12,301 matches
-
și în expediții spre Vest care sunt comemorate de exemplu pe runele englezești. Ultima expediție majoră a vikingilor suedezi pare că a fost trista expediție a lui Ingvar cel Lung-Călător, către Serkland, regiunea la sud-est de Marea Caspică. Membrii acelei expediții sunt comemorați pe runele Ingvar, care nu menționează niciun supraviețuitor. Nu se știe exact ce s-a întâmplat cu echipajul, dar se crede că au murit de pe urma unei îmbolnăviri. Nu se știe când și cum a fost fondat regatul Suediei
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
aceea meritând a menționa și titlul de calif al sultanilor otomani. Imperiul Otoman, de-a lungul celor șase secole de istorie a fost o punte de legătură între culturile estului și vestului. Otomanii au avut influență și în afara Afroeurasiei, ca expediția spre Aceh din Indonezia în 1565 și achiziționarea temporară a insulelor Lanzarote din Oceanul Atlantic în 1585. Dispariția Imperiului Otoman a fost o consecință a victoriei Antantei în primul război mondial, când forțele Aliaților, în rândurile cărora se aflau și arabii
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
1976), Robert Mantran-"Histoire De L'empire Ottoman, Colin Imber-The Ottoman Empire" (1300-1481). S-au scris "Istoriile Casei lui Osman" sau "Istoriile Dinastiei Otomane" scrise de Oguzname, Asikpasazade, Uruc bin Adil, Mehmed Nesri, Tursun Bey . S-au scris Gazavetname -Cronică expediției militare, Fetihname - Cronică cuceririi. Aceste cronici au fost utilizate drept modele de către mării cronicari din secolele XVI-XIII. Cronicile serveau ca material de propagandă în secolul XV. Până în secolul XVI, cronicile urmau modelul medieval. În contextul cuceririi Palestinei, musulmanii au intrat
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Române și Imperiul Otoman, de la raidurile akanciilor la marile campanii conduse de viziri sau sultani, au fost sub semnul djihadului, fiind considerate " gază" -expediții sfinte, participanții fiind " gâzi" . Acțiunile erau legitimate de fetvă, iar luptătorii erau îndemnați să participe la expedițiile împotriva păgânilor. Relațiile dintre Țările Române și Imperiul Otoman au trecut prin mai multe etape. Din 1369 până în 1388 au avut loc contacte sporadice, în care domnii români au fost implicați în lupte la sud de Dunăre. Între anii 1399-1402
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
sultan, cât și de un simplu musulman pe câmpul de luptă. care nu dorea să îi ia viața unui raboinic infindel. Era mai multe tipuri de aman: pe timp de pace, de război, individual și colectiv. Amanul acordat în timp expedițiilor militare era acordat că drept de protecție a vieții, libertății, avutului, cultului religios sau chiar entitatea statală. Acordarea unui aman era o formă sacra de protecție, deoarece aceste nu putea fi încălcat.Amanul acordat în timp de pace era un
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
și Moldova au constituit unul din obiectivele politicii otomane de expansiune. Astfel că în această zonă au avut loc în mod permament incursiuni de jaf ale acingiilor, iar periodic erau organizate mari expediti militare sub conducerea directă a sultanilor. Toate expedițiile organizate de otomani împotriva voievozilor români în sec. XIV-XVI erau considerate gazavat ( expediții sfinte): Bayazid I ( 1394-95), Mehmed I ( 1417,1419), Mehmed ÎI ( 1462,1476), Bayezid ÎI ( 1484) și Suleyman Kanuni ( 1538). În instroiografia relațiilor româno-otomane, termenul „închinare” - specific cronisticii
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
în această zonă au avut loc în mod permament incursiuni de jaf ale acingiilor, iar periodic erau organizate mari expediti militare sub conducerea directă a sultanilor. Toate expedițiile organizate de otomani împotriva voievozilor români în sec. XIV-XVI erau considerate gazavat ( expediții sfinte): Bayazid I ( 1394-95), Mehmed I ( 1417,1419), Mehmed ÎI ( 1462,1476), Bayezid ÎI ( 1484) și Suleyman Kanuni ( 1538). În instroiografia relațiilor româno-otomane, termenul „închinare” - specific cronisticii medievale - a fost și este de regulă utilizat, din punct de vedere cronologic
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
La 1417, Sukrullah a consemnat că în urma unei demonstrații de forță a sultanului, au avut loc negocieri între domnul valah și sultan, astfel că Mircea a acceptat să plătească haraciul, să trimită ostatici și să îl însoțească pe sultan în expediții militare. În cele din urme a fost încheiat și un jurământ, care era valabil pe durata vieții lui Mircea ( era o pace temporară). Procesul închinării a început încă din vremea lui Mircea cel Bartanr și s-a încheiat cu întronarea
