11,008 matches
-
renală, la cei care primesc concomitent diuretice economizatoare de potasiu din cauza riscului de hiperkaliemie, sau tratament cronic cu antiinflamatoare nesteroidiene din cauza riscului de insuficiență renală acută. Asocierea cu alte antihipertensive necesită monitorizarea atentă a valorilor tensionale pentru a evita efectul agresiv asupra TA și hipotensiunea ortostatică. Administrarea de IECA trebuie inițiată în doze mici, care vor fi crescute prin titrare până la doza optimă (154). 8.4.1. Terapia de revascularizație coronariană Ghidul AHA de prevenție secundară a bolilor cardiovasculare aterosclerotice la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
în chip intim este îndeobște total. Identificarea cu setul de limite al fondului intim-străin se face în mod spontan și tocmai această identificare este temeiul agresivității. Pare curios, la prima vedere, faptul că acordul cu hotarele proprii poate lua forma agresivă a excluderii: excluderea a tot ce cade în afara determinațiilor mele. Pentru că tot ce cade în afara acestor determinații continuă să rămână în perimetrul identității mai vaste numite „om“. Oricât aș fi de diferit prin constelația celor douăsprezece elemente ale fondului intim-străin
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
din spitalele de psihiatrie macerează existența individului, uniformizând-o până la anulare. Personaje cu minți și suflete vitriolate simt lumea ca pe o grozăvie fără sens, văd numai oameni aproape monstruoși, comportamente bestiale, sunt atinși de răutăți, defecte, mirosuri fetide, vorbe agresive. Confuzia, dezorientarea constituie o permanentă sursă de dezordine și nenorocire. Uneori, în special în Imposibilă, pânda, ficțiunea are tendința de a se metamorfoza în parabolă, dar rezultatul e un text dezarticulat. La nivelul fragmentelor există o anume coerență în maniera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
poziției sale s-a schimbat radical 4. T. B. Macaulay a scris în termeni laudativi despre Imperiul Britanic, despre poporul englez, despre realizările, știința, arta și instituțiile lui politice trecute și prezente 5. Și în Germania au existat istorici naționaliști agresivi, ca Heinrich von Treitschke și discipolii lui. Poate că istoria Germaniei scrisă de el în secolul al XIX-lea este mai mult o operă literară decît una istorică; a avut totuși o mare influență. Cles, fondatorul ultrașovinistei Ligi Pangermane, a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
României în Lumea Nouă, 67 301 erau evrei 30. Dar dacă evreii erau brutalizați, nu trebuie să uităm că, în România, viața era în general despotică și brutală nu numai pentru evrei, care nu erau bineveniți și erau priviți drept agresivi și neloiali. Toți marii români cinstiți au luat atitudine împotriva prezenței evreilor acolo în secolul al XIX-lea, în timp ce toți marii oameni de stat din Ungaria și din Occident (Bismarck, Clémenceau) erau în favoarea acceptării evreilor 31. Intervenția Puterilor în favoarea evreilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la o versiune predominant schizoidă la una predominant paranoică a perspectivei românești asupra lumii; mai exact, de la o structură mintală dominată de mecanismele rezervei și prudenței la una dominată de mecanismele atacului și la un sistem moral bazat pe afirmații agresive și pe forță"5. Ținînd cont de toate acestea, analiza aceasta nu este exhaustivă. România era aliata nu prea pe ascuns a Imperiului austro-ungar și a Germaniei. Regele ei, Carol I de Hohenzollern, era foarte pornit împotriva revizionismului. Toți politicienii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întru apărarea unui rege și a unui regim discreditat. Iorga a adoptat o poziție lipsită de orice echivoc împotriva stîngii, pe care o identifica cu inamicul național numărul unu. Dar a trebuit să ia poziție împotriva unui atac mult mai agresiv din partea dreptei radicale. În timpul acestui ultim deceniu al vieții sale a depus Iorga cele mai supraomenești eforturi pentru apărarea României, luînd atitudine împotriva nazismului și a comunismului. El prețuia mai presus de orice valorile unei înțelegeri gen secolul al XIX
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fascist autoritar sub conducerea lui, a fost nevoit să mai aștepte. Anii 19301933 au constituit o perioadă de instabilitate. A existat o stabilizare între 1933 și 1937 și o înăsprire a regimului personal al lui Carol, datorită atacurilor tot mai agresive ale radicalismului Legiunii. În iarna lui 1937, datorită elementelor situației internaționale și a presiunilor interne, asistăm la o comoție, înainte ca regele Carol să ajungă la ultimele sale concluzii: începînd cu februarie 1938 pînă în septembrie 1940, acesta a adus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Hitler. Începuse marea dramă a Occidentului creștin, iar omul care apăruse din neant va duce Europa la tragedie. Iorga nu avea nici un fel de iluzii. Primul său editorial (după venirea lui Hitler la putere), Marșul nazismului, vorbea despre naivitatea agresivă a lui Hitler. Pentru Iorga, Hitler era "purtătorul de cuvînt al tuturor nemulțumirilor și simbolul tuturor speranțelor poporului german". Finanțat de industria grea, unii visători naivi sperau că Hitler îi va "nimici pe evrei și va dobîndi coridorul polonez și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
