13,415 matches
-
de o serie de manifestări ideologice care depășesc cadrul simplelor dispute religioase. Este vorba de faptul că doctrinele religioase au fost folosite pentru a justifica ascensiunea socială și emanciparea politică, controlul resurselor economice și dobândirea puterii politice. Mai mult, semnificația ideologică a doctrinelor religioase a fost dată și de poziția societății engleze față de Războiul de 30 de ani și de eforturile statelor catolice de a reintroduce catolicismul în Anglia" (Cap. 1.2). Consider justă această observație din următorul motiv: chiar dacă, așa cum
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de ani și de eforturile statelor catolice de a reintroduce catolicismul în Anglia" (Cap. 1.2). Consider justă această observație din următorul motiv: chiar dacă, așa cum am arătat, termenul apare abia în secolul al XVIII-lea, se poate vorbi de manifestări ideologice avant la lettre. Concepțiile politice ale lui Hobbes și Locke, puse la lucru în perioade de mari schimbări din Anglia, au îndeplinit toate condițiile ideologiei: au propus o concepție amplă despre lume și viață (prin conceptele fundamentale ce structurează viața
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
târziu, ca efect al industrializării, urbanizării și alfabetizării), însă exista o populație activă politic ce și-a asumat principiile respective în timpul evenimentelor despre care am vorbit. De aceea, după cum arată autoarea, se poate vorbi de apariția atunci a unor "manifestări ideologice", iar concepția lui John Locke a servit drept nucleu doctrinar al lor. După cum spuneam, demersul Gabrielei Rățulea stă sub semnul perspectivismului. De exemplu, primul capitol, intitulat " Nașterea whig-ismului", debutează cu prezentarea contextului istoric. După o scurtă trecere în revistă a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
apărut, această observație va fi avut valoarea unei obiecții. Dar acest lucru nu mai are importanță acum, întrucât revoluțiile care au instituit modernitatea au instituționalizat ideile sale și l-au plasat, alături de Thomas Hobbes, printre fondatorii gândirii politice moderne. Dimensiunea "ideologică" și militantă a filosofiei politice lockeene s-a estompat în măsura în care ea se confundă cu principiile democratice și cu valorile politice moderne. Acest lucru a fost făcut posibil de faptul că Locke, care era atașat de cauza revoluției engleze, a încercat
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
societății engleze din secolul al XVII-lea. În plan politic, secolul respectiv a fost marcat de lupta dintre monarhie și parlament, care s-a consumat în două mari etape. Locke a fost contemporanul celei de-a doua, dar adversarii săi ideologici s-au format în timpul celei dintâi. Din acest motiv, ni se pare esențial să analizăm prima fază a conflictului politic, întrucât ea furnizează cadrul ideologic în care au apărut cele mai importante doctrine politice ale secolului respectiv 1. Cunoscută drept
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în două mari etape. Locke a fost contemporanul celei de-a doua, dar adversarii săi ideologici s-au format în timpul celei dintâi. Din acest motiv, ni se pare esențial să analizăm prima fază a conflictului politic, întrucât ea furnizează cadrul ideologic în care au apărut cele mai importante doctrine politice ale secolului respectiv 1. Cunoscută drept Prima Revoluție, sau Războiul civil, prima etapă a durat între anii 1640 și 1649. La sfârșitul ei, regele Carol I Stuart a fost executat, parlamentul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
asta, este suficient să ne gândim la evoluția economică ulterioară a Angliei protestante (și a coloniilor engleze), ca să ne dăm seama că imperialismul economic al puritanilor nu putea fi satisfăcut de politica comercială a monarhiei de drept divin. Dincolo de conflictele ideologice, războiul de pe continent urma să aibă consecințe economice serioase, iar Anglia nu participa în nici un fel la disputa pentru cucerirea rutelor comerciale: până și comerțul cu coloniile engleze erau dominate de olandezi. Camera Comunelor era nu numai puritană, dar și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
reacție față de schimbarea socială provocată de Revoluția Franceză. Nu intenționăm să răstălmăcim această axiomă a științelor politice. Se cuvine totuși să observăm că, în secolul al XVII-lea, evenimentele politice din Anglia au fost însoțite de o serie de manifestări ideologice care depășesc cadrul simplelor dispute religioase. Este vorba de faptul că doctrinele religioase au fost folosite pentru a justifica ascensiunea socială și emanciparea politică, controlul resurselor economice și dobândirea puterii politice. Mai mult, semnificația ideologică a doctrinelor religioase a fost
