "lider", deoarece extinde analiza și asupra unor personaje decedate, imaginare sau simbolice și se referă mai ales la caracteristicile personale ale acestora și mai puțin la cele dobîndite ca urmare a deținerii unor funcții. În orice organizații pot apărea eroi, deoarece surse ale autorității se găsesc atît în oameni, cît și în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și de o adeziune profundă cu comunitatea în imaginarul cărora trăiesc. În persoana lor sînt întruchipate două modele de eroi care străbat toate timpurile și meridianele: sfîntul și războinicul. Cele două tipuri de eroi reprezintă și două tipuri de cunoaștere simbolică deosebit de importante care se dezvoltă în cultura societății carcerale. Sfîntul și razboinicul demonstrează o perceptie duală, care înfățișează o lume plurală, o lume a cadrelor și una a deținuților, o lume cu nedreptăți stabilite prin regulamente și cutume. Ambii au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fraier, sifon etc.) limitează foarte mult libertatea de acțiune și de gîndire a actorilor sociali, care sînt obligați să parcurgă anumite instanțe de socializare, să achiziționeze anumite tabuuri culturale, prejudecăți, resentimente, nostalgii etc. Orice aspect al culturii carcerale este utilizat simbolic sau emblematic cu scopul de a crea un sentiment de distanțare față de membrii celuilalt grup și de evidențiere a loialității față de grupul de apartenență. Apelul la tradiții și la simboluri reprezintă, de fapt, un instrument pentru legitimarea accesului la resursele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de a crea un sentiment de distanțare față de membrii celuilalt grup și de evidențiere a loialității față de grupul de apartenență. Apelul la tradiții și la simboluri reprezintă, de fapt, un instrument pentru legitimarea accesului la resursele economice și teritoriale. Încărcătura simbolică înlocuiește dialogul, care nu se face decît mediat, într-o formă osificată, prin interpuși (aflați, de regulă, în fruntea ierarhiei) care au învățat atît limbajul oficial, cît și modalitățile de presiune și șantaj. Comunitatea cadrelor Deși, privită din afară, pare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
personalitate, fiind greu de modificat ulterior. Ele nu sînt produsul minții și activității individului, ci al experienței sociale. Ele au rezultat în timp și s-au decantat din situații concrete de viață, care au facilitat adaptările, au dobîndit o expresie simbolică și au devenit dezirabile pentru următoarele acțiuni și relații ale unei comunități. Oamenii cu un sistem puternic de valori au direcție și țel în viață. Comportamentul lor este ușor de înțeles pentru că valorile pătrund în aproape tot ce fac. Loialitatea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
procurarea unor noi informații, obiecte și relații cu oameni apreciați în afară. Sau doar pentru apropierea de alte persoane, de regulă de sex feminin: infirmiere, asistente, doctorițe, psiholoage etc. Dincolo de aceste explicații, resorturile turismului intern țin de dorința de protecție simbolică a sinelui, de eforturile de restaurare a personalității. Comunicarea cu persoanele civile este o formă de refuz a comunicării cu gardienii și foștii polițiști. Înlocuirea acestora din urmă cu personal civil calificat a fost una din speranțele puse în demilitarizarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și egalizează în același timp eșecurile. Refuzul sistematic al civilizației și îmbrățișarea barbariei ca virtute este un mod de refuz al societății. El se exprimă printr-un discurs despre "apelul la lege", "criza valorilor", "creșterea delincvenței", "toleranța zero" ca forme simbolice acceptabile prin care este insinuată ideologia securitară represivă. Previzibila expansiune a cîmpului penal în spațiul public va face ca penalitatea, criminologia să nu mai confiscate de discursul juridic și polițienesc, ci să devină apanajul unor multiple domenii ale cunoașterii științifice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Alfred Schutz, care l-a propus pentru a înțelege mai bine prima regulă enunțată de Émile Durkheim în Regulile metodei sociologice: faptele sociale trebuie privite ca lucruri. Vezi această evoluție a termenului în Camille Tarot, De la Durkheim la Mauss. Inventarea simbolicului, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. 10 În acest sens, Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, propune o definiție similară: "După cum frunza are două fețe: una strălucită, spre soare, alta mai întunecată, întoarsă spre pămînt (dar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Psihologie socială experimentală, Editura Polirom, Iași, 1996, p. 26. 79 James D. Shaughnessy, The Roots of Ritual, Eredmans, Grand Rapids, Michigan, 1973, p. 47. 80 Arnold van Gennep, Riturile de trecere, Editura Polirom, Iași, 2000. 81 Ernst Cassirer, "Filosofia formelor simbolice" (1955), în G.G. Constandache, Introducere în filosofia contemporană. Texte și comentarii, Editura Politehnică, București, 1990. 82 Max Gluckman, Essays on the Rituals of Social Relations, Manchester University Press, Manchester, 1962. 83 Konrad Lorenz, Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spirit. Soarele care răsare colorează norii risipiți în nuanțe de roz-oranjiu. Firește, întreaga pictură este scăldată de lumina zorilor, sugerând în mod naturalist noaptea care a trecut, învăluind-o totodată într-o aură mistică și înzestrând-o cu un mesaj simbolic al speranței învierii și Mântuirii. Sursă: Art Gallery, nr. 61 din 30 apr. 2008, p. 26 într-o primă fază elevii vor nota propriile impresii, apoi se va citi o variantă de analiză a picturii lui Bellini, așa cum apare în
