13,290 matches
-
greșită), mai deschise la iraționalul din ele însele, mai stabile, mai feminine în interese și caracteristici, mai dominante și autoritare, mai complexe, mai îngăduitoare față de sine, mai inventive și aventuroase, mai boeme, mai stăpâne pe ele și probabil mai sensibile emoțional și mai introvertite, dar curajoase.” <ref>C.W. Taylor, Creativity. Progress and Potential, New York, 1964</ref> * „S-a sugerat că persoana creatoare este curioasă, cu idei întreprinzătoare, perseverentă intelectual, tolerantă la ambiguități; ea vădește inițiativă în aria ei de lucru
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
C.W. Taylor, Creativity. Progress and Potential, New York, 1964</ref> * „Desigur, creatorul este în mod pregnant mai inteligent, mai dominant și mai inhibat sau mai defensiv. La nivel de semnificație 1%, creatorii sunt mai predispuși spre schizofrenie, mai puțin stabili emoționali, mai suficienți, mai boemi și mai radicali decât administratorii sau profesorii buni.” <ref>R. Cattel, The Personality and Motivation of the Rereacher from Measurements of Contemporaries and from Biography, New York, 1963</ref> * „Persoanele creatoare (în arhitectură) sunt mai introvertite, mai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a fost descris ca fiind interese feminine și îi lipsește agresivitatea masculină. 14. Nu este interesat de relațiile interpersonale, nu dorește multă interacțiune socială; este introvertit, se plasează pe nivelurile joase privind valorile sociale, este rezervat. 15. Nu este stabil emoțional, dar este capabil să-și utilizeze instabilitatea în mod eficient; e prost adaptat în accepțiunea psihologică a termenului, dar adaptat în sensul mai larg de a fi util social și fericit în munca sa. 16. Se consideră creativ. De obicei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nevrozelor a determinat-o pe Karen Horney să-l considere "complexul complexelor". Freud afirma că starea de neliniște, de așteptare încordată sau teama nedeterminată constituie factorul comun al majorității bolilor psihice. Deci, cu cât suntem mai securizați, cu cât labilitatea emoțională este mai diminuată, cu atât șansa către performanță în dezvoltarea normală este mai mare. Acest complex se poate constitui fie în primii 3 ani de viață, fie în perioada de 5-8 ani. În primii ani vina o poartă privarea de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dezvoltarea normală este mai mare. Acest complex se poate constitui fie în primii 3 ani de viață, fie în perioada de 5-8 ani. În primii ani vina o poartă privarea de dragostea maternă factor de bază al securității sau șocuri emoționale la care este expus copilul (boala gravă a unui părinte, atacul unui om sau al unui animal, sperietura în întuneric, etc.). La vârsta de 5-8 ani, când copilul își îndreaptă curiozitatea asupra lumii, anumite evenimente (catastrofe naturale sau catastrofe provocate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și poate duce la frigiditate, impotență sau chiar tendințe spre homosexualitate. În formele compensate ale acestui complex, afirmarea de sine este căutată în realizarea valorilor sociale legate de putere, de conducere. Apar acum persoane foarte autoritare, rigide, care din cauza slăbiciunii emoționale caută un statut care să întărească voința personală. În plan sexual apar forme de obsesie sexuală, asociate cu căutarea de cuceriri sau dominări sexuale având aparențele unei hipervirilități. În forma supracompensată, agresivitatea provoacă suferințe celorlalți, dorința de afirmare nu are
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
faptul că el ar vrea să fie altfel, dar nu poate. În cazul persoanelor cu nevroze sau psihoze ajutorul trebuie să vină de la cei apropiați și de la psihoterapeuți. După cum s-a arătat în cadrul acestei secțiuni, complexele sunt trăite, în plan emoțional, negativ de persoană, marcând prezența multor dificultăți. Mai grav este că persistența unuia sau mai multor complexe personale vor conduce la modificarea caracterului persoanei. Atât pentru manifestarea creativității cât și pentru dezvoltarea personalității, aceste complexe trebuie depășite. Depășirea lor trebuie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
bine să se auto motiveze. Le place să știe de ce fac un anumit lucru. Își pot evalua foarte corect aptitudinile și punctele slabe și le plac provocările. Își cunosc bine sentimentele și le pot deosebi între multele tipuri de stări emoționale interioare. Sunt auto-comprehensivi, introspectivi, contemplativi, independenți, plini de voință și foarte disciplinați. Inteligența naturalistă se referă la recunoașterea și clasificarea florei, faunei, aplicarea legilor lumii vietăților, talentul de a avea grijă și de a interacționa cu diverse vietăți. Oamenii dotați
