13,008 matches
-
arhitectură de interes național, aflată în localitatea componentă Grecii de Jos făcută de Zaharia Adrian. În rest, alte șapte obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în zona „Malul Roșu” a localității Fierbinți-Târg, și cuprinde două necropole una daco-romană din secolele al III-lea-al IV-lea, și alta medievală, din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Un alt monument este clasificat ca monument
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
reprezintă un set de artefacte arheologice controversate. Sunt tăblițe din plumb scrise într-o limbă necunoscută sau inventată, în alfabetul grecesc (cu câteva litere adiționale), textele fiind însoțite uneori și de imagini. Se presupune că ar fi o cronică a dacilor - menționează nume de regi daci
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
sens, Iordace și Bălaș Moldoveanu afirmă intr-o notă de subsol a cărții lor: Dintr-un interviu luat de către domnul Manolache doamnei Cornelia Velcescu, filolog și sculptor, care în perioada '70-'80 a fost implicată în traducerea celor două piese arheologice aflate la Mănăstirea Sinaia, aflăm posibilul număr al tăblițelor, descoperite în context similar și, pentru prima oară, faptul că scrierile erau considerate a fi de orgine geto-dacă: Se vorbea despre descoperirea, în peștera Sfânta Ana pe vremea regelui Carol I
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
ar fi avut caracter sacru, magic, ar fi fost închinate zeilor și, ca atare, ar fi fost foarte bine păzite. În ceea ce privește o posibilă locuire dacică în zona Sinaiei, în afară de depozitul de bronzuri datat 1800-1700 î. Hr. și descoperit în urma multiplelor săpături arheologice în zonă (printre care se numără și sondajul efectuat de Tocilescu în 1890), nu există informații referitoare la epocile ulterioare. Totuși, Aurora Pețan observă că acest lucru nu este în dezacord cu depozitarea pieselor de aur în zona respectivă, ci
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
pe plăci de plumb”". Apoi, în iunie 2004, a susținut o conferință la Academia Română, intitulată „O posibilă sursă de cunoaștere a limbii dace”, iar în ianuarie 2005, conferința „Tăblițele de plumb dacice - fals monumental sau izvor istoric ignorat?”, la Seminarul Arheologic Vasile Pârvan al Facultății de Istorie de la Universitatea București. În anul 2014 a apărut lucrarea „Mato Davo Geto”, Studiu asupra plăcilor dacice de plumb, de Răzvan Anghel. Lucrarea identifică grupările recurente care apar în textele plăcilor și încearcă să le
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
apar în textele plăcilor și încearcă să le pună în contextul istoric cunoscut. Sunt astfel identificate nume de regi și chiliarhi geți, romani sau macedoneni, unii atestați de alte surse iar alții necunoscuți, și cetăți dacice, unele descoperite și cercetate arheologic iar altele necunoscute.
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
Istvan Ferenczi (1921-2000), ce aparțin unei generații de studioși în domeniul arheologiei și istoriei vechi, care în aceași timp erau și dascăli, formatori a unei pleiade de specialiști, cercetători și universitari. Noua generație și-a făcut debutul pe marile șantiere arheologice inițiate de Institut în perioada postbelică, între aceștia numărându-se Ion Horațiu Crișan (1928-1994), Mircea Rusu (1928-1999), Dumitru Protase (n.1926), Hadrian Daicoviciu (1932-1984), Valentin Vasiliev(n.1934), Ioan Glodariu (n.1940). Membrii Institutului au desfășurat ample săpături arheologice în
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
șantiere arheologice inițiate de Institut în perioada postbelică, între aceștia numărându-se Ion Horațiu Crișan (1928-1994), Mircea Rusu (1928-1999), Dumitru Protase (n.1926), Hadrian Daicoviciu (1932-1984), Valentin Vasiliev(n.1934), Ioan Glodariu (n.1940). Membrii Institutului au desfășurat ample săpături arheologice în numeroase situri: Cetățile dacice din Munții Orăștiei, capitala Daciei romane Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Potaissa, Porolissum, Bologa, Buciumi, Ilișua, Alba Iulia, Șura Mică, Slimnic, Teleac, Cugir, Pecica, Fântânele, Iernut, Noșlac, Morești, Râșnov, Oncești, Micia, Gherla, Cășei, Dăbâca, Biharia, Răchitova, Suceag
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
Munții Orăștiei, capitala Daciei romane Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Potaissa, Porolissum, Bologa, Buciumi, Ilișua, Alba Iulia, Șura Mică, Slimnic, Teleac, Cugir, Pecica, Fântânele, Iernut, Noșlac, Morești, Râșnov, Oncești, Micia, Gherla, Cășei, Dăbâca, Biharia, Răchitova, Suceag, Cluj-Napoca, Feleac, Lazuri, Ortelec, Săcuieni. Cercetările arheologice desfășurate sub auspiciile Institutului au fost și sunt contribuții științifice esențiale la elucidarea unor aspecte ale istoriei antice sau medievale, de o majoră importanță. Studiile de istoria artei au debutat la Cluj în 1920, Coriolan Petranu (1893-l945) fiind primul profesor
