11,526 matches
-
acele femei care s-au simțit constrânse din afară spre a da copilul spre adopție. Trăirile copiilor adoptați Considerați nu de puține ori ca fiind "copii născuți din păcat", copii fără rădăcini, copii care prezintă multiple riscuri în dezvoltare, copii adoptați se simt discriminați social. March 378, arăta într-un studiu realizat asupra unui eșantion format din 60 de persoane adoptate care și-au căutat și s-au reunit cu familia biologică, faptul că, majoritatea acestora sunt motivați în procesul de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de puține ori ca fiind "copii născuți din păcat", copii fără rădăcini, copii care prezintă multiple riscuri în dezvoltare, copii adoptați se simt discriminați social. March 378, arăta într-un studiu realizat asupra unui eșantion format din 60 de persoane adoptate care și-au căutat și s-au reunit cu familia biologică, faptul că, majoritatea acestora sunt motivați în procesul de căutare de sentimentele negative trăite, cauzate de stigmatizarea lor socială. Stigmatizarea este în special prin întrebările adresate de diferite persoane
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
conflictul în interiorul cuplului determinat de explorarea posibilităților personale de fertilitate. O parte dintre persoanele infertile care aleg să adopte, încearcă să tăinuiască adopția având ca motive nerezolvarea problemelor psihologice cauzate de infertilitate, teama de a nu fi rejectate de copilul adoptat, respectiv tema de nu fi stigmatizate și rejectate de societate în general. Cei care aleg să dezvăluie actul adopției, sunt motivați de sentimentul de insecuritate generat de lipsa certitudinii că este posibilă tăinuirea adopției, respectiv de prezența unor diferențe fizice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și rejectate de societate în general. Cei care aleg să dezvăluie actul adopției, sunt motivați de sentimentul de insecuritate generat de lipsa certitudinii că este posibilă tăinuirea adopției, respectiv de prezența unor diferențe fizice evidente între familia adoptivă și copilul adoptat. 7.2 Designul cercetării Rezultatele empirice pe care le vom prezenta în continuare au fost obținute în urma analizei datelor dintr-un studiu explorator, realizat în perioada aprilie-iulie 2008. Întrebări de cercetare. Acest studiu a fost menit să identifice Care este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
continuare au fost obținute în urma analizei datelor dintr-un studiu explorator, realizat în perioada aprilie-iulie 2008. Întrebări de cercetare. Acest studiu a fost menit să identifice Care este percepția socială asupra adopției ca proces, asupra părinților adoptatori și asupra copiilor adoptați? respectiv Care este percepția socială generală asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie? Scopul implicit pentru care am considerat important să obținem răspuns la aceste întrebări a fost acela de a identifica potențiala stigmatizare socială a adoptaților și adoptatorilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind distribuit prin poșta electronică. Instrumentul utilizat a fost un chestionar format din 28 de întrebări închise, grupate în patru categorii: despre părinți și copii, despre adopție în general, despre părinții adoptatori și despre copiii adoptați. Descrierea eșantionului. Studiul s-a derulat pe un eșantion de tip snow-ball, format din 147 de subiecți, cu vârstă cuprinsă între 20 și 57 de ani, 49,8% necăsătoriți, văduvi sau divorțați, 34,2% căsătoriți cu copii, iar 16% căsătoriți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
artificială adopției. Este aceeași opinie ambivalentă identificată în studiile anterior prezentate. 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori Opinia respondenților cu privire la părinții adoptatori este, în general, favorabilă. Astfel, respondenți consideră că părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de bine precum le-ar înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul 7.3 Percepția socială asupra părinților adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții adoptatori este, în general, favorabilă. Astfel, respondenți consideră că părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de bine precum le-ar înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul 7.3 Percepția socială asupra părinților adoptatori Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copilului adoptat precum părinții biologici 17,0 64,6
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
