64,222 matches
-
mai profundă a raportului dintre „Învățare” și legile dezvoltării mintale, dintre „instrucție” și „formarea personalității”. Se cunosc mai multe date despre natura și mecanismele Învățării, aleelaborării structurilor cognitive și operaționale, precum și ale transformării conduitei la om. S-a dezvoltat o teorie a personalității și a dinamicii grupurilor școlare. Dispunem de o metodă de abordare sistemică a Învățământului, de o taxonomie a obiectivelor educaționale etc. Recentele progrese, și altele, ne ajută să Înțelegem altfel decât până acum multe dintre principalele aspecte ale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inclusiv ansamblului metodologic utilizat În opera sa. Principala teză care domină este aceea că metodelebune fac să crească randamentul muncii școlare și În același timp să impulsioneze dezvoltarea facultăților și aptitudinilor intelectuale. Nu vom stărui În același timp asupra diferitelor teorii ale Învățării cu incidențele lor asupra metodologiei, deoarece acestea au fost, unele, relatate până aici, iar altele vor fi relevate pe cazuri concrete de metode. D. Distincții ale trecerii de la metodele clasice la metodele modernetc "D. Distincții ale trecerii de la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
valorile culturii (științifice, tehnologice, literar-artistice, filozofice, etice etc.) selecționate și structurate după criterii bine determinate. Aceste valori, care sintetizează doar o parte din bogăția experienței socio-istorice a omenirii, sunt fixate, În mare măsură, În sistemul unitar de cunoștințe, concepte, principii, teorii, idei etc. care Înlesnesc comunicarea și schimburile dintre generațiile adulte și cele tinere și Între indivizi, În general. Mai exact, generațiile succesive de școlari Își desfășoară activitatea În condițiile transmiterii (comunicării) și asimilării active ale unui ansamblu complex de concepte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o cale deductivă care operează la nivelul raționalului. Este o fundamentare pe cale deductivă, prin raționament logic a unui adevăr. Practic, ea se Înfățișează ca o expunere formată din enunțuri, prin intermediul cărora profesorul prezintă noțiunile, principiile, faptele fundamentale și generalizările, ori teoriile abstracte cu ajutorul unor definiții, a unor propoziții urmate de demonstrație, de confirmare prin exemple a celor afirmate. Într-o asemenea situație, conceptele, teoriile, În loc să fie elaborate de către elevi prin structurări și restructurări succesive, prin recurgere la operații mintale de abstractizare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ca o expunere formată din enunțuri, prin intermediul cărora profesorul prezintă noțiunile, principiile, faptele fundamentale și generalizările, ori teoriile abstracte cu ajutorul unor definiții, a unor propoziții urmate de demonstrație, de confirmare prin exemple a celor afirmate. Într-o asemenea situație, conceptele, teoriile, În loc să fie elaborate de către elevi prin structurări și restructurări succesive, prin recurgere la operații mintale de abstractizare și generalizare, acestea sunt prezentate de către profesor. De exemplu, În matematică, raționamentul este „arătat” elevilor, mai degrabă decât să fie elaborat de ei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
universitar (cursul magistral). Are caracterul unei Înlănțuiri logice de raționamente prin intermediul cărora se comunică un material informațional nou sau puțin cunoscut care face obiectul unei teme din programă. Într-un sens mai larg este utilizată În vederea prezentării conceptelor, ideilor, principiilor, teoriilor, a faptelor și opiniilor despre conținutul sau procedeele date; În exprimarea propriilor idei, interpretări, critici și justificări ale celui care predă; În dezvoltarea spiritului critic, modificarea opiniilor, atitudinilor, convingerilor și comportamentelor, În trezirea interesului pentru un subiect (Davitz, Ball, 1978
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prelegerea introductivă) sau de sintetizare a unui conținut mai vast deja parcurs (prelegerea de sinteză). Realizarea unei prelegeri necesită o grijă deosebită de acordat esențializării informației, ierarhizării stricte a ideilor și coerenței acestora, dezvăluirii argumentației științifice, enunțării unor ipoteze și teorii, analizei și interpretării critice a acestora etc. Planul de structurare a materiei se aduce la cunoștința elevilor/studenților fie la Începutul lecției (cursului), fie pe parcursul acesteia, subliniindu-se cu atenție, prin formulări, ton și accent trecerea de la o idee la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metodelor expozitive pe larg exprimate În paginile anterioare (subcapitolul A). 10. Cursul magistral (ex cathedra)tc "10. Cursul magistral (ex cathedra)" În Învățământul universitar, seria de prelegeri ia forma cursului magistral, destinat prezentării Într-o formă vie, a adevărurilor, ideilor, teoriilor, rezultatelor recente ale cercetării științifice etc. proprii unui domeniu al cunoașterii; relevării unor probleme rămase Încă deschise, nerezolvate, datelor controversate, transmiterii terminologiei specifice, orientării de ansamblu a studenților, cursanților etc. În măsura În care s-au dezvoltat tehnicile autodidaxiei și s-au Înmulțit