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Între 1521-1529 au avut loc o serie de lupte puternice în zonă, iar momentul 1526 a marcat ambele Țări românești. În cele din urmă, Valahia a ajuns să facă parte din teritoriile otomane. În 1528, în urma celei de-a doua expediții a lui Suleyman Kanuni, Ioan Zapolya a venit în fața sultanului și s-a supus ( a plătit și peșcheș). Și în 1541 și 1566, mai există consemnări referitoare la supunerea Transilvaniei. Acestea puteau fi realizate în două feluri: „prin forță” sau
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
cei care nu acceptau Islamul. Djihad înseamnă efort. Acest termen era prezent și în epoca arabă preislamica, și avea însemnătatea de „efort susținut spre un scop determinat. Djihadul are mai multe interpretări: acțiunile credincioșilor musulmani pentru a-și dovedi credință, expediție militară împotriva arabilor musulmani, război contra infidelilor, lupta credinciosului pentru autoperfecționare morală și religioasă, efortul intelectual din domeniul apologeticii musulmane, munca juriștilor în căutarea soluțiilor de drept. În Coran, rădăcina dh.h.d nu se referă cu predilecție la război
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
fie nebun), fizice ( să fie de sex masculin și sănătos), juridice ( să fie major și să nu fie dator nimănui), sociale ( să nu fie rob), economice ( să își poată întreține singur familia și să își poată procura singur echipamentul necesar expediției), religioasă ( să plece la război cu gândul de a propovădui Islamul). Transformarea djihad-ului dintr-o obligație colectivă într-una individuală a apărut în momentele de criză ale Isamului, cum ar fi cele din perioada cruciadelor. Această diferențiere între obligație colectivă
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
putut fi aplicată și teritoriilor cucerite, acestea aparținând sultanului sau șefului Ummei. În unele cazuri, teoria judiciară referitoare la această problemă era dublată de unele practici cutumiare turcești și mongole. Cu termenul de gâzi erau desemnați musulmanii care participau la expediția sfântă, gază. Turcii musulmani veniți din Asia Centrală și trimiși să lupte împotriva bizantinilor, au purtat titlul de gâzi, iar din sec. XV-XVII, titlul de gâzi va fi atribuit tuturor participanților la expedițiile sfinte. Acest titlul era aplicat și sultanilor, în
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
de gâzi erau desemnați musulmanii care participau la expediția sfântă, gază. Turcii musulmani veniți din Asia Centrală și trimiși să lupte împotriva bizantinilor, au purtat titlul de gâzi, iar din sec. XV-XVII, titlul de gâzi va fi atribuit tuturor participanților la expedițiile sfinte. Acest titlul era aplicat și sultanilor, în contextul în care una din sarcinile principale ale lor era conducerea „războiului sfânt”. Cu toate că titlul de gâzi era destul de răspândit în lumea turco-musulmană, acesta va căpăta strălucirea maximă în perioada otomană. Martirajul
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
obișnuia că după ce ajungeau la vârsta de 12 ani, fii sultanului să fie trimiși în anumite sangeacuri unde practicau guvernarea. Sistemul kefes începe să fie aplicat de la sfârșitul sec. XVI ( pretendenții erau închiși în harem). Avea un rol fundamental pentru expedițiile terestre și asigură trupele de cavalerie. Acest sistem a avut o eficiență considerabilă până în sec. XVI. Timarul este o sursă de venit, nu o proprietate. Originea merge până la bizantini sau la arabi. Termenul timar înseamnă „venit acordat de sultan unui
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
București în căutarea succesului profesional, Ines își asumă o personalitate rece și calculată. Pentru ea, România este un simplu hop în carieră, care, odată trecut, îi garantează accesul către treptele superioare ale ierarhiilor corporatiste. Însă călătoria ei, inițial asemănătoare acelor expediții care le asigurau exploratorilor un statut privilegiat odată întorși acasă, se dovedește a fi un drum la finalul căruia se regăsește pe sine. Personajul cheie al acestei regăsiri nu poate fi reprezentat decât de tatăl protagonistei, Winfried Conradi, sau, mai
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
cum se comportau în prezența autorităților i-au modelat, conform criticilor, perspectiva asupra societății. Urmează gimnaziul „Alecu Alecsandru Donici” la Fălticeni și Liceului Național din Iași. La Fălticeni a fost coleg cu viitorii scriitori Eugen Lovinescu și Ion Dragoslav. Din cauza expedițiilor în bălțile Șomuzului și la Nada Florilor va rămâne un an repetent. După moartea mamei sale termină anii de gimnaziu în fruntea promoției. În 1896, la vârsta de 16 ani, Sadoveanu intenționează să alcătuiască, împreună cu un coleg, o monografie asupra
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Connachta, Laigin, Mumu și Mide) corespund în mare parte teritoriului statului irlandez modern, cealaltă (Ulaid) fiind centrată în actuala Irlandă de Nord. Astfel au găsit insula primii invadatori vikingi, sosiți în anul 795. La început, vikingii au sosit doar în expediții de pradă, dar ulterior, spre mijlocul secolului al IX-lea, și-au construit porturi fortificate pentru iernat. Însuși orașul Dublin a apărut ca fortificație vikingă spre sfârșitul aceluiași secol. În 902, două regate celtice și-au unit forțele pentru a