putea afla în fruntea unui astfel de guvern)39. Fiul cel mai mare al lui Iorga, Mircea (grație intervenției lui Tătărăscu), a fost numit secretar la Ministerul Industriilor. Ulterior, Mircea Iorga va face, în timpul desfășurării campaniei electorale, declarații antisemite mai agresive decît făcuse vreodată tatăl lui40. În toamna lui 1937, interesele României în privința chestiunii evreiești reclamau de la el, după părerea lui Iorga, un fel de acțiune prezumtivă. Din nefericire, în vîrtejul confuz al celei de a doua jumătăți a anului 1937
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Însărcinați să descopere cauzele „rătăcirii” poporului german. Britanicii au inițiat proiecte similare, dar cu resurse mai mici și cu un scepticism pronunțat. Pe francezi subiectul nu părea să-i intereseze. Sovieticii Însă au fost perfect de acord la Început, măsurile agresive de denazificare fiind unul dintre puținele subiecte asupra cărora autoritățile de ocupație aliate s-au Înțeles, cel puțin pentru o vreme. Însă În condițiile din 1945 nici un program de stârpire a nazismului din viața germană nu putea fi viabil. Comandantul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
național. Acolo unde comuniștii puteau spera să dobândească puterea prin mijloace legale sau aparent legale, Stalin nu avea nimic Împotrivă, cel puțin până În toamna anului 1947. Dar obiectivul nu era legalitatea, ci puterea, motiv pentru care strategiile au devenit mai agresive și indiferente la reguli judiciare sau politice, cu riscul de a pierde simpatia internațională, când comuniștii au Înțeles că succesul electoral Îi va ocoli. Cu toate acestea, au existat importante diferențe locale. Intervenția sovietică a fost mai puternică În Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
grea și de apărare, deturnând În același timp resurse spre producția de bunuri de consum. În plus, după cum vor constata ambele părți, aveau efectul curios de a diminua riscul unui război major. Din cauza armelor nucleare, Moscova și Washingtonul erau mai agresive În aparență - era important să pară pregătite și capabile să le folosească -, dar mult mai temperate În realitate. Pentru americani, ele mai prezentau un avantaj. Statele Unite Încercau Încă să iasă din Încurcăturile europene În care intraseră, În ciuda celor mai bune
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Hrușciov n-avea nici cea mai vagă intenție să riște un război nuclear pentru Germania. După cum consemna ulterior În memoriile sale ambasadorul URSS la Washington, „Kennedy a supraestimat disponibilitatea lui Hrușciov de a face gesturi decisive În Berlin: cel mai agresiv a fost Înălțarea Zidului”11. După Berlin și Cuba, superputerile au trecut cu o rapiditate surprinzătoare la rezolvarea incertitudinilor din prima fază a Războiului Rece. La 20 iunie 1963, un „fir roșu” lega Moscova de Washington; o lună mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
De Gasperi și urmașii lui se Întâlneau regulat cu autoritățile papale și aveau grijă să nu propună sau să sprijine proiecte legislative care n-ar fi fost pe placul Vaticanului; Italia postbelică era Într-un fel revanșa Bisericii pentru secularismul agresiv anticlerical al noului stat italian după 1861. Dar rolul activ al Bisericii Catolice În politica italiană era mai puțin important decât susțineau atât suporterii, cât și detractorii săi. Principalul instrument de control social erau atotputernicele ministere: nu-i de mirare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1955, la Messina, ministrul francez de Externe Antoine Pinay enunțase clar obiectivele Franței: ea avea să accepte instituțiile administrative supranaționale, dar numai dacă se subordonau deciziilor luate În unanimitate la nivel interguvernamental. În acest scop, de Gaulle a făcut presiuni agresive asupra restului Comunității Economice Europene În primul său deceniu de existență. Conform Tratatului de la Roma, toate deciziile majore (cu excepția admiterii de noi membri) trebuiau luate cu o majoritate de voturi În Consiliul de Miniștri interguvernamental. Retrăgându-se din convorbirile interguvernamentale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Marea Britanie, guvernul a intervenit mai direct În economie. Majoritatea naționalizărilor Încercate de guvernul laburist din perioada 1945-1951 au fost menținute de guvernele conservatoare care i-au urmat. Dar ambele partide au rămas loiale planificării economice pe termen lung sau intervenției agresive În sistemul forței de muncă. Implicarea activă, atât cât era, consta În orientarea cererii: au fost manevrate ratele dobânzii și grilele de impozitare pentru a Încuraja fie economiile, fie consumul. Acestea erau tactici pe termen scurt. Principalul obiectiv strategic al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
