10,914 matches
-
cînd cărți și documente din biblioteca sa ca să le vîndă și că trăia pe spinarea lui. Theodorescu a devenit ulterior un slugoi oportunist al comuniștilor. Pe lîngă toate, personalitatea sa era insuportabilă. Nu-i lăsa pe oameni să vorbească în timpul conversațiilor cu el. Ultima sa biografie măgulitoare a lui Iorga a apărut în 1968. După apariția în 1933 a biografiei lui Barbu Theodorescu, doamna Liliana a auzit-o de mai multe ori pe doamna Catinca spunîndu-i soțului ei: Chiar vrei ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Morții, care avea să-l asasineze pe Iorga, era deja alcătuită 26. Șeful Echipei Morții era inginerul agronom Traian Boeru din Hîrșova (Dobrogea), directorul legionar al Institutului Național al Cooperației, o cooperativă agricolă. Am avut șansa să am o lungă conversație cu Boeru, în 1985, într-un sanatoriu-pensiune de la Garmisch-Partenkirschen (Bavaria), cu cîteva săptămîni înainte de moartea acestuia. De la el am obținut numele membrilor din echipa morții, al cărei șef era chiar el (din cauza oprobriului pe care l-ar fi atras asupra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pregătirile Echipei Morții la cooperativa agricolă, dar că nu i s-a alăturat. Nici nu a participat la executarea planului, dar nici nu s-a amestecat în treburile Echipei Morții". Afirmație uluitoare, dat fiind că Boeru era comandantul acesteia). În timpul conversației, Boeru și-a păstrat calmul și atitudinea reținută și și-a pierdut cumpătul doar atunci cînd i-am pus o întrebare în legătură cu o eventuală implicare a Germaniei în asasinarea profesorului Iorga. "N-aveam nevoie de nemți!", a replicat el violent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românesc", 14 februarie 1920 43 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 146. În 1919, în timpul campaniei electorale, Iorga își amintea "cum a trăit toată mizeria umană posibilă" în copilărie și în adolescență. Își amintea de o conversație cu Ion Brătianu: "Așa că l-am întrebat: Știți ce înseamnă sărăcia și suferința oamenilor?" "Știu prea bine", a răspuns Brătianu". "Lăsați-mi măcar acest avantaj", a spus Iorga. I-a spus lui Brătianu cum suferise de reumatism contractat din cauza cazării
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
p. 201 11 Op. cit., p. 199-200 12 O viață de om..., vol. II, p. 214 13 Familia Iorga către autor 14 O viață de om..., vol. II, pp. 213 și 292 15 Chiar înainte de căderea Bucureștiului, Iorga a avut o conversație cu ministrul Apărării, pe care îl considera defetist. Iorga l-a sfătuit pe Brătianu să-l înlocuiască. Brătianu l-a întrebat calm: " Știți pe cineva mai bun care i-ar putea lua locul?" Iorga era și mai irațional atunci cînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mei Jacques Rupnik și István Deák. De la Timothy Garton Ash am Învățat nu numai despre Europa Centrală (subiect pe care l-a dominat mulți ani), ci și despre cele două Germanii În epoca Ostpolitik. De-a lungul multor ani de conversații cu Jan Gross - și mulțumită scrierilor lui inovatoare - am Învățat nu numai câte ceva din istoria Poloniei, ci și cum să Înțeleg repercusiunile sociale ale războiului, subiect tratat de Jan cu o profunzime și un umanism inegalabile. Pasajele referitoare la Italia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acesta nu e ca-n trecut; cine ocupă un teritoriu dictează și organizarea socială. Fiecare Își impune sistemul până unde ajunge puterea sa armată. Altfel nu se poate.” Faimosul aforism al lui Stalin - consemnat de Milovan Djilas În ale sale Conversații cu Stalin - era mai puțin original decât părea la prima vedere. Al doilea război mondial nu era pentru Europa primul conflict În care victoria armată dicta organizarea socială: războaiele religioase din secolul al XVI-lea s-au Încheiat În 1555
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
natural pentru divertismentul facil de toate genurile. Influența americană asupra tinerilor europeni a contribuit direct la ceea ce era deja deplâns ca o „prăpastie Între generații”. Concetățenii lor mai vârstnici observau și regretau tendința tinerilor europeni de pretutindeni de a condimenta conversațiile cu americanisme reale sau imaginare. Un studiu a estimat că, pe parcursul anilor ’60, aceste „americanisme” s-au multiplicat de paisprezece ori În presa germană și austriacă; În 1964, criticul francez René Etiemble a publicat Parlez-vous franglais?, o plăcută (și, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
orice amenințare la adresa socialismului În orice țară socialistă, să-l fi pus pe gânduri pe Dubček. Dar nu exista cale de Întoarcere, așa Încât el a susținut În continuare că reformele interne nu amenințau sistemul socialist. La 13 august, Într-o conversație telefonică cu un Brejnev neîncrezător, Dubček s-a străduit să explice că Încerca să suprime criticile populare la adresa Uniunii Sovietice, dar că „această problemă nu poate fi rezolvată printr-o directivă de sus”. Poate ar fi fost de altă părere
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
