12,392 matches
-
11 ianuarie 1985 la Fălticeni) a fost un pictor, scriitor, publicist și avocat român. face parte dintr-o familie vestită încă din secolul al XIX-lea. Bunicul său, boier cu moșii la Hârtop, a ajuns deputat în Divanul ad-hoc. Copiii boierului Țâțos, Davidel, Iacob, Gabriel, Jenică și Zinca au jucat un rol important în viață orașului Fălticeni, numărându-se printre personalitățile urbei. Familia Țâțos se înrudește cu o altă familie vestită, familia Millo. Dr. Gabriel Țâțos (1878-1927), licențiat al Facultății de
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
Teodor Țâțos. Sală aceea era de fapt singură galerie de artă a Sucevei, acolo la ușă l-am întâlnit prima dată pe Vigh Istvan, și el un grafician talentat. Bătrânul Teodor Țâțos avea o istorie biografica deosebită. Era fiul unui boier din jurul Fălticenilor, probabil cu strămoși de origine greacă, cu o vilă în oraș. Pictorul și acuarelistul Teodor Țâțos a făcut studii strălucite de artă în țară și străinătate, dar prin 1950 comuniștii i-au luat casă din Fălticeni și nu
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
ai familiei Sturdza, precum și poetul Alecu Russo (1819-1859). Mănăstirea Bărboi a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuită din următoarele trei obiective: La începutul secolului al XVII-lea, boierul Ursu Bărboi, mare vornic al Țării de Jos în timpul primei domnii a lui Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623), a construit în Iași o biserică cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Vornicul Bărboi făcea parte din familia Sturdzeștilor
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
participat în 1615 la un complot împotriva domnitorului, împreună cu logofătul Beldiman, hatmanul Sturdza și visternicul Boul. Ei s-au adunat la Cucuteni și i-au cerut lui Tomșa să plece de pe tron. Domnitorul i-a cumpărat cu bani pe slujitorii boierilor, iar în lupta de la intrarea în Iași, ""deasupra Fântânii lui Păcurarii"", oastea boierilor a fost înfrântă. După cum spune cronicarul Miron Costin în letopisețul său, slujitorii domnitorului ""în loc au prinsŭ pre Bărboi vornicul și apoi și pre feciorŭ-său. Deci pre Bărboiŭ
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
și visternicul Boul. Ei s-au adunat la Cucuteni și i-au cerut lui Tomșa să plece de pe tron. Domnitorul i-a cumpărat cu bani pe slujitorii boierilor, iar în lupta de la intrarea în Iași, ""deasupra Fântânii lui Păcurarii"", oastea boierilor a fost înfrântă. După cum spune cronicarul Miron Costin în letopisețul său, slujitorii domnitorului ""în loc au prinsŭ pre Bărboi vornicul și apoi și pre feciorŭ-său. Deci pre Bărboiŭ cel bătrân îndată l-au înțepatŭ de laturea târgului, iară pre feciorul lui
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
în tot timpul zidirei a Arhimandritului și Exarhului, Dionisie Vatopedinos. S'a sfîrșit în anul mîntuirei 1844 în luna Ianuarie. S'a zidit prin arhitectul Andrei și tovarășii săi, Atanasie și Gheorghie, greci din eparhia Sisanion"". În decursul timpului, unii boieri au făcut mai multe donații mănăstirii. În decembrie 1863, când s-a elaborat Legea privind secularizarea averilor mănăstirești, Mănăstirea Bărboi avea moșii întinse (printre care Coropceni și Rediu), vii, case și dugheni, care aduceau un venit anual de 145.000
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
-ia" cu menținerea accentului inițial, ca în: "„german” → „Germania”, „grec” → „Grecia”, „bulgar” → „Bulgaria”, „rus” → „Rusia”", etc. Termenul „România” are o istorie internă mult mai veche, fiind format din adăugarea sufixului "-ie" la endonimul „român” după modelul "„moș” → „moșie”, „domn” → „domnie”, „boier” → „boierie”, „țigan” → „țigănie”", care în limba română generează derivate substantivale ce desemnează de cele mai multe ori o stare. Este foarte probabil ca înainte de a căpăta un sens național, în perioadele istorice premoderne „româniile” să fi desemnat comunități etnolingvistice, foarte aproape de ceeace
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
bâștinașe. Ca urmare, satul a fost populat cu familii strămutate de pe întreg cuprinsul Transilvaniei, din locuri ""unde jugul iobăgiei a fostu, poate, mai aspru decâtu celu militariu"". Majoritatea dintre acestea au venit din Țara Oltului, membrii lor având statutul de "boieri"', fapt care i-a determinat, încă de la începutul exercitării misiunii lor, să refuze prestarea de corvezi militare. Deoarece noii veniți se pare că au fost înmatriculați nu după numele lor de familie ci după localitatea de baștină, onomastica vremii, ba
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