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În scopul: a) examinării și clarificării (aprofundării) În comun a unor noțiuni și idei; b) consolidării și sistematizării datelor și conceptelor cu care participanții au avut un contact cognitiv În prealabil; c) explorării unor analogii, similitudini și diferențe dintre diverse teorii, concepții, strategii; d) efectuării unor analize de caz, literare etc.; e) soluționării unor probleme teoretice și practice complexe care comportă mai multe alternative și cu deosebire a acelora care cer originalitate și intuiție (insight) și f) al dezvoltării capacității de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
adeseori această metodă. 6. Metoda problematizării (instruirea prin problematizare)tc "6. Metoda problematizării (instruirea prin problematizare)" Învățarea prin rezolvarea de probleme (problem-solving) sau, altfel spus, prin explorarea alternativelor, este o variantă a euristicii, o altă modalitate, maicomplexă, de aplicare a teoriei Învățării prin descoperire. Premisele teoretice, psihopedagogice de la care se pornește, rezultatele pozitive obținute În cadrul studiilor și cercetărilor experimentale Întreprinse (S.L. Rubinstein, N.A. Leontiev, G. Polya, R.M. Gagné, J.S. Bruner, G. Kátona, W. Okoñ, Al. Roșca, P. Goguelin, L. Klinberg, I.N.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
descoperire complexă - situată În ierarhia comportamentală deasupra aplicațiilor de rutină a unor propoziții de-a gata și mai jos de creativitate (Ausubel, 1981, p. 252). a) Problema și situația-problemă - clasificări conceptualetc "a) Problema și situația‑problemă - clasificări conceptuale" La baza teoriei Învățământului problematizat stă noțiunea de problemă, mai exact de „situație-problemă” și de proces de rezolvare a acesteia. Înțelegerea justă a specificității metodei problematizării ne determină să facem de la bun Început o distincție clară Între conceptul de problemă, așa cum este el
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
noile cunoștințe care nu se Încadrează În limitele celor vechi; Între cunoștințele vechi și noile fapte și fenomene pentru a căror Înțelegere și explicare cunoștințele anterioare nu mai sunt suficiente; Între tratarea teoretică și rezolvarea practică; Între realitatea practică și teorie; Între sesizarea particularului și nevoia de generalizare; Între două sau mai multe teorii, concepții, idei sau ipoteze; Între cunoștințele teoretice și propriile observații asupra realității; Între un mod de a ține și altul; Între „comportamentul” diferit al unor obiecte sau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și noile fapte și fenomene pentru a căror Înțelegere și explicare cunoștințele anterioare nu mai sunt suficiente; Între tratarea teoretică și rezolvarea practică; Între realitatea practică și teorie; Între sesizarea particularului și nevoia de generalizare; Între două sau mai multe teorii, concepții, idei sau ipoteze; Între cunoștințele teoretice și propriile observații asupra realității; Între un mod de a ține și altul; Între „comportamentul” diferit al unor obiecte sau fenomene În contexte situaționale diferite (de exemplu, dinamica mișcării În statica unei scheme
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Întrebări, la căutări și explicații, la cercetarea adevărului. Așa cum În viața reală multe probleme cu care se află confruntat omul Își pot găsi o rezolvare nu numai prin achiziție de cunoștințe, ci și prin „dialogul interiorizat”, așa cum multe adevăruri (legi, teorii, principii etc.) pot fi descoperite nu numai pe calea generalizării datelor unor observații Îndelungate ori a unor experiențe de fapt, ci și prin reflecții bazate pe raționamente (deductive, analogice etc.), tot așa și În procesul de Învățământ, elevii/studenții pot
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
direct cu realitatea sau indirect, cu substitutele realității, constituie una dintre principalele surse de obținere a unor noi cunoștințe. Și cu cât mersul acestui proces al Învățării reușește să parcurgă În Întregime drumul de la intuiție la abstracție, de la empiric la teorie, și invers, cu atât va izbuti să angajeze o participare mai activă și constructivă din partea elevului; cu cât mersul acestui act al Învățării Îi va permite să se ridice de la concretul senzorial la concretul logic al științei, cu atât sistemul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să exprime sau să dezvăluie prin diferite mijloace de expresie științifică (tabele, desene, diagrame, grafice etc.) cunoștințe noi, să fie În stare să le integreze corect În sistemul de noțiuni asimilate anterior, să le raporteze la o idee, la o teorie, la anumite principii etc. c) Posibilități de aplicare a observăriitc "c) PosibilitĂȚi de aplicare a observării" Școala poate oferi suficiente ocazii și timp necesar pentru a cultiva la elevi„arta observării”. Ca procedură, observația poate fi uneori simplă și de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