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
Inițial, palatul "Magna Curia" a fost ridicat în stil renascentist în anul 1621 de Gabriel Bethlen (de unde și denumirea „Castelul Bethlen”) pornind de la casa existentă care a fost construită în anul 1582 de către căpitanul garnizoanei cetății Deva, Francisc Geszty. Vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul comitatului Hunedoara necesitau de multă vreme crearea unei instituții menite să le depoziteze, să le întrețină și să le pună în valoare. În anul 1880 s-a înfiițat "Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara", care
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
Cluj, care funcționează în cadrul Academiei Române. Este specialist în cercetarea monumentelor istorice medievale si premoderne, al culturii materiale, istoric al Evului Mediu clasic și tîrziu, al Transilvaniei. A fost cercetător principal la ruinele mănăstirii Bizere din Frumușeni, județul Arad. Alte șantiere arheologice la activ: Mănăstirea Cerna, Densuș, Ostrov, Galați, Nălațvad, Rîu de Mori (Țara Hațegului), Vințu de Jos (mănăstirea dominicană și castelul Martinuzzi), Teiuș (mănăstirea franciscană), cetatea Oradea, cetatea Râșnov etc. Este un animator de reviste de specialitate (Mediaevalia Transilvanica, Arheologia Medievală
Adrian Andrei Rusu () [Corola-website/Science/306439_a_307768]
-
găsesc noi dovezi, sau când specialiștii descoperă erori în vechile teorii, acestea sunt fie schimbate, fie abandonate. Revizuirea teoriilor istorice este un act normal. Cu toate acestea, când revizuirea teoriilor istorice nu se face pe baza unor documente sau descoperiri arheologice noi, ci în folosul unor interese politice, ea nu mai este un act normal. Acest tip de revizuire a istoriei este cunoscut, în prezent, ca revizionism. Referindu-se la revizionism, Nicolae Titulescu spunea: "“Revizuirea nu este o soluție; ea consistă
Revizionism () [Corola-website/Science/306449_a_307778]
-
Cererea să a fost acceptată la 22 noiembrie, 1674, cănd regenta Mariana de Austria a proclamat numele "Villa de Nuestra Señora de Medellín". Proclamarea oficială a fost dată de guvernatorul Miguel Aguinaga y Mendiogoitia, la 2 noiembrie 1675. Sunt evidente arheologice precum că valea Aburrá ar fi fost populată 10500 ani de vânători și colectori. Invadatorii spanioli au găsit grupuri etnice că Aburrá, Yamesí, Pequé, Ebejico, Norisco, Maní care populau valea din secolul 5. Triburile Aburrá au dat numele văii pe
Medellín () [Corola-website/Science/306470_a_307799]
-
fiica lui Ivan Vartic dăruia părțile ei din Țicoteni ginerelui său, Ursu și nepoatei Antimia. În 1664 satul era vîndut lui Prodan Drăgușescu, iar în 1698 Dumitrașco Drăgușescu, urmaș al lui Prodan, vindea acest sat lui Lupu Bogdan hatman. Săpăturile arheologice au confirmat prezența în această zonă a așezărilor umane ale culturii Cucuteni-Tripolie (mileniul V-III î.Hr.), ale așezărilor din epoca fierului (mileniul I î.Hr.). În apropierea satului se află peste 20 de tumuli. Din 1739 satul este numit Larga, după
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
pentru prima oară s-au folosit țevi metalice cu un diametru maxim de 2,8 cm, și cu 34 cm lungime, care erau umplute cu praf de pușcă, proiectilele erau săgeți, vergele sau schije de metal, precum și substanțe otrăvitoare. Dovada arheologică cea mai veche care atestă acest lucru provine din Manciuria 1288; aceste mașini de aruncat săgeți au fost perfecționate în aruncătoare de flăcări și de rachete.Această armă ajunge în Europa prin negustorii arabi, astfel de arme fiind amintite de
Tun () [Corola-website/Science/305862_a_307191]
-
provocate de amestecuri de salpetru. Se presupune că chinezii deja în secolul XIII au folosit bombe umplute cu praf de pușcă, această informație stă în contradicție cu legea mongolilor din 1330, care interzic chinezilor toate experimentele militare, la fel cercetările arheologice nu au găsit prin examen radilogic urme de praf de pușcă, din timpul respectiv. Alte urme istorice din secolul XI sunt cele din "Siria" unde este la fel amintit folosirea în războaie a amestecurilor explosive cu salpetru purificat. Praful de
Praf de pușcă () [Corola-website/Science/305853_a_307182]
-
recensământului din 2002, rușii formează majoritatea populației (60,8%), în vreme ce mordvinii reprezintă 31,9% fin populația republicii. Alte grupuri etnice sunt: tătarii (5,2%), ucrainienii (0,5%). 3.700 cetățeni, (0,4%) nu și-au declarat naționalitatea recenzorilor. Primele descoperiri arheologice privind locuirea teritoriului Mordoviei sunt din perioada neoliticului. În secolul al VI-lea apar primele însemnări care îi menționează ca poporul fino-ugric mordvin. Mai târziu, mordvinii au ajuns sub controlul Bulgariei de pe Volga și a Rusiei Kievene. În ciuda acestei relații
Mordovia () [Corola-website/Science/305930_a_307259]
-