telefoane, electrocasnice, televizoare, aparate de fotografiat, produse de curățat, mâncăruri la pachet, haine ieftine și colorate, mașini și accesorii etc. Asta Însemnau prosperitatea și consumul ca mod de viață - „modul de viață american”. Pentru tineri, farmecul Americii era contemporaneitatea ei agresivă. Ca abstracție, ea reprezenta opusul trecutului: era mare, deschisă, prosperă - și tânără. Un aspect al americanizării deja menționat a fost muzica pop - deși nici acest lucru nu era o noutate: În 1903 se cânta deja ragtime la Viena, iar trupele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau - școala tehnică, sediul partidului, casa de cultură -, erau modelate cu grijă după tiparul sovietic: ocazional În spiritul realismului socialist, mereu supradimensionate, rareori plăcute. Calamitatea planificării urbane din țările comuniste se explică prin industrializarea forțată, colectivizarea satelor și un dispreț agresiv față de nevoile personale. Însă urbaniștii din Occident nu s-au descurcat nici ei mai onorabil. Mai cu seamă În Europa mediteraneană, migrația În masă de la țară la oraș a creat probleme similare În mediul urban. Numărul locuitorilor din Atena și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
liniare până la disperare și aruncate În bătaia vântului, urâțenia părea deliberată, efect al unei atente activități de proiectare. Oribilul Torre Velasco din Milano, un zgârie-nori din beton armat construit Între 1957 și 1960 de un consorțiu particular anglo-italian, exemplifica hipermodernismul agresiv al vremii și dorința acestuia de a se disocia complet de trecut. În martie 1959, când Consiliul Edificiilor din Franța a aprobat modelul viitorului Turn Montparnasse, raportul se Încheia cu următoarele cuvinte: „Parisul nu poate rămâne pierdut În trecut. În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Hitler erau cauza directă a nazismului. Încă o dată, unele cercuri vehiculau o analogie stupefiantă Între victimele de origine evreiască ale lui Hitler și tineretul anilor ’60, martirizat de regimul sexual represiv al părinților. Kommune 1, o microsectă maoistă care promova agresiv promiscuitatea-sexuală-caeliberare, făcuse să circule În 1966 un autoportret: șapte tineri dezbrăcați pe fundalul unui zid - „Maoiști goi În fața unui zid gol”, cum a fost prezentată fotografia În Der Spiegel, În 1967. Accentul pus pe nuditate era menit să amintească imaginile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
deschisă În privința vieții sexuale, apoi În privința lui Hitler etc. - l-a făcut pe liderul SDS Rudi Dutschke (În această privință, un moralist de stânga clasic) să-i califice pe kommunarzi drept „nevrotici”. și fără Îndoială că erau. Dar narcisismul lor agresiv anacronic, care amesteca nonșalant exhibiționismul sexual cu genocidul pentru a-i irita și șoca pe burghezi, nu era lipsit de consecințe: un membru al Kommunei care declara cu mândrie că, În materie de revoluție, orgasmul lui e mai important decât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În același an, manuscrisul romanului Doctor Jivago de Boris Pasternak a fost refuzat de publicația literară Novîi Mir). Dar Kremlinul s-a speriat de aparenta relaxare culturală: În trei ani de la al XX-lea Congres al Partidului, Hrușciov ținea discursuri agresive În apărarea realismului socialist din artă, amenințându-i pe opozanți cu consecințe grave În cazul În care ar fi continuat să-l denigreze, chiar și retrospectiv. Concomitent, În 1959, autoritățile i-au pus la punct pe preoții ortodocși și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
condamnată la pieire. Mișcările care pretindeau că disprețuiesc și detestă „cultura consumului” au fost ele Însele, de la Început, un obiect de consum cultural, reflectând o disjuncție mai amplă Între practică și teorie. La Paris sau Berlin, cei care Își declarau agresiv intenția de a „schimba lumea” erau adesea oamenii cei mai acaparați de obsesii locale și chiar corporale - anticipând politica solipsistă din deceniul ce va urma - și absorbiți de contemplarea efectului produs. „șaizecismul” devenise un obiect de cult chiar Înainte ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe spinare. „Tulburările” care au acaparat viața publică nord-irlandeză - și, Într-o oarecare măsură, pe cea britanică - În următoarele trei decenii au Început cu luptele de stradă din Derry, iscate de tradiționalul Marș al Ucenicilor din iulie 1969, ce comemora agresiv eșecul cauzei iacobite și catolice În urmă cu 281 de ani. În fața violenței publice crescânde și sub presiunea liderilor catolici din Londra, care solicitau o intervenție, guvernul britanic a trimis În Ulster forțe militare, preluând controlul ordinii În cele șase
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]