înrâurirea Mitropolitului Sofronie (1851-1860), unchiul său”. În dimineața zilei de 3 aprilie 1866, în curtea Mitropoliei și a Palatului Roznovanu, aflat peste drum, se adunase o mulțime de ieșeni, "înarmați cu ciomege și arme, ridicați din mahalale de Toderiță Lățescu, boier de neam vechi, dar de reputație îndoielnică și de o forță fizică de temut”. La Palatul Roznovanu, Mitropolitul Calinic a binecuvântat mulțimea și a semnat declarația separatistă. Apoi, în sunetele clopotelor Mitropoliei, IPS Calinic, cu crucea în mână, s-a
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
față de cele enumerate, pictura murală din Capela de la Olmutz și de la Biserica Preany Kattor din Iugoslavia. În pictura de șevalet a rămas din creația sa "Isus și samariteana, Isus potolind valurile, Sfântul Gheorghe". Din tematica istorică pot fi enumerate " Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare, Portretul lui Mihai Viteazul" și studii pentru portretele lui Bogdan I, Carol I și Neagoe Basarab. A fost inițiatorul înființării unei "Academii Libere de Pictură" în anul 1919, ca o ripostă la academismul lui
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
le făceau n-aveau decât veleități de artiști". Pictorul a fost stimulat de aprecierile pozitive pe care le-a obținut în cadrul expoziției "Tinerimii artistice" din anul 1902 și, ca urmare, a început să lucreze la o mare compoziție intitulată "Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare". Pentru realizarea tabloului, artistul s-a documentat "pe teren", făcând o călătorie de la Cazane (Turnu Severin, n.r.) până în codrul Herței, pentru a vedea peisajele României și pentru a putea surprinde elementele necesare realizării unei
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
față de cele enumerate pictura murală din Capela de la Olmutz și de la Biserica Preany Kattor din Iugoslavia. În pictura de șevalet a rămas din creația sa "Isus și samariteana, Isus potolind valurile, Sfântul Gheorghe". Din tematica istorică pot fi enumerate " Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare, Portretul lui Mihai Viteazul" și studii pentru portretele lui Bogdan I, Carol I și Neagoe Basarab. A pictat flori, naturi statice și moarte (vezi ) precum și nuduri. Dintre portrete se remarcă "Autoportret", portretul lui "Nicolae
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
au devenit de-a lungul timpului o marcă prin care posteritatea a recunoscut și a apreciat opera sa. Artistul a realizat pe parcursul vieții lui o serie de picturi monumentale pe pânză, dintre care se remarcă cele cu tematică istorică "Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare" și "Portretul lui Mihai Viteazul", peisajul "Valea Oltului" și lucrarea din tematica rurală intitulată "Cosașii". Cum singur a declarat că monumentalul se realizează cel mai bine în frescă, Verona a executat o serie de
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Verona în jurul anului 1850 ca urmare a dorinței lui Vodă Bibescu care l-a angajat să coordoneze transportul și comerțul cu grâu al Țării Românești. Nicolae Henri s-a stabilit la Herța unde s-a căsătorit cu Ecaterina Kazimir, fiica boierului local, Panait Kazimir. Nicolae a fost un talentat autor de miniaturi și a absolvit Școala de arte plastice din Paris. Mai târziu s-a dedicat politicii, îndeplinind în perioada 1904 - 1918, pe rând funcția de deputat, senator și prefect de
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Spania), iar sora sa era ducesa de Vinona. După cum scrie paharnicul Costandin Sion în “Arhondologia Moldovei”, "“de la hatmanul Constantinică rămâind numai o fată Luțica și foarte ră de muscă fiind, n-au găsit în toată Moldova, din toți feciorii de boieri unul ca să poată sătura. Au purces, au cutrierat toată Europa, au cercat toți berbanții, și ș-au găsit pe un jidov spaniol și l-au luat barbat, cu carele pe la 1844 venind aice, și numindu-l Marchiz de Bedmar, ș-
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Constantinescu de la Facultatea de Belle Arte din București. Biserica a fost sfințită în anul 1947, apoi, în anul următor, ca urmare a voinței ctitorilor, capela, împreună cu pământul deținut de familia Inculeț au fost donate Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de către urmașii boierului Ion Inculeț. Destinația inițială a bisericii a fost cea de capelă-necropolă, aici aflându-se mormintele lui Ion Inculeț și al soției sale, principesa Ruxandra Bașotă-Cantacuzino. Ion Inculeț a încetat din viață la data de 19 noiembrie 1940, dar deoarece construcția
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
cu vechiul conac. La data de 16 octombrie 1919, omul politic Ion Inculeț, fost președinte al Sfatului Țării din Basarabia și ministru în guvernele liberale din perioada interbelică, s-a căsătorit cu principesa Ruxanda Cantacuzino, care era unica fiică a boierului Anastase Dumitru Miltiade Cantacuzino, care poseda o avere destul de mare. La momentul căsătoriei, boierul Anastase Dumitru Miltiade Cantacuzino era proprietar a 550 hectare de pământ în satul Bogonos (comuna Lețcani, aflată în apropiere de Iași), precum și a 26 hectare de