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Se manifestă la filozofi, gânditori, istorici, analiști, teologi. Trebuie precizat că unii psihologi au definit și alte inteligențe, care reprezintă de fapt combinații ale tipurilor de inteligență prezentate mai sus. Daniel Goleman, în anul 1994, a folosit conceptul de inteligență emoțională, care regăsește trăsături ale inteligențelor: intrapersonală și interpersonală. Conform acestui concept, există cinci competențe emoționale și sociale de bază: cunoașterea de sine (o evaluare realistă a talentelor proprii și o încredere de sine întemeiată), autocontrolul (stările emoționale trebuie conduse astfel încât
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și alte inteligențe, care reprezintă de fapt combinații ale tipurilor de inteligență prezentate mai sus. Daniel Goleman, în anul 1994, a folosit conceptul de inteligență emoțională, care regăsește trăsături ale inteligențelor: intrapersonală și interpersonală. Conform acestui concept, există cinci competențe emoționale și sociale de bază: cunoașterea de sine (o evaluare realistă a talentelor proprii și o încredere de sine întemeiată), autocontrolul (stările emoționale trebuie conduse astfel încât să favorizeze îndeplinirea obiectivelor și nicidecum să le stânjenească sau să le blocheze), motivarea (folosirea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
conceptul de inteligență emoțională, care regăsește trăsături ale inteligențelor: intrapersonală și interpersonală. Conform acestui concept, există cinci competențe emoționale și sociale de bază: cunoașterea de sine (o evaluare realistă a talentelor proprii și o încredere de sine întemeiată), autocontrolul (stările emoționale trebuie conduse astfel încât să favorizeze îndeplinirea obiectivelor și nicidecum să le stânjenească sau să le blocheze), motivarea (folosirea preferințelor personale în direcționarea către atingerea țelurilor propuse, care să ajute persoana să ia inițiativa și să persiste în ciuda adversităților), empatia (identificarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
conduse astfel încât să favorizeze îndeplinirea obiectivelor și nicidecum să le stânjenească sau să le blocheze), motivarea (folosirea preferințelor personale în direcționarea către atingerea țelurilor propuse, care să ajute persoana să ia inițiativa și să persiste în ciuda adversităților), empatia (identificarea stărilor emoționale ale celorlalți, capacitatea de a cultiva relații neconflictuale cu ceilalți) și aptitudini sociale (comunicarea, colaborarea, cooperarea, stabilirea de relații, managementul conflictului, capacitatea de lucru în echipă) [17], [33]. Acest tip de inteligență asigură succesul persoanei în atingerea scopurilor sale, precum și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu ceilalți) și aptitudini sociale (comunicarea, colaborarea, cooperarea, stabilirea de relații, managementul conflictului, capacitatea de lucru în echipă) [17], [33]. Acest tip de inteligență asigură succesul persoanei în atingerea scopurilor sale, precum și integrarea sa armonioasă în grupul social. Evaluarea inteligenței emoționale se face pe baza coeficientului emoțional EQ (Emotional Quotient). Inteligența existențială combinată cu cea intrapersonală, după unii psihologi transpersonaliști (Bob Gottfried, Frances Vaughn), este identificată cu inteligența spirituală, care se referă la a ți conduce viața după valori spirituale și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
colaborarea, cooperarea, stabilirea de relații, managementul conflictului, capacitatea de lucru în echipă) [17], [33]. Acest tip de inteligență asigură succesul persoanei în atingerea scopurilor sale, precum și integrarea sa armonioasă în grupul social. Evaluarea inteligenței emoționale se face pe baza coeficientului emoțional EQ (Emotional Quotient). Inteligența existențială combinată cu cea intrapersonală, după unii psihologi transpersonaliști (Bob Gottfried, Frances Vaughn), este identificată cu inteligența spirituală, care se referă la a ți conduce viața după valori spirituale și a fi consecvent în respectarea lor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
iubirea sinceră pentru popor, apărarea intereselor sale, lucrarea cinstită spre a-l ridica la nivelul unui factor social și cultural conștient și neatârnat”. Definiția este completată cu observația că poporanismul „e mai mult un sentiment general, o atmosferă [...] intelectuală și emoțională decât o doctrină și un ideal bine hotărât”. În altă parte formulează și postulatul caracterului național al oricărei literaturi poporaniste. Clarificări sunt aduse apoi în alte articole - „Omul perfect”, Motivele artei, „Poporul” în artă și literatură, „Arta pentru popor”. Ultimul
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
de a privi și a concepe viața și moartea. Acestora li se adaugă o precizare directă a autorului anonim referitoare la starea materială a personajului, care este motivul invidiei celorlalți doi ciobani. Liantul dintre cele două planuri îl constituie tensiunea emoțională puternică, lirismul și dramatismul textului deoarece personajul reacționează, gândește și se exprimă într-o situație limită. Prin toate aceste calități deosebite, personajul trezește în sufletul ascultătorului (cititorului) nu compasiunea, ci admirația și prețuirea, deoarece el întruchipează însușirile alese ale omului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel", "măicuță", "fețișoara", "mustăcioră" subliniază încărcătura emoțională a textului, accentuează lirismul, dă un spor de gingășie sentimentelor exprimate. Ca și în alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică participarea afectivă a autorului anonim sau
