14,797 matches
-
lucru să procedăm la descifrare fără să amplificăm polemica cu credințele instituite. Cu toate acestea, chiar și descifrarea simbolului "trinității divinie" și confruntarea ei cu dogmatizarea greșeală capitală carecteristică tuturor epocilor postmitice nu va putea epuiza profunzimea semnificativă a simbolului "Dumnezeului unic". Va fi absolut necesar să consacram descifrării lui amănunțite un capitol special în cea de a doua parte a acestui studiu. 3. Epoca postmitică A) SISTEMATIZAREA DOGMATICĂ Adevărul secret al simbolizării începe deja să se piardă imediat după desăvîrșirea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și teoriilor evoluționiste ale acestora. Sensul subiacent al mitului ete constituit tocmai de istoria evoluției organismelor psihosomatice și nu numai de cea a materiei-somă, așa cum pretinde materialismul științelor vieții, care ca să se opună cît mai radical posibil credinței într-un dumnezeu real și intețiilor lui față de om -, face tot posibilul ca să nege orice intenționalitate, nu numai misterioasa intenționalitate finală a întregii naturi evolutiv manifestă, ci și manifesta intenționaliate mctivantă a speciei gînditoare, coborînd astfel evoluția la nivelul unui joc al hazardului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dar salutară în privința căutării adevărului. Mitul Divinității trinitare Simbolul treimii constituie tema prologului evangheliei după Ioan. Înțeles potrivit veritabilei lui deschideri simbolice, acest prolog include în el toate aspectele mitului creștin. Descifrarea va facilita toate fazele ulterioare ale analizei simbolului "Dumnezeului unic". Simbolul este alcătuit din trei persoane: Dumnuezeu-Creatorul, Cuvîntul și Cuvîntul încarnat, considerate de dogmatică drept personaje reale și supranaturale, în conformitate cu evoluțiile precedente, descifrarea va trebui să demonstreze că aici, ca și peste tot, supranaturalul este pur simbol metafizic căruia
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ca majoritatea figurilor simbolice, la funcționarea motivantă a vieții psihice umane, ci la misterul întregii existențe și la desfășurarea lui evolutivă care duce la apariția speciei gînditoare. Dogmatica vorbește despre un proces de filiație presupus a fi realmente imanent naturii "dumnezeului real" și îl introduce pe Iisus, om real în cadrul lui Dumnezeu, de unde ar fi ieșit ca a doua persoană a treimii încă de la începuturile lumii create, stînd lîngă tatăl său și coborînd în cele din urmă pe pămînt ca să le
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
gînditoare. Sanctificatul reprezintă în sine după cum se spune apariția purificată a tatălui său. Dar această revenire simbolică a apariției nu este ca să eliminăm orice sentimentalism decît o speranță, o apropiere în infinit: ea nu este nici perfectă, nici absolută. Nefiind dumnezeu, ci om, sanctificatul, cu tot elanul său aproape supraomenesc, nu este absolut perfect. Nici apariția nu va fi vreodată perfectă. Absolutul nu există în temporal, acesta constituind însuși principiul relativității. Idealul lui director este perfecționare: evoluția permanentă. Cea de a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dogme), cît și spiritul în cel mai înalt grad științific, în stare să se debaraseze de dogma materialistă a științelor despre viață, ale căror doctrine evoluționiste depun toate eforturile ca să facă viața să iasă din materia inertă, ceea ce nici măcar un Dumnezeu real, dacă ar putea exista, nu ar fi putut face. B) RELIGIE ȘI FILOSOFIE Declinul culturilor mitice debutează cu pierderea viziunii supraconștiente și instituie îndoiala dogmele impuse prin decret, la rîndul lor încărcate pînă la refuz de o îndoială pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se replia, de a se mulțumi să-și citice propriile lui mijloace, de a se rezuma la o Critică a Cunoașterii. Grație acestei autocritici a spiritului, eroarea speculațiilor metafizice devine problema centrală: cu ce drept vorbește rațiunea umană despre un Dumnezeu real? Ce drept are ea să-i atribuie trăsături umane? Problema este formulată pentru prima dată în cugetarea lui Descartes : "gîndesc, deci exist". Intenția acestei cugetări este constatarea faptului următor: "nu știu dacă Dumnezeu există și deci nu știu dacă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
răspuns posibil era referirea la un Dumnezeu, eliminat însă de cugetare. Se pune deci din nou problema de a ști dacă Dumnezeu este un personaj real și intențional sau un simbol al misterului. Neputînd să se mai refere la un dumnezeu real și deocamdată nici la simbolistică, Hume pusese pe drept cuvînt la îndoială însuși principiul gîndirii logice: cauzalitatea. Critica cunoașterii inițiată de Descartes risca să se învîrtă în cerc. Criticismul german își asumă sarcina de a aborda chestiunea sub un
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