predarea fizicii, chimiei, biologiei, tehnologiei și a altor științe, deziderat exprimat Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea de adepții „școlii active”. Combinând experiența cu acțiunea, metodele experimentale accentuează caracterul aplicativ al predării, favorizează realizarea unei mai strânse legături a teoriei cu practica, contribuie la apropierea Învățământului științelor naturii de problemele tehnico-științifice, deoarece, participând la experiențe și experimente, la rezolvarea unor probleme științifico-tehnice, elevii au posibilitatea să cunoască producția modernă, metodele tehnologice și aparatura ei În mod nemijlocit. b) Rațiuni de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de urmărit. Fără precizarea acestor puncte de plecare, elevii nu Își vor putea explica și nu vor fi În stare să interpreteze corect ceea ce observă, ceea ce rețin. De la sine se Înțelege cât este de important ca profesorul să stăpânească bine teoria și mecanismul experimentului, să cunoască structura (fazele) diferitelor tipuri de experiment, să-i ajute pe elevi să urmărească sistematic activitățile În care sunt angajați, intervenind Însă cu prudența necesară. El trebuie să sugereze, cu măsură, ceea ce ei nu pot descoperi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau a matematicii fără demonstrarea teoremelor. b) Valoarea pedagogică a documentelor și vestigiilor istoricetc "b) Valoarea pedagogică a documentelor și vestigiilor istorice" Utilizarea inteligentă a documentelor sau a vestigiilor trecutului În Învățarea istoriei prezintă o imensă valoare pedagogică. Raportate la teoria Învățării prin descoperire, documentele istorice sunt privite aici, nu numai și nu În primul rând ca simple ilustrări ale unor expuneri mai mult sau mai puțin abstracte, ci ca adevărate izvoare de noi cunoștințe, ca punct de plecare pentru o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și fenomenele reale sau substitutele (Înlocuitoarele, imaginile) acestora, În scopul ușurării efortului de explorare a realității, al asigurării unui suport perceptiv (concret-senzorial) suficient de sugestiv pentru a face accesibilă predarea și Învățarea unor cunoștințe, al confirmării consistenței unor adevăruri (teze, teorii) ori al facilitării execuției corecte a unor acțiuni șial formării deprinderilor sau comportamentelor corespunzătoare (cu caracter practic, profesional, de exemplu). În sens didactic, demonstrația provoacă o percepție activă concret-senzorială, inductivă, spre deosebire de demonstrația logică (teoretică), care presupune o fundamentare pe cale deductivă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Încă din vremuri Îndepărtate, metoda demonstrației a căpătat amploare Începând din secolul al XIX-lea, odată cu accentuarea Învățământului intuitiv, Întemeiat pe „mărturia simțurilor”, pe principiul intuiției și, În general, pe concepțiile lui Comenius, Rousseau, Pestalozzi, Herbart, Diesterweg etc. ori pe teoria gestalt-istă a Învățării. Era o reacție la Învățământul verbalist, Încetățenit Încă din perioada Evului Mediu și a Renașterii, devenită un mare pas Înainte. Dar metoda demonstrației a fost Înțeleasă și aplicată În spiritul unei psihologii senzualist-empiriste În virtutea căreia Însușirea oricărei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de abstractizare, de trecere la formalizarea verbală și la memorizarea noțiunilor. În virtutea acestei Înțelegeri, ideile Își găsesc originea În experiența sensibilă (concret-senzorială), fără ca subiectul (elevul) să joace vreun rol deosebit În dobândirea (elaborarea) lor. Firește, o asemenea pedagogie, fundamentată pe teoria imprimării imaginilor și a abstragerii unor noțiuni generale, a contribuit la accentuarea descriptivismului și a pasivității În procesul de Învățământ. Acestei metode i s-a atribuit prea mult timp doar o valoare intuitivă, imagistică, de simplă ilustrare, de menținere a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Și la acest nivel, modelele pot facilita cunoașterea acelor obiecte și fenomene pentru care nu dispunem de o bază perceptivă, care se află dincolo de limitele cunoașterii senzoriale. Și care pot să fie și ele reprezentate prin intermediul modelelor. Privită prin prisma teoriei formării În etape a acțiunilor mintale și a elaborării noțiunilor, tehnicile de modelare capătă o deosebită importanță În organizarea Învățării. „Una și aceeași cunoștință - susține Galperin - trebuie să treacă printr-o serie de forme, de la cea inițială, externă și obiectuală
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tipuri diferite de modele. Dintre acestea amintim: - modelarea prin similitudine - axată pe modele materiale; - modelarea prin analogie - axată pe ideale grafice; - modelarea prin matematică - axată pe ideale simbolice; - modelarea prin simulare - axată pe ideale simulatoare. Modelarea prin similitudine, fundamentată pe teoria similitudinii (proprietate a două obiecte „fenomene” de a putea fi puse Într-o corespondență biunivocă parțială sau totală și de aici, prin calcule, de a se putea ajunge la măsurarea anumitor valori). Această modelare Își găsește corespondența În construcția artificială
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un loc aparte Îl ocupă schemele abstracte de tipul modelelor grafice (figurale sau picturale), care redau Într-o formă simplificată, stilizată, obiecte și fenomene, procese și acțiuni complexe etc. sau obiectualizează raporturi structurale, funcționale etc. ori concretizează o idee, o teorie, un principiu, o concepție etc. (De exemplu, cu ajutorul diagramelor, histogramelor, organigramelor, scalogramelor, stereogramelor etc.) (fig. 6) Fig. 6. Diagrama personalității (după Guilford) De fapt, o reprezentare grafică este o abstractizare și generalizare a unor cazuri particulare și ea facilitează explorarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]