transformării. În filmul Noaptea mea cu Maud, conte moral de Eric Rohmer din 1969, un filosof comunist și unul catolic argumentează Îndelung despre două pariuri concurente: cel pascalian pe Dumnezeu și cel marxist pe Istorie. Ce frapează astăzi nu e conversația În sine, familiară oricărei persoane suficient de bătrâne Încât să-și amintească anii ’60 În Europa continentală, ci seriozitatea cu care era tratată atât de protagoniștii de pe ecran, cât și de milioanele de spectatori. Zece ani mai târziu, subiectul (dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca și În Vest, anii ’70 și ’80 au reprezentat o eră a cinismului. Energia anilor ’60 se risipise, idealurile politice Își pierduseră credibilitatea morală, iar angajamentul În folosul interesului public cedase locul calculelor ce vizau avantajul personal. Lansând o conversație despre drepturi, atrăgând atenția asupra conceptului confuz de „societate civilă”, vorbind neobosit despre tăcerile din prezentul și trecutul Europei Centrale - predicând cu nerușinare, ca să spunem așa -, Havel și ceilalți disidenți construiau un fel de spațiu public „virtual” În locul celui distrus
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Dar principiile călăuzitoare ale „realismului” politic și obiectivele „autolimitării” decise În anii 1980-1981 au rămas În vigoare: confruntarea și violența, care puteau cădea În mâinile nucleului dur al partidului, au fost evitate În mod deliberat și cu succes. Una erau conversațiile, cu totul alta „aventurile”. Căderea finală a partidului a fost declanșată, destul de previzibil, de o nouă Încercare de a „reforma” economia - sau, mai modest, de a reduce datoria de nesuportat a țării. În 1987, prețurile de consum au fost mărite
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a asumat poziția de șef al rezistenței, dirijând operațiunile din cartierul său general de la Parlamentul rus și mobilizând mulțimea adunată acolo să apere democrația Împotriva tancurilor. În același timp, sub privirile reporterilor internaționali, Elțîn se angaja În ample negocieri și conversații cu liderii mondiali - care i-au oferit toți sprijinul lor neprecupețit și s-au abținut cu grijă să le acorde orice fel de recunoaștere conspiratorilor, ce erau din ce În ce mai izolați 17. Rezistența nu a fost o simplă formalitate: În noaptea de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o "ceremonie reglementată". În Grecia, cina avea loc la căderea nopții și putea fi împărțită în două părți: masa propriu zisă la care se mânca, apoi banchetul la care se beau cupe de vin. "Banchetul băutorilor" era pretextul pentru toate conversațiile, de la cele mai hazlii până la cele metafizice, la fel ca pentru jocurile de inteligență sau spectacolele de varietăți. Să-și distreze oaspeții, să le stingă setea și să întrețină discuția, iată care era obligația stăpânului casei. În Eneida, poetul roman
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
dorinței de cunoaștere a valorilor naționale, dar și universale. Democratismul și umanismul, principii caracteristice ale școlii inovative, au dus la apariția diverselor forme de organizare și a noilor tehnologii ale procesului instructiveducativ. Fără a nega metodele de Însușire tradițională (expunerea, conversația, demonstrația, modelarea) În prin plan apar metodele active, productive, formative. Acestea valorifică procesele de cunoaștere, Înțelegerea și receptarea valorilor istoriei. Metodele activ participative presupun inversarea raportului ce trebuie „Învățat” - „cum trebuie Învățat”. Prin intermediul acestuia elevul este pus În ipoteza de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
vizionează” produsele. Își notează Întrebările și comentariile („turul galeriei”). 7. Raportul fiecărei grupe Își prezintă produsul. Elevii din celelalte grupe pun Întrebări, fac judecăți de valoare. 8. Fiecare grupă Își reexaminează propriile produse În comparație cu celelalte. 9. Utilizând diferite tehnici de conversație, Învățătorul fixează noile cunoștințe, descoperite de elevi. 10. În final, li se cere elevilor să scrie un eseu de 10 minute, În care să prezinte ce au Învățat despre tema discutată. Eseul a fost anunțat la Începutul activității și va
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
de cercetare (variabile) este și el complex (schema 4). Schema 4. Variabile care influențează comportamentul și performanțele<footnote Cruellas, Philippe, op. cit., p. 70. footnote> Ce sunt comportamentele? Putem defini comportamentele ca reprezentând „tot ceea ce o persoană face, cum ar fi: conversația, plimbarea, gândirea sau imaginația zilnică”<footnote Ivancevich, John M., Matteson, Michael T., op. cit., p. 651. footnote>. Comportamentele individuale sunt generate nu numai de factori de ordin personal, ci, într-o măsură uneori determinată, de factorii de natură societală. De aceea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
