11,005 matches
-
un filon În toate aspectele relației producător consumator este de valorificare și dezvoltare a creativității/inventivității și a abilității de implementare a unor strategii creative ca provocarea, capturarea, Învăluirea, depășirea granițelor. O necesitate puternic susținută de marii manageri sensibili la implicațiile fenomenului „schimbării În schimbare” - generator de probleme, tensiuni și crize mereu inedite și imprevizibile - și care presează pentru a deveni tendință, este căutarea și promovarea talentelor În „vânzarea inteligentă” sau a specialiștilor detectori, rezonanți, cu abilități de „clarvăzători” și „magicieni
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
viață. Tipul de personalitate: anxietate crescută, sentiment general de inferioritate, vulnerabilitate la stres și frustrare, structuri depresive. Stresul psihosocial: lipsuri materiale, lipsa unui loc de muncă, solicitări multiple din partea familiei și a socialului, lipsa de Înțelegere, lipsa facilităților sociale, etc. Implicații ale schizofreniei și toxicomaniei: Din punct de vedere somatic, complicațiile la consumatorii de droguri sunt identice la pacienții toxicomani fie că sunt schizofrenici sau nu, având ca si consecință directă o diminuare a speranței de viață. Evoluția socială depinde În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
duală, de puritate dar și de predispoziție spre lumea astrelor. Primele șapte strofe ale primei părți se constituie, după afirmația lui Dimitrie Caracostea, Într-o uvertura a poemului, urmând apoi o splendidă poveste de iubire, Într-o atmosfera cu profunde implicații mitologice. Imaginarul poetic e de factură romantică. Fata de Împărat este văzută Într-o mișcare abia perceptibilă, pentru că totul se petrece În planul visului. Fata contemplă Luceafărul de la fereastra dinspre mare a castelului. La rându-i, Luceafărul, privind spre „umbra
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apere onoarea de familist a lui Titircă Inima Rea și ne dă posibilitatea să presupunem urmările. Alegerea lui Dinu Păturică, drept apărător al „dragostei” lui Andronache Tuzluc, se Încadrează În eternul triunghi conjugal (Chera Duduca, Dinu Păturică, Andronache Tuzluc), cu implicațiile specifice clasicismului, pe de o parte, dar și momentului social-politic al epocii, pe de alta parte. Dacă acest „triunghi” a devenit o formulă-cadru, atât În operele dramatice, cât și În roman, rezolvările situațiilor evocate sunt diferite, În funcție de momentul dat. Meritul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și cea de a adoua față a conflictului, una ascunsă care se frământă numai la nivelul vârfurilor politice aflate În competiție, și anume, pierderea și găsirea succesivă a unei scrisori de amor. Scrisoarea de amor declanșează un conflict dramatic cu implicații serioase pentru desfășurarea Întregii acțiuni. Conținutul scrisorii adresată de Ștefan Tipătescu, prefectul județului, Zoei Trahanache și pierdută de aceasta printr-o lipsă de prevedere, Îl aflăm din discuția dintre Trahanache și Tipătescu din scena a patra, actul I. Trahanache, cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
modern Alvin J. So consideră că teoriile modernizării „au fost formulate ca un răspuns la noul rol de conducător mondial pe care și l-a asumat SUA după al doilea război mondial” (So, 1990, p. 36). În viziunea aceluiași autor, implicațiile politice ale paradigmei de gândire propuse de teoriile modernizării sunt, în principal, două: legitimarea ordinii asimetrice a „relațiilor de putere între societățile tradiționale și moderne”; ideea societăților-lider și a legitimității rolului lor, căci, de vreme ce Occidentul și SUA sunt societăți avansate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de vârf ai Băncii Mondiale (Culture and Public Action, iunie 2002) și câțiva dintre cei mai cunoscuți antropologi (Arjun Appadurai, Steven Gudeman, Mary Douglas, Keith Hart) a stabilit un dialog real între două discipline cu presupoziții, metode de cercetare și implicații practice foarte diferite. Antropologii nu pot asimila ușor modelele economiștilor; pe lângă aceasta, ei nu sunt de acord cu presupozițiile universaliste ale economiștilor despre natura umană ca fiind orietată spre maximizare, profit și individualism. Economiștii, pe de altă parte, găsesc relativ
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
plutind” undeva, deasupra societății. Aceasta se suprapune stereotipurilor potrivit cărora societățile „moderne” au economie, pe când cele „tradiționale” au cultură (Appadurai, 1986). Voi reveni asupra cauzei din care acest mod de a privi cultura este greșit, însă momentan voi menționa că implicațiile acestei abordări sunt: 1) dezvoltarea bazată pe piață este incompatibilă cu „cultura tradițională”; 2) sărăcia și lipsa creșterii sunt cauzate de cultură și de norme din interiorul comunității care reduc motivația mobilității și a spiritului antreprenorial; 3) oamenii trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
