11,264 matches
-
Odilo. Clauze suplimentare au fost adăugate ulterior, purtând o evidentă influență francă. Potrivit acestora, ducatul aparținea familiei Agilolfingilor, ducele fiind ales de popor, însă cu confirmarea regelui franc, față de care ducele datora credință. Totodată, au fost confirmate cinci familii nobiliare. Creștinismul a pătruns în Bavaria încă sub stăpânirea romană, însă o nouă eră a fost inaugurată de Rupert, episcop de Worms, când a sosit în ducat la invitația ducelui Theodo I, în anul 696. Rupert a întemeiat mai multe mănăstiri, aidoma
Ducatul de Bavaria () [Corola-website/Science/326005_a_327334]
-
696. Rupert a întemeiat mai multe mănăstiri, aidoma Sf. Emmeram, episcop de Poitiers. Pe de altă parte, secolul al VIII-lea a fost martorul unei reacții a păgânismului, însă sosirea în Bavaria în jurul anului 734 a Sf. Bonifaciu a consolidat creștinismul în regiune. Bonifaciu a organizat biserica bavareză și a înființat sau restaurat episcopiile din Salzburg, Freising, Regensburg și Passau. Devenit duce de Bavaria în 749, Tassilo al III-lea a recunoscut în 757 supremația regelui franc Pepin cel Scurt, însă
Ducatul de Bavaria () [Corola-website/Science/326005_a_327334]
-
urmată cu perseverență permite atingerea scopului ultim pe care și-l propun toate religiile, și anume accesul către divinitate. Astfel că, în afară de dedicarea către cultul lui Rama, Krishna, Kali și altor zeități fundamentale din panteonul hindus, studiază și islamul și creștinismul.
Ramakrishna () [Corola-website/Science/326060_a_327389]
-
l-a scos din Congregaționalism, la baptiști și la orice biserică vizibilă. Începând de la 1639, el aștepta ca Hristos să trimită un apostol nou pentru a restabili Biserica, și el s-a văzut pe sine însuși ca un „martor“ la creștinism până când acel timp va veni. El credea că libertatea sufletului libertatea conștiinței, a fost un dar de la Dumnezeu, și că toată lumea avea dreptul natural la libertatea religioasă. Libertatea religioasă cerea ca biserica și statul să fie separate. Williams a fost
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
credinței Baptiste în America. Trebuie remarcat că Roger Williams a fost un Baptist doar pentru scurt timp. El a rămas numai câteva luni cu biserica mică în Providence. A devenit convins că orânduirile, după ce au fost pierdute în apostazie [când creștinismul a devenit religia oficială a Imperiului Roman], nu puteau fi restaurate valabil fără un mandat special divin. El a declarat: „Nu este o biserica a lui Hristos în mod regulat constituită pe pământ, nici persoane calificate să administreze orânduirile bisericii
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
a mai alăturat unei biserici, dar a rămas profund religios și activ în predicare și rugâciune. A privit înainte la timpul când Hristos va trimite un nou apostol pentru a reânnoi biserica, dar între timp, el era un „martor“ la creștinism. El a rămas întotdeauna interesat de baptiști, fiind în acord cu ei în refuzul lor a botezului bebelușilor ca și în multe alte aspecte. El a fost greșit numit un "Căutător", atât în timpul său de dușmanii săi cât și de
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
adorarea forțată pute în nările lui Dumnezeu“. El va scrie că el n-a văzut nici un mandat în Noul Testament de a folosi sabia pentru promovarea convingerilor religioase. Într-adevăr, el a spus că Constantin fusese un inamic mai rău la creștinismul adevărat decât Nero pentru că suportul lui Constantin a corupt creștinismul și a condus la moartea bisericii creștine. În limbajul cel mai puternic, el a descris încercarea de a obliga credința a fi violul sufletului și el a vorbit despre „oceane
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
că el n-a văzut nici un mandat în Noul Testament de a folosi sabia pentru promovarea convingerilor religioase. Într-adevăr, el a spus că Constantin fusese un inamic mai rău la creștinismul adevărat decât Nero pentru că suportul lui Constantin a corupt creștinismul și a condus la moartea bisericii creștine. În limbajul cel mai puternic, el a descris încercarea de a obliga credința a fi violul sufletului și el a vorbit despre „oceane de sânge” vărsate ca urmarea încercării de a poruncii conformitate
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
despre „oceane de sânge” vărsate ca urmarea încercării de a poruncii conformitate. El credea că principiile morale găsite în Scripturi ar trebui să informeze magistrații civili, dar el a observat că guverne civile bine ordonate și drepte au existat unde creștinismul nu era prezent. Toate guvernele sunt solicitate să mențină ordinea civilă și dreptatea, dar nici unul nu a avut un mandat pentru a promova o religie oarecare. Majoritatea contemporanilor și criticilor lui Williams considerau ideile sale ca o prescripție pentru haos
