11,819 matches
-
satele Bahluiu, Cârjoaia, Cireșeni, Cotnari (reședința), Făgăt, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului și Zbereni. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Din acest drum, la Cotnari se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre sud la Balș, Todirești, Hărmănești și Pașcani (unde se termină în DN28A). De asemenea, prin partea sa estică, pe
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Din acest drum, la Cotnari se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre sud la Balș, Todirești, Hărmănești și Pașcani (unde se termină în DN28A). De asemenea, prin partea sa estică, pe malul stâng al Bahluiului, este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care duce spre sud-est la Belcești
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
Botoșani. Din acest drum, la Cotnari se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre sud la Balș, Todirești, Hărmănești și Pașcani (unde se termină în DN28A). De asemenea, prin partea sa estică, pe malul stâng al Bahluiului, este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care duce spre sud-est la Belcești, Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest la Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
istoria Ligii I, Dănciulescu și-a început cariera de jucător profesionist la Electroputere Craiova, pentru care a jucat în perioada 1993 - 1995, marcând 8 goluri în 31 de meciuri. În 1995, Dinamo București l-a transferat, jucând la echipa din Șoseaua din Ștefan cel Mare vreme de doi ani, până în 1997, când a fost adus la Altay Izmir, Turcia. În Turcia a rezistat doar jumătate de sezon, revenind în țară la Steaua București, marea rivală a lui Dinamo. A marcat 53
Ionel Dănciulescu () [Corola-website/Science/310606_a_311935]
-
Marmației și la 72 km de Baia Mare. Administrativ comuna este situată în nordul țării, având ca vecini următoarele teritorii: la nord Ucraina; la est Bistra; la sud Rona de Jos; la vest municipiul Sighetul Marmației. Teritoriul comunei este traversat de șoseaua națională DN 18 Sighetul Marmației - Vișeu - Borșa - Vatra Dornei și de calea ferată Sighetul Marmației - Vișeu - Salva. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bocicoiu Mare se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Bocicoiu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/310635_a_311964]
-
România, formată din satele Agapia (reședința), Filioara, Săcălușești și Văratec. Comuna se află în zona central-nordică a județului, la poalele subcarpaților Moldovei, în depresiunea Ozana-Topolița, la sud de orașul Târgu Neamț, pe malurile râurilor Filioara și Agapia. Este străbătută de șoseaua națională DN15C (cu micile ramificații DN15F și DN15G), care leagă Piatra Neamț de Fălticeni. Din acest drum, lângă Săcălușești, se ramifică șoseaua județeană DJ155D, care o leagă spre est de Grumăzești. În comuna Agapia se află două arii protejate: Codrii de
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
Moldovei, în depresiunea Ozana-Topolița, la sud de orașul Târgu Neamț, pe malurile râurilor Filioara și Agapia. Este străbătută de șoseaua națională DN15C (cu micile ramificații DN15F și DN15G), care leagă Piatra Neamț de Fălticeni. Din acest drum, lângă Săcălușești, se ramifică șoseaua județeană DJ155D, care o leagă spre est de Grumăzești. În comuna Agapia se află două arii protejate: Codrii de Aramă (pentru gorun) și Codrii de Argint (pentru mesteacăn), ambele de tip forestier. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Agapia
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bușmei, Farcașa (reședința), Frumosu, Popești și Stejaru. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Bistriței, acolo unde primește apele afluenților Fărcașa și Stejaru, între Munții Bistriței și Munții Stânișoarei. Este străbătută de șoseaua națională DN17B, care leagă Piatra Neamț de Vatra Dornei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Farcașa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,52%), cu
Comuna Farcașa, Neamț () [Corola-website/Science/310695_a_312024]
-
regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. În comuna Farcașa se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” (construită în 1774, cu adăugiri în secolul al XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, aflată lângă șoseaua națională, în satul Farcașa. În rest, mai există un singur alt obiectiv inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local, fiind clasificat to ca monument de arhitectură: din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea
Comuna Farcașa, Neamț () [Corola-website/Science/310695_a_312024]
-
România, formată din satele Baba Ana (reședința), Cireșanu, Conduratu, Crângurile și Satu Nou. Comuna se află în sud-vestul județului, în zona de câmpie, aproape de limita cu județul Buzău, la sud de Mizil, pe malurile râului Iștău. Ea este traversată de șoselele județene DJ102H, DJ102D și DJ100C, care pleacă din Mizil și duc către Glodeanu-Siliștea (județul Buzău), Boldești-Grădiștea, respectiv Sălciile; precum și de șoseaua județeană DJ149 care duce către Fântânele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Baba Ana se ridică la de
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
de câmpie, aproape de limita cu județul Buzău, la sud de Mizil, pe malurile râului Iștău. Ea este traversată de șoselele județene DJ102H, DJ102D și DJ100C, care pleacă din Mizil și duc către Glodeanu-Siliștea (județul Buzău), Boldești-Grădiștea, respectiv Sălciile; precum și de șoseaua județeană DJ149 care duce către Fântânele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Baba Ana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,46%). Pentru 2,52
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
Chirițești, Homorâciu, Izvoarele (reședința), Malu Vânăt și Schiulești. Comuna se află în zona montană a județului, în bazinul hidrografic al Teleajenului, pe o vale străjuită de munții Nebunul Mare, Moașa și Trifoiu și drenată de pârâul Crasna. Prin comună trece șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. La Homorâciu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102, care duce la Slănic, , , Plopeni, și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B). Comuna Izvoarele este traversată și de calea
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
al Teleajenului, pe o vale străjuită de munții Nebunul Mare, Moașa și Trifoiu și drenată de pârâul Crasna. Prin comună trece șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. La Homorâciu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102, care duce la Slănic, , , Plopeni, și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B). Comuna Izvoarele este traversată și de calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de stațiile Homorâciu și Izvoarele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
Blejoi (în trecut, Strâmbeni-Blejoi) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Blejoi (reședința), Ploieștiori și Țânțăreni. Comuna se află la nord și nord-est de Ploiești, pe malul drept al Teleajenului, și este străbătută de șoseaua națională DN1B, care pornește din DN1 în extremitatea vestică a comunei și leagă Ploieștiul de Buzău, precum și de șoseaua națională DN1A, care leagă Bucureștiul de Ploiești și mai departe de Brașov pe o variantă diferită de cea principală. Cele două
Comuna Blejoi, Prahova () [Corola-website/Science/310698_a_312027]
-
Ploieștiori și Țânțăreni. Comuna se află la nord și nord-est de Ploiești, pe malul drept al Teleajenului, și este străbătută de șoseaua națională DN1B, care pornește din DN1 în extremitatea vestică a comunei și leagă Ploieștiul de Buzău, precum și de șoseaua națională DN1A, care leagă Bucureștiul de Ploiești și mai departe de Brașov pe o variantă diferită de cea principală. Cele două drumuri, DN1A și DN1B, se intersectează în sudul comunei, lângă Țânțăreni, și au parcurs comun de-a lungul satului
Comuna Blejoi, Prahova () [Corola-website/Science/310698_a_312027]
-
de cea principală. Cele două drumuri, DN1A și DN1B, se intersectează în sudul comunei, lângă Țânțăreni, și au parcurs comun de-a lungul satului Ploieștiori și până la Blejoi, unde se despart. DN1B se intersectează la vest de satul Blejoi cu șoseaua județeană DJ102, care duce spre sud la Ploiești și spre nord la , Plopeni, , , Slănic și (unde se termină în DN1A). Prin comună trece și calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de stația Blejoi. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Blejoi, Prahova () [Corola-website/Science/310698_a_312027]
-
reședința). Comuna se află în zona central-vestică a județului, la interferența dintre dealurile de pe malul stâng al Prahovei și câmpia piemontană de la sud de Câmpina. Ea acoperă în principal bazinul hidrografic de pe cursul superior al râului Mislea. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100D, care duce spre vest la Bănești (unde se termină în DN1) și spre est la și la orașul Plopeni. La Scorțeni, din acest drum se ramifică DJ215, care duce către Băicoi (terminându-se în același DN1), iar la
