13,186 matches
-
în gură și i-a umplut fața cu apă. Până și-a reventi bunicul și și-a șters ochii de stropi, hoțul a dispărut. Orice a făcut pentru a-l recupera a fost zadarnic. Cu dezvoltatul său simț al datoriei, bunicul s-a prezentat singur la primul post de jandarmi și a raportat colonelului de la județ. I s-a spus că trebuie să fie arestat, judecat și condamnat în locul celui scăpat de sub pază. Pentru că era vorba de un șef de post
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
era vorba de un șef de post foarte corect, cu copii mici, colonelul, impresionat de drama care căzuse pe capul lui, l-a sfătuit să-și scrie demisia din jandarmerie cu o zi înainte de gravul accident, pentru ca să nu fie condamnat. BUNICUL ȚĂRAN SĂRAC în felul acesta, bunicul a fost dat afară din jandarmerie și a beneficiat de un lot de pământ arabil la împroprietărirea din anul 1924 și s-a mutat cu întreaga familie la Corbeni ca un țăran simplu-sărac. Ca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
post foarte corect, cu copii mici, colonelul, impresionat de drama care căzuse pe capul lui, l-a sfătuit să-și scrie demisia din jandarmerie cu o zi înainte de gravul accident, pentru ca să nu fie condamnat. BUNICUL ȚĂRAN SĂRAC în felul acesta, bunicul a fost dat afară din jandarmerie și a beneficiat de un lot de pământ arabil la împroprietărirea din anul 1924 și s-a mutat cu întreaga familie la Corbeni ca un țăran simplu-sărac. Ca simplu gospodar, bunicul a dus-o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în felul acesta, bunicul a fost dat afară din jandarmerie și a beneficiat de un lot de pământ arabil la împroprietărirea din anul 1924 și s-a mutat cu întreaga familie la Corbeni ca un țăran simplu-sărac. Ca simplu gospodar, bunicul a dus-o destul de greu. într-un timp avea opt copii și cinci nepoți la casa lui. Conștient că viitorul copiilor trebuie pregătit de părinți, conștient că nu are avere, pământ arabil ca să dea fiecăruia, șia dus copiii la „școala
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
stare să depășească această perioadă din viața lor de familie. Vindea cerealele pentru a plăti taxele școlare. La Brăila, după ce vindea cerealele, ducea căruța la un „han”, și apoi mergea la școală de plătea taxele. Ca să poată plăti taxele școlare, bunicul făcea acrobații mintale. Negustorii evrei îl chemau de pe trotuar, să cumpere din prăvăliile lor, unii chiar îl trăgeau de mână. El, care nu mai avea nici un ban în buzunare, le răspundea: „N-ai dumneata jupâne ce mi trebuie mie”. Jupânul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cumpere din prăvăliile lor, unii chiar îl trăgeau de mână. El, care nu mai avea nici un ban în buzunare, le răspundea: „N-ai dumneata jupâne ce mi trebuie mie”. Jupânul curios întreba: „Da ce-ți trebuie ție”? întrebare la care bunicul răspundea bucuros că-l poate păcăli: „Ai potcoave pentru purici? Ai căpestre pentru muște”? La hanul jupânului era primită parcarea căruței cu obligația căruțașului să mănânce acolo și la plecare să plătească. Bunicul, după ce plătea taxele școlare, rămas fără bani
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ce-ți trebuie ție”? întrebare la care bunicul răspundea bucuros că-l poate păcăli: „Ai potcoave pentru purici? Ai căpestre pentru muște”? La hanul jupânului era primită parcarea căruței cu obligația căruțașului să mănânce acolo și la plecare să plătească. Bunicul, după ce plătea taxele școlare, rămas fără bani, venea la han, și se făcea foarte grăbit să meargă cu căruța acolo unde „a arvunit un butoi”, pe care trebuie să-l ia repede că i l-a scos în stradă și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
scos în stradă și că se întoarce cu butoiul și apoi va sta la masă că-i foarte flămând. în felul acesta scotea căruța din han fără să plătească și venea flămând acasă. în Brăila erau zeci de hanuri, încât bunicul n-a avut nevoie să meargă de două ori la același han. Tata mare muncea mult, răbda mult, tăcea și-și ducea crucea vieții cu resemnare. Vorbea puțin. îl rodeau durerile și necazurile, greutățile celor din jur. Avea expresii triste
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