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de o serie de manifestări ideologice care depășesc cadrul simplelor dispute religioase. Este vorba de faptul că doctrinele religioase au fost folosite pentru a justifica ascensiunea socială și emanciparea politică, controlul resurselor economice și dobândirea puterii politice. Mai mult, semnificația ideologică a doctrinelor religioase a fost dată și de poziția societății engleze față de Războiul de 30 de ani și față de eforturile statelor catolice de a reintroduce catolicismul în Anglia. Chestiunea cea mai arzătoare a fost legată de problema drepturilor monarhului și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de a defini doctrina și de a impune [peste tot] ordinea din Biserica Angliei, toate acestea țineau exclusiv de Coroană"34. Drept urmare, orice doctrină cu conținut religios și orice dificultate legată de punerea ei în practică se traducea într-un conflict ideologic cu privire la natura suveranității și la definiția statului. Toate scrierile politice importante ale secolului au fost legate de efortul de a găsi o soluție la problema conflictelor sociale generate de transformarea religiei în politică. În continuare, vom trece în revistă câteva
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
descriau pe Hobbes ca pe un absolutist inacceptabil. În scurtă vreme, termenul hobbism va desemna, atât pentru regaliștii anglicani cât și pentru republicanii puritani, orice doctrină neconvenabilă în plan politic și religios. O dată cu restaurarea monarhiei și adoptarea codului Clarendon, conflictele ideologice dintre cele două tabere au încetat să mai fie directe. Ca urmare, până la criza Excluderii și consolidarea ideologiilor tory și whig, fiecare tabără lupta împotriva "hobbismului", termen prin care fiecare îl desemna pe celălalt. 1.3...Tory contra whig. Reformarea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
absolutism. Ea va constitui ideea centrală în jurul căreia se va constitui doctrina whig, în timpul crizei Excluderii. 1.3.2. Whig și Tory. Criza Excluderii Pentru a înțelege Criza Excluderii și apariția mișcării whig "este necesar să acordăm simultan atenție continuității ideologice și fluidității practice", cum a spus unul din marii specialiști ai acestei perioade 89. Ceea ce a făcut posibilă apariția partidei whig din parlamentul britanic a fost luarea de poziție a contelui Shaftesbury, la începutul anului 1673, împotriva alianței dintre Carol
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
care s-a format Locke este cel legat de înființarea Royal Society și de importanța pe care au dobândit-o științele naturii în formarea unei viziuni despre lume și societate. Hobbes nu fusese primit în cercurile acestei societăți, din motive ideologice și politice și nu din motive științifice. Este adevărat că el nu era un adept al metodei experimentale practicate de membrii Societății Regale, așa cum o dovedește disputa lui cu Robert Boyle, în legătură cu pompa de aer. Cu toate acestea, influența lui
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
regalistă moderată care respinsese elementele absolutiste din De cive de Hobbes, precum și din scrierile publicate de Filmer în timpul primei crize politice. Filmer a fost adversarul monarhiei limitate pe care a considerat-o "anarhie" și, prin urmare, a fost un adversar ideologic al lui Clarendon care susținuse monarhia mixtă. Ideea unei guvernări mixte, guvernare în "proporție armonică", a fost pentru prima dată susținută în mediul renascentist, fiind inspirată de filosofii neoplatonici. Se consideră că republica Veneției a fost singura realizare a ideii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pp. 155. 58 Ibidem, § 166, p. 158. 59 Ibidem, § 164, p. 157. 60 Această afirmație nu face decât să prezinte schematizarea lui Hobbes de către whigi. În realitate, lucrurile sunt mai complexe decât au putut apărea în confruntarea doctrinară cu miză ideologică din timpul Revoluției Glorioase. Este fals că, la Hobbes, suveranul are drept de viață și de moarte asupra supușilor, pentru că supușii ar avea atunci un drept de rezistență. Acesta a fost și motivul pentru care patriarhaliști ca Bramhall au văzut
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
l-a reprezentat transmiterea valorilor noii ideologii comuniste către locuitorii nou-createi republici, proces ce putea fi facilitat de ridicarea nivelului cultural și de alfabetizarea marii mase țărănești, din care să fie ridicat viitorul om sovietic. Astfel, scopurile inițial funcționale și ideologice au trecut înaintea considerentelor naționale, întrucât transmiterea noilor idei se putea face mai ușor în limba română. Problema limbii moldovenești a fost discutată în presa locală și în lucrările unor lideri bolșevici locali în anii 1924-1925. S-a luat hotărârea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
națională”, pornindu-se de la necesitatea îmbogățirii limbii moldovenești cu cuvinte general acceptate printre moldovenii din Basarabia. La 28 februarie 1938 alfabetul latin era interzis din nou pe cuprinsul întregii URSS. Aceasta are din nou un caracter extralingvistic, marcat de mutațiile ideologice care se produceau la nivelurile superioare ale conduceri politice de la Moscova, unde se relua vechiul curs față de minoritățile naționale. Este de fapt începutul acțiunii împotriva cosmopolitismului, care va continua și după război. Tot acum Serghievski, membru al academiei URSS, considera