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
Stăncești, Strejnicu (reședința), Târgșoru Vechi și Zahanaua. Comuna se află în câmpia piemontană a Ploieștilor, la vest de municipiul Ploiești, pe malul stâng al râului Prahova, care formează limita sa de sud-vest. În partea de sud, comuna este străbătută de șoseaua DN1A, unul din drumurile naționale care leagă Ploieștiul de București. Lângă Strejnicu, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ140, care o leagă spre nord-vest de (unde se termină în DN72) și spre sud de și (unde se termină în
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
municipiul Ploiești, pe malul stâng al râului Prahova, care formează limita sa de sud-vest. În partea de sud, comuna este străbătută de șoseaua DN1A, unul din drumurile naționale care leagă Ploieștiul de București. Lângă Strejnicu, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ140, care o leagă spre nord-vest de (unde se termină în DN72) și spre sud de și (unde se termină în DN1). În satul Strejnicu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ129G, care duce spre est la Ploiești
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
București. Lângă Strejnicu, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ140, care o leagă spre nord-vest de (unde se termină în DN72) și spre sud de și (unde se termină în DN1). În satul Strejnicu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ129G, care duce spre est la Ploiești (unde se intersectează cu același DN1). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Târgșoru Vechi se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
Surduc este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Brâglez, Cristolțel, Solona, Surduc (reședința), Teștioara, Tihău și Turbuța. Se află în partea de central-estică a acestuia, pe Valea Almașului, pe șoseaua care leagă orașul Jibou de orașul Dej, județul Cluj. Comuna Suduc se învecinează spre nord-vest cu orașul Jibou, spre nord cu comuna Băbeni, la sud-est cu comuna Lozna, în sud cu comunele Cristolț și Gârbou, iar la sud-vest cu comuna
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
numeros colectiv de cercetători, sub conducerea profesorului Mihail Macrea. Castrul este situat pe un mic platou numit de localnici "Grădiște" sau "Cetate", platou ce se află în stânga Someșului, înainte de confluența acestuia cu Valea Almașului și la circa 120 m în stânga șoselei Dej-Jibou. În 1958 conturul castrului se distingea foarte bine pe teren, el fiind marcat de șanțul și valul de apărare, care se distingeau cu usurință pe toate laturile, iar locul porților turnurilor de colț și al clădirii comandamentului ("principia") se
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
(sau Muzeul Național al Literaturii Române) este un muzeu din București, dedicat literaturii române. Muzeul Național al Literaturii Române a fost înființat la 1 iunie 1957 de academicianul Dumitru Panaitescu - Perpessicius. Inițial, muzeul a funcționat într-o clădire din șoseaua Kiseleff nr. 10, iar între 1964-1966 în fosta casă a lui Mihail Sadoveanu din strada Muzeul Zambaccian la nr. 151. Din 1967 a primit ca sediu "Casa Krețulescu", pe Bulevardul Dacia nr. 12, sector 1. În 2014, după 42 de
Muzeul Literaturii Române () [Corola-website/Science/308846_a_310175]
-
sa, Dana, este căsătorită cu politicianul Adrian Năstase. a fost căsătorit cu Irina Cernașov, prietenă bună, împreună cu sora sa Tamara, cu Ana Pauker. Angelo Miculescu a decedat în 9 februarie 1999 ca urmare a unui accident de circulație pe o șosea din Județul Ialomița.
Angelo Miculescu () [Corola-website/Science/308864_a_310193]
-
la Peleș. Wilhelm Kremnitz moare la 31 iulie 1897 la Peleș datorită unei crize cardiace în timp ce-l îngrijea pe prințul moștenitor Ferdinand bolnav de tifos exantematic. În semn de recunoștință a fost înmormântat pe domeniul regal, pe partea Bucegilor dinspre șoseaua Sinaia - Poiana Țapului, în apropiere de cascada Urlătoarea. Recent, mormântul a fost mutat în parcul localității. Deși viața în România îi era asigurată, având o rentă anuală acordată de regele Carol I, după moartea soțului ei Mite Kremnitz preferă să
Mite Kremnitz () [Corola-website/Science/308894_a_310223]