larg acceptată în științele sociale, conform căreia „legitimitatea presupune capacitatea sistemului politic de a produce și a menține credința că instituțiile politice existente sunt cele mai potrivite sau singurele potrivite pentru societate” (Lipset, 1959, p. 86). Conceptul de legitimitate și implicațiile sale pentru politicile de dezvoltare Numeroase studii au pus accentul pe componenta evaluativă a procesului de legitimare și pe importanța similitudinii valorilor populației și a celor pe care se fundamentează anumite politici (Lipset, 1960; Beetham, 1991; Peillon, 1996; Fuchs, Guidorossi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
românească, având în vedere opțiunile populației, este o societate a bunăstării unde statul trebuie să joacă un rol marcant, însă și individul trebuie să aibă o contribuție importantă. Românii susțin o serie de politici sociale de tip universalist care au implicații foarte importante pentru dezvoltarea socială, educația și sănătatea bucurându-se de larga susținere a colectivității. În plus, românii sunt mai degrabă susținătorii unor politici generoase destinate celor aflați în nevoie. Toate acestea conduc la ideea că un regim al bunăstării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capital social discutăm. În fine, modul concret de formare a capitalului social sugerat de Coleman constă, pe de o parte, în participare și asociaționism, iar pe de alta, în investirea încrederii în indivizi și instituții și în respectarea normelor sociale. Implicația imediată este legată de rolul capitalului social la nivel macrosocial și de contribuția acestuia la formarea bunului public, la facilitarea dezvoltării sociale. Putnam elaborează mai mult în această direcție: „Capitalul social se referă la aspecte ale organizării sociale - rețele, norme
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și familie, precum și pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, a traficului de droguri etc. au reprezentat o sursă importantă pentru deciziile factorilor politici receptivi la propunerile specialiștilor români. Doar un singur exemplu, care, de altfel, apare cu cea mai mare implicație în sfera socialului aș dori să menționez aici: politicile sociale de suport pentru familie și copil. Mediul academic a oferit atât resursele intelectuale, cât și specialiștii necesari pentru schimbările structurale ale cadrului instituțional-administrativ și ale celui legislativ, cerute de reforma
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
populației, serviciile publice de sănătate și dezvoltarea socială. A doua parte a materialului analizează deficiențele serviciilor de sănătate din România, din perspectiva influenței pe care acestea (prin calitate, echitate și accesibilitate) o au asupra stării de sănătate a populației, cu implicații asupra dezvoltării sociale. Câteva considerații privind relația dintre dezvoltarea socială și serviciile de sănătate Omenirea a făcut progrese remarcabile în secolul XX (foarte evidente pentru țările dezvoltate) în privința dezvoltării economice în primul rând, dar și a dezvoltării tehnologiei (inclusiv medicale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de mijloc între două opțiuni susținute de două tabere: suporterii pieței libere pentru funcționarea sistemului de sănătate și suporteri ai planificări guvernamentale (Vlădescu, 2004). După opinia mea, trecerea la noul sistem s-a făcut fără o analiză foarte clară a implicațiilor diverselor modele europene în contextul românesc și a presupus mai degrabă unele preferințe ale funcționarilor și oficialilor din guvernul de atunci pentru sistemul de tip german al asigurărilor. De fapt, România nici nu avea pregătiți în perioada imediat următoare momentului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
internaționale precum OECD sau PNUD (Voicu, 2001, p. 274). Având în vedere complexitatea domeniului educațional și a reglementărilor europene în materie, articolul de față se concentrează, în principal, asupra principiilor și obiectivelor politicilor de acces la educație în Uniunea Europeană, cu implicațiile pe care acestea le au asupra dezvoltării sociale în general și a sistemului educațional românesc în special. În acest sens, în prima parte sunt prezentate obiectivele și prioritățile politicii UE de acces la educație al tuturor cetățenilor, prin raportarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
am menționat mai sus, conceptul de învățare continuă (lifelong learning). După o lectură atentă a documentelor elaborate în domeniul educațional la nivelul Uniunii, se poate concluziona că acest concept se află în centrul tuturor politicilor de acces la educație datorită implicațiilor sale în domeniul educației, al formării profesionale și al politicilor ocupaționale, precum și datorită importanței sale în dezvoltarea personală și socială. Se afirmă, astfel, că un „spațiu european al învățării continue” le va asigura cetățenilor săi posibilitatea de a se mișca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de coerență pe care nu de puține ori au constatat-o specialiștii în domeniu atunci când analizau stadiul reformei educaționale în România. Ca și în cazul altor domenii, doar unele elemente ale reformei educaționale au fost în atenția opiniei publice datorită implicațiilor imediate ale anumitor măsuri, care țineau, în principal, de schimbări în structura sistemului pe niveluri de învățământ, în durata școlarizării pe cicluri de învățământ și în forma examenelelor finale/de promovare. Alte aspecte intens analizate au fost legate de nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evaluarea efectelor migrației asupra dezvoltării pentru cel puțin un motiv: ne obligă să abordăm problema pornind de la întrebarea „Există efecte ale migrației?” sau „Există mai degrabă tipuri de migrație și tipuri de efecte?”