precum un copil biologic 36,1 58,5 5,4 0 O treime dintre respondenți (36,7%) consideră că, părinții adoptatori sunt dispuși să investească, chiar mai mult, în copilul adoptat decât părinții biologici. Explicația investiției superioare într-un copil adoptat, o regăsim în studiile lui Miall 384. Potrivit acesteia, angajamentul de a adopta induce automat un răspuns emoțional puternic și o responsabilitate crescută față de copilul adoptat 385. 7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social Respondenții redau o imagine
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lui Miall 384. Potrivit acesteia, angajamentul de a adopta induce automat un răspuns emoțional puternic și o responsabilitate crescută față de copilul adoptat 385. 7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social Respondenții redau o imagine pozitivă și asupra copiilor adoptați, deși identificăm și aici anumite opinii ambivalente. Majoritatea consideră că, acești copii obțin rezultate școlare la fel de bune precum copiii biologici (93,2%), se dezvoltă la fel de bine din punct de vedere fizic (94,6%), prezintă o dezvoltare afectivă la fel de bună (81
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acestea, aproape jumătate consideră că, atunci când li se dezvăluie că au fost adoptați, copiii se simt mai puțin satisfăcuți de relația cu familia adoptivă. Tabelul 7.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Copiii adoptați se dezvoltă fizic la fel de bine precum copiii crescuți in familiile biologice 34,0 60,5 5,5 0 Copii adoptați prezintă o dezvoltare afectivă la fel de bună precum copiii crescuți in familiile biologice 22,5 58,5 17,7 1,3
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
relația cu familia adoptivă. Tabelul 7.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Copiii adoptați se dezvoltă fizic la fel de bine precum copiii crescuți in familiile biologice 34,0 60,5 5,5 0 Copii adoptați prezintă o dezvoltare afectivă la fel de bună precum copiii crescuți in familiile biologice 22,5 58,5 17,7 1,3 Evoluția copiilor adoptați depinde mai degrabă de factorii ereditari/genetici decât de modul în care sunt crescuți în familia adoptivă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fizic la fel de bine precum copiii crescuți in familiile biologice 34,0 60,5 5,5 0 Copii adoptați prezintă o dezvoltare afectivă la fel de bună precum copiii crescuți in familiile biologice 22,5 58,5 17,7 1,3 Evoluția copiilor adoptați depinde mai degrabă de factorii ereditari/genetici decât de modul în care sunt crescuți în familia adoptivă 6,1 33,3 53,1 7,5 Copiii adoptați se integrează la fel de bine social precum copiii crescuți în familiile biologice 20,4
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
in familiile biologice 22,5 58,5 17,7 1,3 Evoluția copiilor adoptați depinde mai degrabă de factorii ereditari/genetici decât de modul în care sunt crescuți în familia adoptivă 6,1 33,3 53,1 7,5 Copiii adoptați se integrează la fel de bine social precum copiii crescuți în familiile biologice 20,4 63,9 15 0,7 De asemenea, mai mult de o treime dintre respondenți (39,5%) consideră că, dezvoltarea copiilor depinde mai degrabă de factorii genetici/ereditari
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4 63,9 15 0,7 De asemenea, mai mult de o treime dintre respondenți (39,5%) consideră că, dezvoltarea copiilor depinde mai degrabă de factorii genetici/ereditari decât de factorii de mediu. Majoritatea respondenților consideră că, în general, copiii adoptați, se integrează social la fel de bine precum copiii biologici (84,4%), dar o treime dintre respondenți (31,3%) consideră că, sunt mai predispuși spre manifestarea unor comportamente neagreate social. 7.4 Concluzii Adopția, din perspectiva copilului aflat în dificultate, căruia i
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cercetării au vizat construirea profilurilor părinților adoptatori și ale copiilor adoptați în România, identificarea factorilor care contribuie la adaptarea în procesul de adopție a mamelor adoptatoare și evaluarea percepției sociale asupra procesului de adopție, asupra părinților adoptatori și a copiilor adoptați. Demersul de cercetare pentru atingerea acestor obiective a fost fundamentat teoretic de primele trei capitole care ne-au orientat și ne-au oferit un cadru de raportare și comparație pentru rezultatele studiilor empirice întreprinse de noi. Următoarele patru capitole prezintă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studiu explorator, care a avut ca metodă o anchetă pe bază de chestionar și a vizat cel de-l treilea obiectiv de cercetare. Concluziile celor patru capitole de analiză empirică vor fi sintetizate în rândurile care urmează. Profilul majorității copiilor adoptați, așa cum a rezultat din analiza documentelor sociale, se înscrie în categoria copiilor "preferați" pentru adopție, cu vârstă sub trei ani, clinic sănătoși, adoptați singuri chiar dacă mulți dintre ei mai au frați. Din punct de vedere al istoricului social, majoritatea copiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și de a oferi dovezi de cercetare despre factorii care pot asigura manifestarea adecvată a rolului parental în cazul părinților adoptatori. Ancheta pe bază de chestionar a scos în evidență că, majoritatea mamelor adoptatoare au o bună relație cu copiii adoptați, rezultate confirmate și prin analiza datelor din interviuri. De asemenea adopția are un efect pozitiv asupra relației dintre părinții adoptatori. Principalii factori cu influență pozitivă asupra relației mamei cu copilul adoptat și cu partnerul marital, relevați de analiza de regresie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