efectului. Astfel, Kant a introdus pentru prima dată în istoria filosofiei distincția dintre inexplicabil și explicabil. Dar datorită faptului că pentru el inexplicabilul nu este misterul insondabil, ci "lucrul în sine", cauza primară existînd în afara temporalului, Kant reintroduce în fond dumnezeul real, căci pentru teologie, dumnezeu a constituit dintotdeaura "cauza primară", causa sui, adică explicația cauzală a misterului fără nume. Adevărul este că FILOSOFUL GERMAN NU ANALIZEAZĂ RAȚIUNEA PURĂ, SUPRACONȘTIINȚA ETICĂ, ci doar gîndirea logică, rămînînd astfel credincios cugetării și totodată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
imanent al moralei, acesta este constituit de conflictul imanent din punct de vedere psihic dintre supraconștiința etică și tentațiile subonștiente. Datorită faptului că noțiunea de extraconștient psihic era ignorată în epoca lui, Kant se vede obligat să reintroducă sintagma de "dumnezeu real" ca principiu al moralei. Misterul numit simbolic "Dumnezeu" nu este nici lucru, nici ființă. Dar, datorită faptului că Sinele misterios al lucrurilor existente rămîne un "Lucru în Sine" pentru Kant, el ajunge inevitabil să facă din acesta "Ființa în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
numit simbolic "Dumnezeu" nu este nici lucru, nici ființă. Dar, datorită faptului că Sinele misterios al lucrurilor existente rămîne un "Lucru în Sine" pentru Kant, el ajunge inevitabil să facă din acesta "Ființa în Sine": dumezeul real. Pentru el, existența dumnezeului real este un "POSTULAT AL RAȚIUNII PURE", deoarece, după părerea lui, nici o morală nu ar putea exista fără existența reală a lui dumnezeu. Acesta este IMPERATIVUL CATEGORIC al lui Kant, morala-datorie: moralismul total. Pentru Kant sensul moral nu este imanent
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pentru Kant, el ajunge inevitabil să facă din acesta "Ființa în Sine": dumezeul real. Pentru el, existența dumnezeului real este un "POSTULAT AL RAȚIUNII PURE", deoarece, după părerea lui, nici o morală nu ar putea exista fără existența reală a lui dumnezeu. Acesta este IMPERATIVUL CATEGORIC al lui Kant, morala-datorie: moralismul total. Pentru Kant sensul moral nu este imanent naturii umane. Dimpotrivă, pentru el, meritul omului este cu atît mai mare, cu cit se străduiește să se supună fără voie imperativului categoric
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
filosofia nu-și mai poate permite să o neglijeze. Atacurile critice împotriva realități lui "Dumnezeu" nu se mai opresc însă aici. Dar critica comite ea însăși greșeala nefastă de a crede că metafizica nu poate vorbi decît despre realitatea lui dumnezeu, în loc să reducă afirmațiile metafizice la justa lor valoare simbolică, critica le consideră drept opinii care nu pot fi dovedite, negîndu-le total și o dată cu ele însăși posibilitatea unei metafizici simbolice. Cercul erorii se închide; dar el nu se închide decît ca să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
simbolice. Cercul erorii se închide; dar el nu se închide decît ca să ducă din nou la adevărul simbolic, deoarece acest cerc a avut drept puncte de pornire dogmatizarea simbolurilor și explicarea speculativă a inexplicabilului, speculație prin care credința într-un dumnezeu real este opusă celei în misterul vieții: religia contra religiozității. Ceea ce neagă filosofia devenită critică a cunoașterii este posibilitatea de a-l cunoaște realmente pe dumnezeul presupus a fi un personaj concret care ar exista în lumea spațială de dincolo
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pornire dogmatizarea simbolurilor și explicarea speculativă a inexplicabilului, speculație prin care credința într-un dumnezeu real este opusă celei în misterul vieții: religia contra religiozității. Ceea ce neagă filosofia devenită critică a cunoașterii este posibilitatea de a-l cunoaște realmente pe dumnezeul presupus a fi un personaj concret care ar exista în lumea spațială de dincolo, în afara spațiului și a lumii reale. Filosofia critică însă, opunîndu-se astfel metafizicii dogmatice, neagă și existența misterului, care nu are dimensiune spațială, ci emotivă, și este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lumina interioară. Numai îndreptîndu-ne atenția spre această radiație aparentă a esenței, spre spiritul uman (supraconștiința) și studiind condițiile apariției lui evolutive vom putea ajunge să exprimăm în simboluri mai adecvate epocii noaste ce reprezintă această esență "radiantă", acest soare interior: Dumnezeul epocii mitice. Căutînd adevărul și legea, știința pură, fizica rămîne o manifestare a spiritului, un rezultat al spiritualizării evoutive. Știința aplicată, tehnica, preocupată doar de utilizarea legilor și urmărind doar utilul, este în schimb o manifestare a intelectului. Banalizarea devine
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
apariție și mister, să admitem, pe de o parte, că apariția este un principiu misterios care, orice am face, va sfîrși întotdeauna prin a se manifesta, iar pe de altă parte să considerăm misterul drept un fel de de apariție (dumnezeu real), cauză a tuturor superstițiilor. Misterul nu-și dobîndește întreaga evidență decît atunci cînd este în întregime separație apariție, deoarece el este chiar misterul apariției și va persista, chiar dacă întreaga apariție avea să fie integral explicată de știință. În ciuda paralelismului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