. Acceptarea uneia sau a celeilalte posibilități are implicații diferite pentru pachetul de măsuri prin care se poate încerca intervenția în sensul maximizării efectelor pozitive și minimizării celor negative. A doua direcție a studiului este dată de încercarea de identificarea/analiza efectelor migrației din perspectiva tipurilor de migrație. Exercițiul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor principii și drepturi general umane. Spre exemplu, este neclară relația dintre concepția explicită cu privire la dezvoltarea socială promovată de Sistemul ONU sau Banca Mondială și concepția europeană cu privire la Europa socială sau modelul social european, perspectiva coeziunii și incluziunii sociale, cu implicații asupa conceptului de dezvoltare socială. Pentru unele sisteme de indicatori, este de remarcat orientarea excesiv instrumentalistă, fără o teorie care să îi fundamenteze, preocuparea fiind doar de a colecta datele disponibile. Spre exemplu, sistemul de indicatori de incluziune socială este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
organizații nonguvernamentale de la toate nivelurile au finanțat elaborarea a numeroși indici de dezvoltare de nivel local, național, regional și global, desemnați să răspundă nevoilor de evaluare a dezvoltării sociale pentru diferite grupuri umane aflate în diverse grade de dezvoltare. În afara implicațiilor sociale și politice, procesul elaborării și validării unor asemenea indici are și implicații pentru elaborarea unor indicatori sociali în general. Bibliografie ADDIN EN.REFLIST Atkinson, A.B., 2002, Social indicators: The EU and social inclusion, Oxford University Press, Oxford. Barnett
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de nivel local, național, regional și global, desemnați să răspundă nevoilor de evaluare a dezvoltării sociale pentru diferite grupuri umane aflate în diverse grade de dezvoltare. În afara implicațiilor sociale și politice, procesul elaborării și validării unor asemenea indici are și implicații pentru elaborarea unor indicatori sociali în general. Bibliografie ADDIN EN.REFLIST Atkinson, A.B., 2002, Social indicators: The EU and social inclusion, Oxford University Press, Oxford. Barnett, T., 1988, Sociology and development, Hutchinson, Londra. Bauer, R.A.; American Academy of Arts
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cercetării sau definirea problemei; -studiu asupra contextului teoretic al problemei de cercetare; -stabilirea obiectivelor și a ipotezelor cercetării; -alegerea designului de cercetare; -realizarea cercetării; -analiza datelor colectate în contextul cercetării; -interpretarea rezultatelor în raport cu literatura de specialitate; -elaborarea concluziilor și a implicațiilor rezultatelor pentru practica și/sau cercetarea educațională. Acest capitol descrie în manieră succintă structura unui raport de cercetare, cu precizarea că formatul și conținutul său sînt flexibile, permițînd adaptări în funcție de metodologia pentru care se optează și în raport cu publicul-țintă. Raportul de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interes. Acest paragraf este plasat chiar la începutul raportului de cercetare și este un preambul la analiza contextului teoretic al temei de cercetare. Se recomandă reformularea problemei la finalul secțiunii destinate prezentării cadrului teoretic, în termeni nuanțați și cu posibile implicații. Pentru a redacta cît mai convingător această secțiune, puteți trece în revistă următoarele recomandări (Mason și Bramble, 1997; Krathwohl, 1998; Gall, Gall și Borg, 2007): -Primele fraze ale raportului de cercetare trebuie să convingă cititorul că problema studiată este importantă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în forma propusă. Pentru elaborarea acestei secțiuni se recomandă: -definirea clară și succintă a principalelor concepte, fără a relua informațiile teoretice din secțiunile anterioare; -descrierea procedurii de eșantionare, cu accent pe detaliile relevante în explicarea ulterioară a rezultatelor și a implicațiilor cercetării; -prezentarea volumului eșantionului și argumentarea structurii acestuia (recomandare aplicabilă mai ales în cazul eșantioanelor de conveniență); -identificarea demersurilor alternative și a posibilelor riscuri de eroare în utilizarea metodologiei; -includerea tuturor informațiilor disponibile privind validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mai ales în cazul eșantioanelor de conveniență); -identificarea demersurilor alternative și a posibilelor riscuri de eroare în utilizarea metodologiei; -includerea tuturor informațiilor disponibile privind validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare (inclusiv cele provenite din studii-pilot, de pretestare a instrumentelor); -discutarea implicațiilor etice în realizarea cercetării; -anticiparea nivelului de profunzime în analiza informațiilor colectate și argumentarea deciziilor privind alegerea unui anumit aparat statistic. 5.8. Prezentarea bibliografiei și a informațiilor suplimentare privind cercetarea Orice raport de cercetare se fundamentează pe un aparat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]