majoritatea mamelor adoptatoare au o bună relație cu copiii adoptați, rezultate confirmate și prin analiza datelor din interviuri. De asemenea adopția are un efect pozitiv asupra relației dintre părinții adoptatori. Principalii factori cu influență pozitivă asupra relației mamei cu copilul adoptat și cu partnerul marital, relevați de analiza de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite în procesul de adopție și corectitudinea datelor despre copilul adoptat, confirmarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilul adoptat și cu partnerul marital, relevați de analiza de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite în procesul de adopție și corectitudinea datelor despre copilul adoptat, confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului și conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare în raport cu părinții adoptatori și în special cu mama adoptatoare. Factorii care se repercutează negativ, în mod direct asupra relației mamei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului și conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare în raport cu părinții adoptatori și în special cu mama adoptatoare. Factorii care se repercutează negativ, în mod direct asupra relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital sunt, în ordinea importanței lor următorii: comportamentul copilului, integrarea socială, tulburările emoționale și nevoia de servicii. Vârsta copilului și istoricul de plasament au un efect indirect asupra relației, fiind mediați de comportamentul copilului și starea emoțională. Este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
expuse anterior. În plus am obținut câteva justificări ale constatărilor anterioare. În primul rând semnalăm că, starea de sănătate și dezvoltarea fizică a copilului reprezintă factori importanți de stres pentru părinții adoptatori, dar care nu afectează interacțiunea mamei cu copilul adoptat. Principala explicație rezultată din răspunsurile mamelor adoptatoare constă în faptul că, părinții identifică strategii de coping adecvate pentru eliminarea și/sau gestionarea lor. Știu cui și unde să se adreseze când copilul este bolnav fizic. În plus am remarcat o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
resemnare care sunt, de multe ori, în defavoarea copiilor. În general, părinții nu acuză lipsa serviciilor, ci mai degrabă dovedesc că nu le cunosc rolul. Dintre factorii cu impact favorabil asupra adopției conduita copilului și în special afecțiunea pe care copiii adoptați o manifestă în raport cu părinții reprezintă cea mai importantă resursă pentru întărirea relațiilor dintre părinți. În afară de datele culese cu scopul verificării și explicării rezultatelor obținute prin anchetă, datele din interviuri au scos în evidență și alți factori de stres, resurse și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
solicitat și acceptat cu precădere pe dimensiune medicală. În unele cazuri cadrele didactice sunt văzute ca persoane resursă, iar într-un număr mic de situații părinții se adresează psihologilor sau consilierilor pentru a primi sprijin în construirea relației cu copilul adoptat. Rezultatele trebuie citite cu precauție. Eșantioanelor neprobabiliste, de intenționalitate, nu permit generalizarea datelor. De asemenea trebuie specificat faptul că, datele au fost culese retrospectiv, prin urmare există posibilitatea deteriorării lor ca urmare a selectivității memoriei și a procesului de uitare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lui. Cu toate acestea, date fiind nevoile specifice pe care fiecare copil le prezintă în funcție de vârsta la care este adoptat, istoricul social și starea de sănătate psiho-fizică, părinții adoptatori trebuie să primească o cantitate mai mare de informații despre copilul adoptat și familia biologică, dar și despre adopție în general. Aceste informații duc la formarea unor expectanțe corecte și totodată contribuie la identificarea corectă a serviciilor disponibile, fără teamă de stigmatizare socială. Copiii din sistemul de protecție ar trebui să aibă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]