distincție între limbajul științific și limba literară. Totuși, simplul contrast dintre "gândire" și "emoție" sau "sentiment" nu este suficient- Literatura conține și ea gândire, iar limbajul emoțional nu este nicidecum limitat la literatură: dovada acestui fapt o poate face o conversație între doi îndrăgostiți sau orice ceartă obișnuită. Limbajul științific ideal este însă pur "denotativ": el tinde să realizeze o corespondență perfectă între semn și obiectul desemnat. Semnul este complet arbitrar și de aceea poate fi înlocuit prin semne echivalente. De
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Nova, București, 1980; Plante carnivore, București, 1980; Amadeus, București, 1983; Cavalerul cu mâna pe piept, București, 1984. Traduceri: César Vallejo, Heralzii negri, pref. trad., București, 1979; Omar Lara, Insule plutitoare, București, 1980; Mario Vargas Llosa, Războiul sfârșitului lumii, București, 1986, Conversație la Catedrala, București, 1988, Istoria lui Mayta. Domnișoara din Tacna, București, 1991, Cine l-a ucis pe Palomino Molero, București, 1991, Lituma în Anzi, București, 1997, Pantaleon și vizitatoarele, București, 1998, Scrisori către un tânăr romancier, București, 2003; Fernando Pessoa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
și poezie, care printr-un sistem de corespondențe ar duce la o artă sintetică similară literaturii. Ștefan Popescu îl citează pe Watts cu precizarea că tabloul Sic Transit... (1891-1892) i-ar fi fost inspirat chiar de Carmen Sylva în urma unei conversații, în care "morala" este definitorie pentru credo-ul simbolist: "eu nu zugrăvesc lucruri, ci idei și sentimente"94. Operând în cadrul tiparului tematic al lui Memento mori, cu o recuzită alegorică consacrată, pictorul realiza un tablou melancolic înfățișând un cadavru învelit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Abilități și atitudini componente ale asertivității Abilitățile și atitudinile ce alcătuiesc această sferă și intră În componența asertivității sunt: A spune "nu" atunci când situația o cere Avansarea cererii ca un favor Exprimarea sentimentelor pozitive și negative Inițierea și susținerea unei conversații Manifestarea puterii de convingere Atitudinea de afirmare a propriilor drepturi Atitudinea de a susține drepturile cuiva neprivilegiat Atitudinea de apărare a propriilor drepturi fără a le Încălca pe ale altora Exprimarea și susținerea propriului punct de vedere Asumarea responsabilității Anticiparea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fel elevii pot fi determinați să privească mai atent propriul lor comportament, să aleagă cuvintele și acțiunile potrivite pentru a-și transmite emoțiile și pot decide asupra modului de a răspunde sentimentelor celorlalți. Dezvăluirea sentimentelor se realizează prin intermediul comunicării În cadrul conversațiilor și a discuțiilor obișnuite pe care le Întreținem cu ceilalți. Astfel, asertivitatea implică și abilitatea de a iniția, continua și finaliza o conversație utilizând strategii de menținere a cursivității discuției și a interesului partenerului. Mai mult decât atât, asertivitatea presupune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și pot decide asupra modului de a răspunde sentimentelor celorlalți. Dezvăluirea sentimentelor se realizează prin intermediul comunicării În cadrul conversațiilor și a discuțiilor obișnuite pe care le Întreținem cu ceilalți. Astfel, asertivitatea implică și abilitatea de a iniția, continua și finaliza o conversație utilizând strategii de menținere a cursivității discuției și a interesului partenerului. Mai mult decât atât, asertivitatea presupune și susținerea propriilor opinii care, Îmbinată cu strategiile comunicării și cele ale afirmării de sine, consolidează capacitatea de a-l convinge pe celălalt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de-a treia opțiuni. Asertivitatea exprimată prin aserțiunea "Eu" contribuie la menținerea poziției și a propriului punct de vedere fără a ataca cealaltă persoană (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Aserțiunea "Eu" presupune o clarificare și este un Început al conversației, nu o concluzie. Este un deschizător al comunicării ce permite exprimarea sentimentelor În legătură cu un eveniment, fără a blama și fără a cere celeilalte persoane să se schimbe. Aserțiunea permite exprimarea sentimentelor și a nevoilor personale Într-o manieră constructivă, ducând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
valorii celuilalt este exprimată și prin abilitățile de ascultare activă. După A.F. Acland (1998, 21) tehnica ascultării active se materializează În respectarea a patru principii: Oferirea unui răspuns concret Înțelegerea sentimentelor celorlalți Manifestarea Înțelegerii și acceptării mesajului receptat Încurajarea conversației. Respectarea acestor principii determină cel puțin trei achiziții de bază : informare, Înțelegere și cooperare. Sintetizând aceste câștiguri personale și relaționale, Stanton N. (1995, 19)observă: " un om care ascultă pentru că nu are nimic de spus, poate fi cu greu o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]