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
capitala a fost la Argedava, Burebista a construit una nouă: Sarmizegetusa. Trebuie precizat că: "Păreri ca acelea care văd în numele capitalei dacice Sarmizegetusa o amintire a sarmaților n-au nici un temei istoric". Intenția lui Cezar de a organiza o mare expediție în anul 44 î.H., împotriva dacilor nu s-a concretizat deoarece a fost asasinat. Nu la mult timp după aceea, și Burebista "a căzut victima unei conspirații de nemulțumiți". După moartea sa, regatul s-a divizat, astfel încât în timpul lui
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
La mijlocul secolului al VI-lea majoritatea gepizilor, slăbiți de războaie cu longobarzii, alți germanici, au emigrat împreună cu aceștia în Italia. Rămășițe de populație gepidă, căzute sub stăpânirea avară și slavă, au fost menționate ultima oară de cronicari bizantini în contextul expedițiilor militare conduse de generalii împăratului de la Constantinopol, Mauriciu, pentru anii 599 și 601. În general, istoriografia română susține că după retragerea aureliană din provinciile Daciei nord-dunărene, o parte însemnată a populației romanizate a rămas în zonele ei de locuire, între
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
antice, sunt apreciate drept tendențioase și, pe alocuri, exagerate. Referitor la structura organizatorică a armatei, Ion Horațiu Crișan a formulat ipoteza că unitățiile erau conduse de tarabostes, iar subunitățile de către comati. Campaniile militare întreprinse de Burebista nu au avut caracterul expedițiilor de pradă, ci acestea au avut rațiuni politice și au vizat ca obiectiv fundamental cuprinderea teritoriilor ce aparținuseră geto-dacilor și securizarea hotarelor. De asemenea, Burebista nu a urmărit crearea unui stat mare care să fie alcătuit dintr-un conglomerat de
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
cucerite de generalul roman Marcus Terentius Varro Lucullus, eliminându-l pe Mitridates de pe eșichierul politic vest-pontic. Un deceniu mai târziu cetățile se răscoală împotriva guvernatorului Macedoniei, Caius Antonius Hybrida, deoarece nu mai puteau suporta abuzurile acestuia. Hybrida a organizat o expediție împotriva răsculaților, dar a fost înfrânt de greci, aliați cu bastarnii, lângă Histria. În acest context, al creării unui vid de autoritate, Burebista hotărăște să supună cetățile de pe litoralul Pontului Euxin. Considerând că sursele antice se referă, fără echivoc, la
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
porunca regelui. Însă presat de otomani, fiindcă risca să-și piardă tronul, s-a închinat sultanului. Sigismund murise în decembrie 1437 și a izbucnit o răscoala țărănească în Transilvania. Profitând de criza din Ungaria, în 1438, sultanul a condus o expediție împotriva Ungariei, iar sub comanda să erau principii vasali Vlad Dracul și despotul sârb Gheorghe Brancovici al Serbiei. După campania din Transilvania, Vlad s-a închinat la Adrianopol otomanilor, unde și-a lăsat ostatici cei doi fii ai săi, viitorii
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Din căsătoria sa cu doamna Anastasia l-a avut ca fiu pe Alexandru cel Bun. A fost urmat de Ștefan I, bazându-se pe sprijinul polonilor, ceea ce l-a supărat pe craiul maghiar, Sigismund de Luxemburg. Acesta a organizat o expediție împotriva Moldovei, dar fără succes, nu a reușit să asedieze cetatea Neamțului, fiind învins în Bătălia de la Hindău. Iuga Ologul a rămas în istorie că domnitorul cu cea mai scurtă domnie-doar câteva luni (noiembrie 1399-iunie 1400). A fost primul constructor
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
1432 după ce s-a îmbolnăvit în timpul luptelor dintre Polonia și Ungaria. În 1448, Ioan de Hunedoara l-a înscăunat pe Bogdan al II-lea, devenind suzeranul ambelor țări românești. Polonia a revendicat dreptul de suzeranitate asupra Moldovei, și într-o expediție din 1451, a încercat să-l înlăture pe Bogdan. Dar acesta i-a învins. A fost însă asasinat de un alt pretendent, Petru Aron. În timpul domniei sale, a acceptat să plătească tribut turcilor. Fiu al domnitorului Bogdan al II-lea și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
a pus pe scaun pe Laiota Basarab, pe care îl adăpostise la curtea sa de la Suceava. După campania victorioasă din Țara Românească, Ștefan s-a așteptat la o ripostă serioasă din partea otomanilor. Mahomed al II-lea a organizat o mare expediție de 120 000 de soldați, sub comandă beglerbeiului Rumeilei, Hadâm Soliman Pașa-Soliman Eunucul. La sfârșitul lunii decembrie 1474, soldații otomani s-au confruntat cu o situație neobișnuită-traversau Dunărea iarna. În față lor, o armata de 40 000 de ostași, strânși
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]