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
paradoxal, lipsa oricărei soluții: „Se poate spune că orice miraculos teratologic e un miraculos totalizant și că această totalizare simbolizează întotdeauna puterea fastă și nefastă a devenirii.” (Durand, op. cit., p.389). Ori, în Cruciada copiilor, devenirea e construită pe o simbolică nefastă, tocmai prin poetica apei, a drumului pe apă, ca un preambul al eșecului, drept imagine sortită, ab initio, neputinței și neîmplinirii. Drumul pe apă, naștere lipsită de ideea renașterii, este o epifanie a ceea ce Bachelard numește „urgia timpului, clepsidra
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
cu care își urmează idealul în concretizarea lui viitoare, chiar dacă aceasta ar impune sacrificiul suprem, sau ar genera o serie de transformări morfologice ale eului. Prezența trecătoare a celor doi Pescari, purtând pe spinare câte o bârnă, este o proiecție simbolică a omului ce-și poartă povara vieții absurde tocmai prin repetabilitatea nesfârșită a semnului răstignirii, care uniformizează individul: De ce întâlnesc mereu aceiași oameni? - S-or fi îngustat lumea până într-atâta?”, devalorizându-l. în milenara resemnare, un singur motiv justifică
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
imanență, asumarea condiției individuale și, mai ales, recuperarea unui trecut resemantizat, din perspectiva căruia să conștientizeze rostul firii: în-Sine (eul socializat) și Pentru-Sine (eul reflexiv, conștiința-de-sine) reprezintă un întreg organic, soluția ultimă a transcenderii , despre care Nicolae Manolescu notează: „. Imaginea simbolică a purificării prin sacrificiu devine metafora centrală a tragediei, mesajul parabolei în semnificațiile căreia se regăsește condiția metafizică a existenței umane: rezistența spiritului într-o situație absurdă, un ultim arhipelag al echilibrului în lume.
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
comunica, de a afla răspunsuri legate de lumea umbrelor. Conjuncția soarelui cu apa este un mediu propice germinării, dar și înțelegerii și interpretării. însăși trecerea omului în neființă, integrarea lui în cicluri, se petrece tot sub zodia celor două elemente simbolice. Vitoria voia să afle „dacă Lipan a curs pe-o apă sau s-a înălțat în soare”. Ciclul dispariției lui Lipan și al revenirii sale la lumină urmează pe acela iarnă-primăvară, al morții și renașterii cosmice. Relația omului cu divinitatea
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
monografică a romanului) dar, mai ales, la scena priveghiului de la căpătâiul celui ucis, susținută de muzica dramatică. în roman, veghea în râpă a lui Gheorghiță are atributele unei probe inițiatice, topografia locului putând fi asimilată grotei și metaforic, unei recluziuni simbolice „Flăcăul nu înțelegea din toate decât o frică strecurată din pământ în el și începu să vorbească cu cânele și cu calul, adresându-le cuvinte fără noimă”. Gheorghiță din film, a cărui interpretare lasă de dorit, țipă, tremură ca un
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
ca într-un gest ritualic, lovește cu același baltag cu care Nechifor fusese atacat, în timp ce Baltagul lui rămâne pur, secvență ce facilitează elevilor înțelegerea titlului. Proba de foc a maturizării sale, Gheorghiță o trece mânuind baltagul. Interpretarea acestui gest e simbolică, e realistă, pentru că la Sadoveanu, oamenii luptă, iar după ce cad, urmașii nu au liniște până ce nu restabilesc dreptatea. Pentru ca solemnitatea răzbunării să se desfășoare cum se cuvine, Vitoria a făcut la timp cele necesare: „Mâni dau faurului o bucată de
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
sîmbure al acestei viziuni transpare în Misterele nopții: Efectul de lună este departe de a constitui doar un motiv drag și universal răspîndit al romantismului. Putem identifica la Eminescu o adevărată mitologie a luminii, activînd profunzimi nebănuite și vaste cîmpuri simbolice, ordonate la nivelul imaginarului în funcție de propria tensiune a ființării întru sacralitate. Lumina eminesciană reliefează drama cosmică prin dificila și subtila experiență poetic-demiurgică închisă în simbol (așa cum îl definește Eliade). Iar luna este prin excelență proiecție a destinului uman, atît în
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
Motto: (Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian) înzestrat cu aura sacră a mitului, orice peisaj eminescian poate fi interpretat ca o sugestie subiectivă a absolutului. Multiplele valențe simbolice pe care le cumulează elementele ce îl compun, transformându-le într-un „uriaș sistem de conotații care îmbrățișează viața omului și a cosmosului în imagini arhetipale , viziunea cosmică generatoare de spații fantastice a căror determinare temporală evocă lumea basmului a
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]