coastelor Mării Nordului. Această apărare a fost improvizată, Gallia Belgica neavând, la timpul respectiv, trupe militare în garnizoană permanentă. Săpăturile din tabăra de la Maldegem au degajat recent și au permis datarea uneia dintre taberele romane legate de această operație militară. Urmele arheologice ale distrugerilor au fost legate de acest atac al caucilor, dar într-un mod mai puțin sigur. Consulatul a recompensat, în 175, aceste acțiuni de succes, înainte de a i se încredința lui Didius Iulianus guvernările Dalmației, Germaniei inferior, apoi a
Didius Iulianus () [Corola-website/Science/305955_a_307284]
-
locuitorii acestor locuri au construit de-a lungul timpului o civilizație comparabilă cu orice civilizație din acea vreme, din orice colț al lumii. Istoria locurilor și a populație autohtone se pierde în negura timpurilor, reconstrucția istoriei realizându-se prin descoperiri arheologice ale urmelor păstrate până în zilele noastre. Desfășurate în diverse etape, săpăturile arheologice au scos la iveală o multitudine variată de vestigii (arme, podoabe, unelte) încă din neolitic, astfel încât tabloul conturat de acestea prezintă actualul teritoriu al județului Mureș ca pe
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
cu orice civilizație din acea vreme, din orice colț al lumii. Istoria locurilor și a populație autohtone se pierde în negura timpurilor, reconstrucția istoriei realizându-se prin descoperiri arheologice ale urmelor păstrate până în zilele noastre. Desfășurate în diverse etape, săpăturile arheologice au scos la iveală o multitudine variată de vestigii (arme, podoabe, unelte) încă din neolitic, astfel încât tabloul conturat de acestea prezintă actualul teritoriu al județului Mureș ca pe o arie de populare timpurie, încă din primele faze ale civilizației, din
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
multitudine variată de vestigii (arme, podoabe, unelte) încă din neolitic, astfel încât tabloul conturat de acestea prezintă actualul teritoriu al județului Mureș ca pe o arie de populare timpurie, încă din primele faze ale civilizației, din epoca orânduirii comunei primitive. Cercetările arheologice au scos la iveală elemente materiale care dovedesc existența unei populații pe actualul teritoriu al județului Mureș încă din neolitic (5500-2200 î.e.n.). Descoperirile de pe teritoriul a peste 30 de localități, localizate între Valea Mureșului și văile Târnavelor, semnalizează existența unei
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
de Mureș, Ernei, Gornești, Glodeni. Diverse urme trace din epoca bronzului (2200-1200 î.e.n.) - unelte, arme, vase, podoabe, obiecte de cult - au fost descoperite pe suprafața a peste 40 de localități din actualul județ Mureș. Obiectele scoase la lumină în urma săpăturilor arheologice au fost grupate în 3 culturi: "cultura Brașov", "cultura Sighișoara", "cultura nouă". Cea mai importantă cultură datorită originalității și răspândirii o reprezintă "cultura Sighișoara". Aceasta a fost definită pe baza fragmentelor de ceramică cu ornamentație în meandre și spirale, dar
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
din bronz rămase de la populația tracă. Descoperirile principale au fost făcute pe Dealul Turcului, un fragment al terasei pleistocene înaltă de 30 de m, în partea de vest a orașului Sighișoara. Depozitul de bronz de la Suseni este o altă descoperire arheologică de mare importanță și valoare din această perioadă. Tot aici au fost descoperite seceri, topoare, târnăcoape, cuțite. Printre descoperirile arheologice din acest sit este și Fibula de la Suseni, descoperire devenită simbol al județului, figurând pe actuala stemă a județului Mureș
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
de 30 de m, în partea de vest a orașului Sighișoara. Depozitul de bronz de la Suseni este o altă descoperire arheologică de mare importanță și valoare din această perioadă. Tot aici au fost descoperite seceri, topoare, târnăcoape, cuțite. Printre descoperirile arheologice din acest sit este și Fibula de la Suseni, descoperire devenită simbol al județului, figurând pe actuala stemă a județului Mureș. Prima epocă a fierului, Hallstatt (1200-300 î.e.n.), a fost confirmată prin descoperirile efectuate pe teritoriul a 27 localități aflate pe
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
de la Cristești au fost descoperite vase de imitație "terra sigillata" un cap din alabastru reprezentând-o pe zeița Junona, dar și cărămizi ștampilate purtând inscripția unităților militare Ala I Bosporanorum militaria, stabilite vremelnic în castrul de aici. Un alt sit arheologic care merită menționat este cel de la Sighișoara. Aici au fost identificat un depozit de materiale ceramice care conțin mai multe cărămizi inscripționate cu textul "Legiunea a XIII-a Gemina". Celor amintite anterior pot fi adăugate și importantele tezaure monetare de
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]