răbda mult, tăcea și-și ducea crucea vieții cu resemnare. Vorbea puțin. îl rodeau durerile și necazurile, greutățile celor din jur. Avea expresii triste, consolatoare; „Asta-i viaț a! Trece și asta! Are să fie mai bine! Așteaptă cu răbdare” ! De la bunicii din Corbeni mi-a rămas în amintire o capcană pentru câini vagabonzi, ca o spânzurătoare. într-o groapă înconjurată cu un fir de sârmă, se punea carne, resturi de la păsările sau de la mieii tăiați. Groapa era înconjurată cu sârma care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
infirmitate pentru om. Oricât de mare zor ar fi avut pentru treabă, dacă-și găsea fiii cu cartea-n mână, nu-i deranja. O astfel de ocazie se arăta în timpul treieratului. Dacă, în timpul treieratului apăreau nori cu semne de ploaie, bunicul o trimetea să ne scoată pe toți din casă pentru a strânge ceea ce era treierat înainte de a începe ploaia. într un astfel de caz, bunica a venit în casă, acolo unde eu făceam pregătire pentru examenul de admitere, cu unchiul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
înainte de a începe ploaia. într un astfel de caz, bunica a venit în casă, acolo unde eu făceam pregătire pentru examenul de admitere, cu unchiul Constantin. Ne-a văzut, a închis încet ușa și s-a întors cu explicația adresată bunicului: „Lasă că strângem noi că nu vine ploaia așa de repede. Băeții au treabă; să nu-i deranjăm”. în acest caz, norii s-au împrăștiat fără să ude recolta de pe arie. La masă, pentru că eram mulți, pentru că masa nu putea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
treabă; să nu-i deranjăm”. în acest caz, norii s-au împrăștiat fără să ude recolta de pe arie. La masă, pentru că eram mulți, pentru că masa nu putea fi prea bogată, mama mare oferea nepoților tot ce avea mai bun, iar bunicul rămânea flămând pentru că i se „argumenta” că „nepoții trebuie să crească, dar tu nu mai ai de crescut”. Chiar și borșul cu fasole, în strachina lui bunicu era mai limpede, mai fără boabe de fasole. Avea bunica un vas mare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o compătimeau pentru viața ei plină de lipsuri dar bogată în fapte bune, chiar jertfelnice. PĂRINȚII TATEI Bunicii din partea tatei, erau veniți în satul Boarca de pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, după împroprietărire, din comuna Rubla de lângă Râmnicul-Sărat. Strămoșii din partea bunicului se numeau Ciuhurează, iar cei din partea bunicii Ungureanu. Nu este clar de ce și cum bunicului i s-a zis Moise în loc de „Ciuhurează”. Unii dintre frații tatălui meu , când au mers la școală au refuzat numele de Moise, dar a fost
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lipsuri dar bogată în fapte bune, chiar jertfelnice. PĂRINȚII TATEI Bunicii din partea tatei, erau veniți în satul Boarca de pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, după împroprietărire, din comuna Rubla de lângă Râmnicul-Sărat. Strămoșii din partea bunicului se numeau Ciuhurează, iar cei din partea bunicii Ungureanu. Nu este clar de ce și cum bunicului i s-a zis Moise în loc de „Ciuhurează”. Unii dintre frații tatălui meu , când au mers la școală au refuzat numele de Moise, dar a fost zadarnic. Toți fiii și fiicele bunicului au
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
PĂRINȚII TATEI Bunicii din partea tatei, erau veniți în satul Boarca de pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, după împroprietărire, din comuna Rubla de lângă Râmnicul-Sărat. Strămoșii din partea bunicului se numeau Ciuhurează, iar cei din partea bunicii Ungureanu. Nu este clar de ce și cum bunicului i s-a zis Moise în loc de „Ciuhurează”. Unii dintre frații tatălui meu , când au mers la școală au refuzat numele de Moise, dar a fost zadarnic. Toți fiii și fiicele bunicului au rămas înregistrați la primărie tot „Moise”. Unii ziceau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
din partea bunicii Ungureanu. Nu este clar de ce și cum bunicului i s-a zis Moise în loc de „Ciuhurează”. Unii dintre frații tatălui meu , când au mers la școală au refuzat numele de Moise, dar a fost zadarnic. Toți fiii și fiicele bunicului au rămas înregistrați la primărie tot „Moise”. Unii ziceau că bunicul era din familia Constantinescu. Alții ziceau că se chema Ciuhurează. Unul dintre strămoșii bunicului avusese moară de apă pe râul Râmnic. Se zice că era un om gras și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