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
rupestre, cu tematică preponderent creștină. Insuficiența informațiilor documentare și aspectul de multe ori straniu sau romantic al complexelor rupestre au iscat o întreagă literatură ce a propus datarea lor atât în preistorie, cât mai ales în perioada de început a creștinismului în secolele III-IV. Opinii diverse și controversate, afirmă existența dovezilor arheologice rupestre asociate creștinismului primar, în timp ce afirmații bine susținute documentar certifică arealul drept vatră de mărturisire creștină mai târziu − spre jumătatea celui de-al doilea mileniu. O teorie cu susținere
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
sau romantic al complexelor rupestre au iscat o întreagă literatură ce a propus datarea lor atât în preistorie, cât mai ales în perioada de început a creștinismului în secolele III-IV. Opinii diverse și controversate, afirmă existența dovezilor arheologice rupestre asociate creștinismului primar, în timp ce afirmații bine susținute documentar certifică arealul drept vatră de mărturisire creștină mai târziu − spre jumătatea celui de-al doilea mileniu. O teorie cu susținere incertă vehiculează ideea că în zona Buzăului ar fi acționat misionarul "Audius" - întemeietorul sectei
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
de lângă Nehoiu se află fie pe dreapta Buzăului în "Masivul Siriu" fie pe stânga acestuia ("pintenul Ivănețu"). Între valea Buzăului și valea inferioară a râului Siret a existat o uniune de triburi getice. În epoca romană când a început pătrunderea creștinismului la stânga Dunării prin intermediul legiunilor romane, zona Buzăului a reprezentat locul pe unde s-a făcut legătura circulației bunurilor materiale dintre Dobrogea (încorporată în "Moesia Inferior") și Transilvania ("Dacia Romană"). Conform opiniilor - subiect de controversă - ale unora dintre istorici, o parte
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
legătura circulației bunurilor materiale dintre Dobrogea (încorporată în "Moesia Inferior") și Transilvania ("Dacia Romană"). Conform opiniilor - subiect de controversă - ale unora dintre istorici, o parte din așezările rupestre din zona Aluniș - Nucu pot fi datate în epoca de afirmare a creștinismului în stânga Dunării, cu alte cuvinte în secolele III - IV d. H. Este dincolo de îndoială faptul că pe valea Buzăului au existat în acea epocă creștini, precum au existat și o viață bisericească organizată, cu biserici, preoți și episcopi. Predicat la stânga
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
au existat și o viață bisericească organizată, cu biserici, preoți și episcopi. Predicat la stânga de Dunăre de o misiune ortodoxă deosebit de activă, dirijată atât de autoritățile eclezistice din "Scythia Minor", cât și din Cappadocia prin grija sfântului Vasile cel Mare creștinismul s-a răspândit printre migratorii Goți, motiv de apariție însă de tulburări cauzate de convertirea la arianism. Continuator al credințelor și tradițiilor germanice păgâne, Athanaric a dispus persecutarea sângeroasă a goților creștini (între victime a fost și martirul Sava Gotul
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
în 1864. În acest interval a funcționat ca schit atât de călugări (pînă în 1791 și după 1825) cât și de maici (1791-1825). Parte dintre urmele de dăltuială par să indice o vechime mai mare decât perioada de propagare a creștinismului. Aici și-ar fi găsit refugiu din calea năvălitorilor turci Sfânta Teodora de la Sihla. Mai recent în 1821, latifundiarul și judecătorul de la Buzău Nica Mușceleanu din Merei a murit aici, unde era retras cu alți băjenari fugiți din calea zaverei
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
indicațiile cronologice despre aceste întemeierea acestor așezăminte lipsesc, insuficiența informațiilor documentare și aspectul lor de multe ori straniu sau romantic au iscat o întreagă literatură ce a propus datarea lor în preistorie, dar mai ales în perioada de început a creștinismului în secolele III-IV. Argumente aduse de cei care coboară datarea lăcașurilor de cult creștine spre începutul primului mileniu se referă la existența "crucilor de Malta" cioplite pe pereți - specifice secolelor IV - VI, la elemente de factură gotică precum și la diferențele
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