omului față de Dumnezeul-judecător. Trebuie deci să sesizăm în amănunt prin ce formulări înlocuiește psihologia motivelor simbolizarea cu ajutorul căreia exprimă miturile motivația etică indisolubil legată de imaginile metafizice sub cele trei ipostaze ale lor: Dumnezeu, Suflet și Libertate. 1. Analiza simbolului "Dumnezeului unic" 1) UNICITATEA Simbolizarea mitică atinge apogeul în simbolul "Dumnezeului unic". Dat fiind că monoteismul este o formă evoluată a politeismului, toate analizele anterioare referitoare la relația dintre om și divinitate sau divinități rămîn valabile și pentru raportul dintre Dumnezeul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ce formulări înlocuiește psihologia motivelor simbolizarea cu ajutorul căreia exprimă miturile motivația etică indisolubil legată de imaginile metafizice sub cele trei ipostaze ale lor: Dumnezeu, Suflet și Libertate. 1. Analiza simbolului "Dumnezeului unic" 1) UNICITATEA Simbolizarea mitică atinge apogeul în simbolul "Dumnezeului unic". Dat fiind că monoteismul este o formă evoluată a politeismului, toate analizele anterioare referitoare la relația dintre om și divinitate sau divinități rămîn valabile și pentru raportul dintre Dumnezeul unic și om. Conform mitului biblic, Dumnezeu a creat omul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Dumnezeului unic" 1) UNICITATEA Simbolizarea mitică atinge apogeul în simbolul "Dumnezeului unic". Dat fiind că monoteismul este o formă evoluată a politeismului, toate analizele anterioare referitoare la relația dintre om și divinitate sau divinități rămîn valabile și pentru raportul dintre Dumnezeul unic și om. Conform mitului biblic, Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea lui. Dar întrucît Dumnezeu este un simbol, omul este cel care a creat imaginea Dumnezeului unic potrivit imaginației sale supraconștiente și antropomorfismului, așa cum a creat și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
om și divinitate sau divinități rămîn valabile și pentru raportul dintre Dumnezeul unic și om. Conform mitului biblic, Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea lui. Dar întrucît Dumnezeu este un simbol, omul este cel care a creat imaginea Dumnezeului unic potrivit imaginației sale supraconștiente și antropomorfismului, așa cum a creat și imaginile divinităților multiple, și tot omul este cel care a creat diferitele imagini ale raportului lui față de divinitate, care rămîn conform semnificației lor subiacente, identice, de la animism pînă la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
opusă superstiției și care nu este în nici o altă parte mai bine definită decît o face simbolul "încarnării" din Noul Testament. După depășirea acestei faze, următoarea este desăvîrșirea traducerii formei celei mai evoluate a simbolului divinității și analiza detaliată a simbolului "Dumnezeului unic". Epitetul "unic" nu este înțeles într-o măsură suficient de mare, dacă nu vedem în el decît un mijloc destinat exprimării opoziției față de divinitățile multiple. Sintagma "unic" are două semnificații. Una dintre ele este "Unul", din care derivă orice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
reprezentată de apariție și a modului în care multiplicitatea aceasta a putut ieși, deriva din acest "Unul" etc. Misterul își pierde evidența clară și devine obiect de discuții pseudoprofunde, semn al declinului credinței vii. Greșit înțeleasă în acest mod, imaginea "Dumnezeului unic" nu mai constituie o concepție mitică și simbolică: ea se degradează în concept teoretic al filosofiei teologice. Faptul în sine de a vorbi despre o unitate în Dumnezeu conferă esenței o calitate legată de apariție. O unitate nu poate
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
motiv principal al tuturor raporturilor denaturate dintre om și simbolul Dumnezeu, temă centrală a cercetării actuale, care ar rămînea incompletă fără abordarea acestei teme deosebit de importante, deoarece constituie motiv zilnic al raporturilor dintre ego și alter-ego, acest "alt" inclus fiind dumnezeul personal. Dragostea este înainte de toate un fenomen natural și psihic supus analizei motivelor și rămîne un fenomen intrapsihic just sau fals motivat chiar dacă obiectul dragostei este Dumnezeu. Ca toate fenomenele psihice cu forță pozitiv motivantă, dragostea este legată de simbolistica
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
misterului, și a-ți iubi aproapele ca manifestare a misterului. A ne iubi unul pe celălalt deoarece sîntem uniți în mister pînă la motivațiile perverse ale subconștientului, dar uniți și prin imperativul supraconștient de a lupta împotriva lor. Imaginea unui Dumnezeu unic întrupat aparține metafizicii simbolice și corespunde credinței populare într-un Dumnezeu providențial. În contradicție totală cu această imagine metafizică, care asemenea tuturor miturilor constituie fațada ilogică a unui sens psihologic subiacent, există o imaginație pentru care Dumnezeu ar fi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]