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
punctuație, precum și anumite cuvinte sau propoziții care au fost adăugate sau eliminate, nu s-a folosit sistemul trecerii lor În paranteze drepte pentru a nu crea dificultăți cititorului. Pauzele În vorbire sunt reprezentate prin puncte de suspensie (...), iar anumite reacții emoționale care se regăsesc pe Înregistrări sunt prezentate În paranteză (de exemplu, plânge, râde). Atunci când am considerat necesar, am făcut precizări În privința numelor de localități, pentru a oferi cititorului unele repere geografice; când au apărut nume proprii care aveau o anumită
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de ce trebuie să am sfatul Dvs. În cele ce trebuie să fac. Despre scrisoarea primită nu i-am spus nimic Gabrielei și aș ruga ca nici Dv. să nu-i pomeniți nimic, deoarece nu vreau să-i produc noi stări emoționale În situația destul de grea În care se găsește cu suferința ei. Acestui lucru i se datorește și faptul că nu v-a răspuns la ultima scrisoare, lucru ce o afectează În sensul că poate Dv. considerați că tăcerea ei ar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
tricher un peu... Standardele occidentale nu sunt totuși valabile peste tot. N-ar trebui uitate contrastele și contradicțiile lumii de azi. Zonele geografice În care realitatea economică și politică nu este deloc generoasă cu această nevoie de circulație, de schimb emoțional și informațional, sunt Încă numeroase. * Am plecat din București Într-o duminică rece și senină. Orele pe care le-am Împărțit cu prietenii Înaintea plecării se Încărcaseră de o dureroasă incertitudine. Nu doar incertitudinea plecării care putea fi blocată În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Familia, nr. 2/1999) Întâlnirea cu Ciorantc "Întâlnirea cu Cioran" În primăvara 1990 fusesem invitat la Paris, la Salon du Livre, cu prilejul publicării la Albin Michel a primului meu volum În franceză, Le thé de Proust. O călătorie Încărcată emoțional nu doar de bucuria acestei apariții. Căzuse ZIDUL Între Estul și Vestul Europei. Interesul față de realitatea din fostele țări comuniste era jubilativ. Aveam să Întâlnesc la Paris colegi din România cu care nu mai comunicasem În ultimii ani. Aveam să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dar stimulentele creatoare vin mai curând din subiectivitate, cum bine știm, restabilind doar apoi, În epica literară, obiectivitatea de cu totul alt tip, care Îi este proprie. „Allan avea dreptate. Alexandra era adânc implicată În istoria cărții. Deși nu era emoțional apropiată de maică-sa și nu mai avea o conecție emoțională cu România și nu prea mai știa ce se petrecea acolo, de fapt, era frustrată În eforturile de a fi Împreună cu mama ei. Regimul o pedepsea, Într-un fel
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
restabilind doar apoi, În epica literară, obiectivitatea de cu totul alt tip, care Îi este proprie. „Allan avea dreptate. Alexandra era adânc implicată În istoria cărții. Deși nu era emoțional apropiată de maică-sa și nu mai avea o conecție emoțională cu România și nu prea mai știa ce se petrecea acolo, de fapt, era frustrată În eforturile de a fi Împreună cu mama ei. Regimul o pedepsea, Într-un fel, pentru că nu se aliniase la guvernarea Ceaușescu, cum făcuseră destui români
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
muncii, după care, în Tălpile violete (1990), violența, sarcasmul, refuzul metaforei consacrate se atenuează, făcând loc, cu măsură, anecdotei și unor surprinzătoare note nostalgice, repede retrase, contrazise, negate și din nou ivite, într-o regie auctorială spectaculoasă, cu puternic impact emoțional. O bufniță tânără pe patul morții (1988) și Discurs asupra Struțocămilei (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din București și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) marchează intrarea poetului într-un nou registru stilistic și într-un alt univers imaginar. În O bufniță
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
drum de țară, un colț de sat cu căsuțe azvârlite de vâltoarea vieții pe coame de deal sau văiugi pline de taină. În vârful pensonului acestui neostenit iubitor de frumuseți se adună vrăjitoria unirii culorilor cu apa, prefigurând cu trăire emoțională un colț de rai pământesc în care cerul se sprijină cu nădejde pe vârful copacilor înfipți bine în pământul frământat de sevele vieții. Fiecare tablou parcă se repetă în următorul, dar ,de fapt, nu reprezintă altceva decât cronica continuă a
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]