ignorată de către religiile avraamice. În unele biserici, cum ar fi cele penticostale, animalele au o foarte mică semnificație religioasă. Animalele au devenit din ce în ce mai puțin importante în ritualuri de cult și în religie, mai ales de-a lungul culturilor africane, pe măsură ce creștinismul și islamul s-au răspândit. Animalele erau un element important al șamanismului din Asia Centrală. De asemenea, cunoscute sub numele de "spirite asistente", "spirite păzitoare" sau "spirite ajutătoare," spiritele animalelor erau o parte integrantă a activității unui șaman. Cu cât are
Zoolatrie () [Corola-website/Science/326168_a_327497]
-
(n. 1887 - d. 1953) a fost un profesor american de istoria religiilor, J. T. Addison a scris numeroase cărți și eseuri asupra creștinismului, islamului și budismului. A scris cercetări și studii de specialitate asupra cultului strămoșilor la diferite popoare (în special China și Indochina). Fără îndoială, "Life Beyond Death" este lucrarea sa cea mai cuprinzătoare, autorul conducându-și cercetarea asupra concepțiilor referitoare la
James Thayer Addison () [Corola-website/Science/326192_a_327521]
-
Ca și acestea, ele aduc uneori mărturii referitoare la cursul unei întregi tradiții, sprijinindu-i în bună măsură supozițiile. Apocalipsele apocrife prezentate în acest corpus pot fi considerate dovezi ale modului de gândire predominant într-o epocă hotărâtoare pentru dezvoltarea creștinismului. Ele sunt importante atât din această perspectivă istorică, cât și din aceea a influenței puternice avute asupra literaturii și artei creștine în general și a celei medievale în special. Originile literaturii și mișcărilor apocaliptice au constituit obiect de controversă. Unii
Apocalipse apocrife ale Noului Testament () [Corola-website/Science/326225_a_327554]
-
regele Ladislau al IV-lea și biserica catolică, reprezentată mai ales de legatul papal, episcopul Filip (trimis de papă Nicolae al III-lea.Biserica a reacționat cu consternare la neaplicarea legilor adoptate cu privire la așezarea cumanilor șamaniști și convertirea lor la creștinism, în vreme ce regele ducea o viață de desfrâu în mijlocul acestei populații, cu care se înrudea prin mama sa și cu care se identifică tot mai mult. După ce a fost excomunicat, în anul 1279, regele a ordonat arestarea episcopului Filip și deținerea
Finta Aba () [Corola-website/Science/326373_a_327702]
-
Ebioniții (63/135 - 500 d.H.), o ramură iudaizantă a creștinismului nu susținea divinitatea lui Cristos, și-l considera pe apostolul Pavel ca fiind un apostat. Ebioniții au fost membrii unei secte ascetice de evrei creștini; îi cuprindea pe nazarineni și pe elkasiți. Numele le provine din cuvântul ebraic „ebionim”, care
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
au abordat viziunea Ariană asupra relației dintre Fiul și Tatăl, au fost diferiți față de Arianism în spirit și în țintă. Legislația bisericii lui Theodosius a fost desigur limitată la Imperiul Roman. Dincolo de acesta, printre barbarii din vest, care au primit creștinismul în forma Arianismului, în timpul domniei Împăratului Valens, l-au menținut timp de încă două secole. Ostrogoții au rămas Ariani până în 553 d.H.; Vizigoții până la Sinodul din Toledo în 589 d.H.; Suevii în Spania până în 560 d.H.; Vandalii, care au cucerit
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
delegație diplomatică ne dovedește stima de care se bucura în fața regelui și a poporului său. Socrate susține că drept recunoștință pentru ajutorul dat în luptă, Fridigern, care și el era creștin, probabil câștigat de Ulfila, a adoptat pentru ai lui creștinismul în forma ariană care era dominantă pe acea vreme în Imperiul Roman de Răsărit. Alții sunt de părere că arianismul a fost de timpuriu, căci aceasta e după Sinodul de la Constantinopol, unde Ulfila deja se declarase de partea lui Arie
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
cărți ale lui Samuel și ale Împăraților, căci se gândea că acestea ar putea reaprinde în ei spiritul bătăios. El a câștigat inima poporului pentru Cristos Domnul. Datorită lucrării sale intense și influenței ce o avea aproape ca a regilor, creștinismul s-a răspândit rapid în nordul Dunării, mai ales că o mare parte din populația băștinașă era deja creștină. Noua învățătură a afectat toate ramurile vieții goților. Istoricii spun că barbarii au început să cânte laudele Domnului. Chiar și prinții
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
a dezlănțuit o cruntă prigoană împotriva creștinilor. Mulți au fost martirizați. Atunci Ulfila cu Fridigern și poporul său au trecut Dunărea și s-au refugiat în imperiul roman, în Moesia inferioară. Vasile Pârvan în cartea sa „Contribuții epigrafice la Istoria creștinismului Daco-Roman”, București 1911, spune că împăratul Constanțius i-a primit bine, căci și el era creștin arian și le-a dat locuință în Munții Balcani. Timp de 30 de ani, Ulfila a lucrat în Moesia inferioară, la poalele lui Haemus
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]