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
președinte al Sfatului Țării din Basarabia și ministru în guvernele liberale din perioada interbelică, s-a căsătorit cu principesa Ruxanda Cantacuzino, care era unica fiică a boierului Anastase Dumitru Miltiade Cantacuzino, care poseda o avere destul de mare. La momentul căsătoriei, boierul Anastase Dumitru Miltiade Cantacuzino era proprietar a 550 hectare de pământ în satul Bogonos (comuna Lețcani, aflată în apropiere de Iași), precum și a 26 hectare de pământ în satul Bârnova din comuna Bucium (astăzi Bârnova este comună de sine stătătoare
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
și părul înnodat pe doua părți, pentru un care lucru să dă această atețtatie, de aici din satul nostru, precum este obiceiul, întărâtă. Atețtație scrisă în comăna de Jos, în luna lui octombrie în 31 zile, anul 1767. Onea Popa Boier...¹satului. Fecior Sima, obagiu, birău satului. Ștefan Furțea, birău curții. Gheorghie Joseanul, obagiu jurat. Am scris noi...¹ din Comăna de Jos, eu Popa Gheorghie Costea, ...¹ fungens Districti Tere Fogoras Also Komaniensi. ” Turca sau Ceata Este unul dintre cele mai spectaculoase
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
de lemn din satul Bănești a fost construită în primul deceniu al secolului al XVIII-lea, în perioada celei de-a doua domnii a lui Antioh Cantemir, domnitorul Moldovei (1695-1700 și 1705-1707). Ctitorul bisericuței a fost Ștefan Stamate, un mic boier fără ranguri din satul vecin Bălușeni (care poartă astăzi denumirea de Stamate). În partea superioară a ancadramentului ușii de intrare se află săpată o pisanie cu următorul text: "„Cu darul Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh apucatu-s
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
construită pe loc cu lemnul tăiat din pădure. Partea de lemn ar fi fost lucrată de doi păstori, în timp ce partea metalică ar fi fost executată de către doi țigani. Cronica parohiei menționează că bisericuța a fost reparată în 1747 de către familia boierilor Cănănău. Pereții interiori au fost zugrăviți tot atunci, în tehnica tempera pe lemn. Pictura a fost refăcută în ocru în 1826 de către zugravul Ienache Ponici din Dumbrăveni. În jurul anului 1890, a fost construită în sat o biserică mai nouă, ctitorită
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
născuse în anul 1785 în satul Bănești sub numele de Paraschiva Brihuescu. Ea s-a căsătorit cu Vasile Iurașcu din Joldești, cu care a avut nouă copii, unul dintre ei fiind Raluca, mama lui Mihai Eminescu. Cu toate că era urmaș de boier, Vasile Iurașcu a dus o viață răzeșească. Paraschiva Iurașcu a decedat la vârsta de 51 de ani, după cum se spune din bătrâni. Venind iarna de la Joldești la Bănești cu trăsura, probabil pentru a-și vedea rudele, trăsura s-a prăbușit
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
cca. 11 mai 1553). A fost fiul lui Radu de la Afumați și a obținut domnia cu ajutorul Habsburgilor. Pătrunde în Țara Românească prin Banat cu o armată compusă din mercenari (haiduci, de aici și porecla sa) unguri și poloni, precum și din boierii din tabăra antiotomană, refugiați în Transilvania datorită prigoanei inițiate de către Mircea Ciobanul. Lupta cu domnul s-a dat la Mănești (Prahova) pe 15 noiembrie 1552 și s-a încheiat cu victoria lui . Mircea Ciobanul fuge la Giurgiu, apoi trece Dunărea
Radu Ilie () [Corola-website/Science/309766_a_311095]
-
a încheiat cu victoria lui . Mircea Ciobanul fuge la Giurgiu, apoi trece Dunărea la turci. În decembrie primește steagul de domnie de la sultan, în urma negocierilor purtate cu trimisul acestuia. Pe plan intern, se remarcă prin alcătuirea Sfatului Domnesc numai din boieri pribegi ce formau tabăra antiotomană, rivali ai lui Mircea Ciobanul și prin mutarea reședinței la Târgoviște. Mircea Ciobanul revine în țară cu oaste formată din turci și tătari la care se alătură și Alexandru Lăpușneanu, cumnatul său, și, pe 11
Radu Ilie () [Corola-website/Science/309766_a_311095]
-
atunci, în veacul al XIV-lea, la curtea voievozilor noștri, o viață umilă, modestă, de țărani păstori și plugari, așa cum s-a crezut, plecându-se de la idei preconcepute, atâta vreme, ci tot fastul și strălucirea unei societăți de nobili, de boieri cu proprietăți întinse și cu legături puternice atât cu feudalii dinastiei angevine, cât și cu Bizanțul și imitatorii acestuia din urmă, cu «țarii» sârbi și bulgari”". Stema este alcătuită dintr-un scut franțuzesc despicat, primul câmp fiind fasciat în opt
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]