s-a zis Moise în loc de „Ciuhurează”. Unii dintre frații tatălui meu , când au mers la școală au refuzat numele de Moise, dar a fost zadarnic. Toți fiii și fiicele bunicului au rămas înregistrați la primărie tot „Moise”. Unii ziceau că bunicul era din familia Constantinescu. Alții ziceau că se chema Ciuhurează. Unul dintre strămoșii bunicului avusese moară de apă pe râul Râmnic. Se zice că era un om gras și suporta cu greu atmosfera fierbinte din lunile de vară. Se zice
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la școală au refuzat numele de Moise, dar a fost zadarnic. Toți fiii și fiicele bunicului au rămas înregistrați la primărie tot „Moise”. Unii ziceau că bunicul era din familia Constantinescu. Alții ziceau că se chema Ciuhurează. Unul dintre strămoșii bunicului avusese moară de apă pe râul Râmnic. Se zice că era un om gras și suporta cu greu atmosfera fierbinte din lunile de vară. Se zice că pentru a se răcori, se scălda în apa din iazul morii, foarte des
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Nilului. Din această vorbă a preotului, morarului i s-a zis „Moise cel scos din apă”. De la această întâmplare, de la această exprimare a preotului, se zice că morarul a fost poreclit „Moise”. Acest nume a fost folosit ca poreclă până când bunicul a plecat din Rubla și s-a stabilit în Boarca, unde, nefiind bine cunoscut de oficialii din Domnița, l-au înregistrat cu numele de „Moise”. Bunicul n-a reușit să se facă înțeles de cei de la primărie și toți copii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că morarul a fost poreclit „Moise”. Acest nume a fost folosit ca poreclă până când bunicul a plecat din Rubla și s-a stabilit în Boarca, unde, nefiind bine cunoscut de oficialii din Domnița, l-au înregistrat cu numele de „Moise”. Bunicul n-a reușit să se facă înțeles de cei de la primărie și toți copii lui au fost înregistrați cu numele de Moise. Unii dintre frații lui tata au cerut, când au mers la școală, să nu fie numiți Moise dar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pus condiție învățătorului că dacă o mai „strigă„ Moise Ileana, nu mai vine la școală. în cele din urmă a apreciat că nu se cuvine să renunțe la școală pentru acest motiv, dar prin căsătorie tot și-a schimbat numele. Bunicul, Ion Moise, era un bărbat mic de statură, blând, muncitor și un creștin foarte con știincios, dar nu habotnic. în loc de „bunicu și bunica” le ziceam „bâtu și bâta”. Nam înțeles de unde venea această numire, dar ea nu era o poreclă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
aveau puțin pământ arabil, munceau în parte la boier. înaintea primului război mondial administratorii de moșii, logofeții îi înșelau pe țărani în tot felul și dacă aceștia își apărau dreptatea, erau persecutați și bătuți. în acest cadru, într-o primăvară, bunicul a mers la conacul boieresc pentru ca să se angajeze la muncile „în parte”. Era însoțit de tata, care avea 17 ani. Administratorul n-a vrut să stea prea mult de vorbă cu bunicul, pe care-l învinuia că are datorii față de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și bătuți. în acest cadru, într-o primăvară, bunicul a mers la conacul boieresc pentru ca să se angajeze la muncile „în parte”. Era însoțit de tata, care avea 17 ani. Administratorul n-a vrut să stea prea mult de vorbă cu bunicul, pe care-l învinuia că are datorii față de conac din anul trecut, motiv pentru care nu-l mai primește la muncile „în parte”. Nervos că i-a cerut socoteală și că l-a contrazis, logofătu la încălecat calul și a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
învinuia că are datorii față de conac din anul trecut, motiv pentru care nu-l mai primește la muncile „în parte”. Nervos că i-a cerut socoteală și că l-a contrazis, logofătu la încălecat calul și a plecat pe moșie. Bunicul și tata au mers după el, cu căciulile în mână, și au stăruit să-l convingă că nu este dator și să-i ceară să-l accepte la munca „în parte” în anul agricol care începea. Când bunicul i-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe moșie. Bunicul și tata au mers după el, cu căciulile în mână, și au stăruit să-l convingă că nu este dator și să-i ceară să-l accepte la munca „în parte” în anul agricol care începea. Când bunicul i-a adus aminte pe nume, oamenii care au fost de față când și-a achitat toate datoriile și că are martori că nu-i dator, logăfătul l-a înjurat și l-a lovit cu biciul pe care-l avea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]