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de descompunere a națiunii moldovenești. Ei seamănă în sufletele moldovenilor ideologia românismului, lichidând, în felul acesta, sentimentul patriotic național moldovenesc (...). Dispariția națiunii moldovenești rămâne premeditată, dacă statul nostru nu va depune de urgență toate eforturile pentru a înlătura această mreajă ideologică”. Printre măsurile propuse a fi luate se numărau prevenirea și depistarea încercărilor de a promova în materiale scrise idei ostile poporului și statului, rechemarea de urgență a studenților și doctoranzilor cetățeni moldoveni din România, revizuirea tuturor legilor, deciziilor, decretelor adoptate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Moldovenești (uită de Socialistă Sovietică n.n.). În mod decisiv, statalitatea Moldovei, în noile sale hotare, a fost reconfirmată prin actele politico-juridice din august 1940 și din august 1991, statornicindu-și legitimitatea sa actuală în 1994, prin adoptarea Constituției Republicii Moldova”. Comisia ideologică a CC a PCRM uită însă să explice cum s-a exprimat voința poporului moldovean în constituirea RASSM în 1924, nici cum s-a auzit vocea sa în ultimatumul din iulie 1940. Nu trebuie să uităm, însă, nici orientarea filorusă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
timp de peste un secol și jumătate de tătucul Țar și tătucul Stalin în scopul continuării deznaționalizării lor și a acceptării CSI, sub masca democrației invocată în formă, dar batjocorită în fond” și „suntem în fața unui vârfuleț de aisberg retardat ideologic, ce caută o supraviețuire cu orice preț în fața avalanșei greu de stăvilit a poporului spre libertate”. Cât despre absurditatea tezei susținută de Moldovan alias Stati și de alți ideologi moldoveniști, conform căreia la baza alipirii Basarabiei stă acordul din 28
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Republicii Moldova de către succesoarea puterii hegemone din anii 19441990, Rusia, tinde să se materializeze și într-un control politic, prin interpușii săi de la Chișinău. Noua dominație rusească are drept cal troian în Republica Moldova fosta elită comunistă, care și-a întemeiat baza ideologică și culturală pe existența principatului medieval și pe faptul că Basarabia și-a declarat independența în 1917 sub forma Republicii Democratice Moldovenești. Vechea nomenclatură a realizat oportunitatea apărării acestei legitimități și, prin aceasta, avantajele independenței ce garantează și menținerea și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lui, nu a fost ocolit de vîrtelnița estetică a ierarhiei valorice, nenumărate fiind vămile care, pînă azi, au (re)semnificat, au filtrat și au deformat prin variate grile sensurile gîndirii sale. După Decembrie 1989, prin înlăturarea (cel puțin oficială) imixtiunii ideologicului din economia valorilor culturii, receptarea (nu doar a) lui Eminescu a cunoscut faza firească a demitizării, a operei și, deopotrivă, a omului. Cu cel din urmă a fost mai simplu și mai ușor: s-a recunoscut că omul romantic, necăjit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
gazetarul au devenit, rînd pe rînd, valori de la care s-au revendicat și prin care s-au legitimat multe personalități, multe și contradictorii atitudini sociale, culturale și politice. Eminescu mod de întrebuințare În funcție de spiritul timpului (Zeitgeist) sau de interesele/opțiunile ideologice ale unor grupuri ori personalități izolate, imaginea îndeosebi a gazetarului Eminescu a fost mereu schimbătoare. Pragul dintre veacul al XIX-lea și cel de-al XX-lea ne-au arătat un Eminescu al începutului de posteritate: icoana poetului era zugrăvită
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pamfletarul profetic (v. Opere, 2, 1967, p. 537). În schimb, mișcarea politică întreținută de acest profesor de științe politice, A.C. Cuza, viitorul partener de guvern al lui Goga (din 1938), va împinge o parte din opera social-politică eminesciană în arena ideologică a extremei drepte românești interbelice și în atmosfera, și așa încărcată, a celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru ca mai apoi, anii '50, cu bolșevismul lor agresiv și amputant, să genereze imaginea unui alt Eminescu, unul pe care, într-o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lespezile mortificatoare ale mitizării și să-l redea sieși în mărime cît mai naturală. Coborîrea de pe piedestalul unei forme de obediență critică, desacralizarea acelor atitudini al căror zel mumifiant au blocat exercițiul hermeneutic al operei, decodificarea mai realistă a poziției ideologice pe care au exprimat-o textele publicate preponderent în Timpul, interpretarea mai nuanțată a gramaticii discursului publicistic eminescian sînt cîteva dintre strategiile apropierii și, în egală măsură, despărțirii de Eminescu. Nu putem ignora însă faptul că aproape orice despărțire, începînd chiar
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]