12,937 matches
-
usturoi verde tocat și frunze de țelină. Ca garnitură se pot servi cartofi natur, mămăliguță, maioneză din usturoi și smântână. PERIȘOARE CU SOS DE ROȘII 1,2 kg macrou, 4 ouă, o lingură de pătrunjel verde, sare, piper, 200 g miez de pâine albă înmuiată. Se amestecă toate la un loc, se pun ouăle bătute ca la omletă, se frământă bine, după care se fac perișoare, se fierb în apa clocotită timp de zece până la 15 minute. La sfârșit, se servesc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
2 ouă, 5 linguri de făină, sare; se amestecă bine, apoi se fac bastonașe care se fierb în apă sărată, apoi se prăjesc în unt. MÂNCARE VÂNĂTOREASCĂ 1,5 kg carne de mânzat, fructe, zarzavat, prune uscate, o cană de miez de nucă, fâșii de slănină, un castron de usturoi, unt, ceapă, foi de viță murate și condimente Se taie carnea felii și se împănează cu usturoi și slănină, se condimentează și se învelește în frunze de viță de vie, murate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
dintr-o legătură de usturoi verde, o legătură de tarhon, sare, ulei, 100 ml de smântână - batem bine cu ciocanul și apoi frecăm cu ulei ca la maioneză. La urmă, adăugăm smântâna. GOGONELE UMPLUTE Zece gogonele murate și scobite de miez, o ceapă tocată și un morcov ras, 500 gr. de carne de porc, o linguriță de boia dulce, patru linguri de orez, sare, piper, o legătură de mărar tocat, patru linguri de ulei sau două - trei linguri de untură. Punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se bat spumă cu 300 g zahăr, adăugăm 150 ml de ulei, 1 praf de copt stins cu oțet, 1 plic de vanilie și 300 g făină Punem compoziția în tavă tapetată cu ulei și făină, adăugăm deasupra fructele cu miezul în sus și dăm la copt timp de 25-35 de minute. Pudrăm cu zahăr, după coacere. TARTĂ CU FRUCTE (3) 3 ouă, 400 g făină, 150 g unt, 100 g zahăr. Pentru ornat, 100 g portocale, 100 g căpșuni, 100
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
crema de ness, după care foaia albă și crema de cacao, apoi foaia din nucă și crema de vanilie. Se îmbracă tortul în cremă, după care, la sfârșit, radem deasupra ciocolată. TORT BEZEA 10 ouă, 1 kg zahăr, 450 g miez nucă, 2 linguri de făină, 400 g unt, 100 g cacao, 100 g coniac sau rom, 2 pachețele de vanilie, coaja de la o lămâie și esență de migdale Blatul - se bat spumă cele 10 albușuri cu 500 g zahăr, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu făina și praful de copt și se încinge cuptorul. Aluatul se toarnă în formă tapetată cu făină, apoi cincisprezece batoane de ciocolată se scufundă în aluat, după care se coace timp de patruzeci și cinci de minute. În continuare, miezul de cocos se rumenește puțin, gemul se încălzește până devine mai fluid, apoi se răstoarnă blatul. Toată suprafața se acoperă cu gem de caise, după care se presară nuca de cocos și se lasă la răcit. Peste frișcă, se adaugă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
3 litri punem 100 g zahăr și caramelizăm. Peste zahăr punem 50 g unt și o lingură de pesmet, apoi tapetăm cratița. Curățăm merele cât încap în cratiță unul lângă altul, scobite la mijloc, iar în scobitură punem câte un miez de nucă sau fructe din dulceață. Dăm cratița la cuptor ca să se coacă merele. Între timp facem un pandișpan din 6 ouă, o cană de zahăr, coaja și zeama de la o lămâie, 3 linguri de ulei, o cană de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cremă de vanilie, pe margine facem rondele din sos de ciocolată, iar la mijloc punem coșulețul cu Tiramisu. 9.5 PRĂJITURI CU FRUCTE MERE UMPLUTE CU GEM, BRÂNZĂ ȘI BEZEA Umplutura se face din 12 mere potrivite, 12 bucăți de miez de nucă, 12 lingurițe de gem și 2 albușuri bătute bezea cu 125 g zahăr tos. Se spală merele și se scobesc pe la codiță cu un vârf de cuțit, apoi, în fiecare măr scobit, se pune o bucată de miez
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
miez de nucă, 12 lingurițe de gem și 2 albușuri bătute bezea cu 125 g zahăr tos. Se spală merele și se scobesc pe la codiță cu un vârf de cuțit, apoi, în fiecare măr scobit, se pune o bucată de miez de nucă și o linguriță de gem. Se pun în tavă tapetată cu zahăr ars caramel și se coc pe jumătate. Apoi se scot și se pune cu poșul pe fiecare măr câte o bezea și se dă la cuptor
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o cană și se dă deoparte. În rest se pun nucile măcinate și lămâia. Cu ajutorul unui cornet punem în tavă tapetată cu hârtie. Peste compoziția de nucă punem câte un vârf de bezea albă, iar în vârf punem câte un miez de nucă sau o bobiță de stafidă. PRICOMIGDALE CU ALUNE 300 g alune măcinate și întregi, 250 g zahăr pudră, 2 linguri de pesmet fin, 3 albușuri, zahăr vanilat, coajă de lămâie Se amestecă alunele măcinate cu zahărul, pesmetul, vanilia
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
DE ARMINDENI Aluatul - 1 kg făină, 8 gălbenușuri, o lingură de coajă de lămâie rasă, o ceașcă de lapte cald, 200 g zahăr pudră, o linguriță de drojdie, zahăr vanilat, 150 g unt, unt pentru uns tava. Umplutura - 500 g miez de nucă măcinat, 200 g stafide, 500 g zahăr pudră, 1 plic de zahăr vanilat, o lingură de zeamă de lămâie, 2 ouă pentru uns Se freacă făina cu unt până se face ca nisipul, apoi se desface drojdia cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
trama vogtiană este subtil filetată, de unde reiese și ideea trucajului, a manipulării, a aparenței puterii și a realității ascunse în centrele de decizie, care se prezintă sub masca obiectivității tehnocratice. Întâmplarea face ca textul să fi fost publicat chiar în miezul evenimentelor din mai 1968, când era în joc, cel puțin verbal, însuși faptul de a ști în mâinile cui se afla puterea. Astfel, trimitea întocmai la combinația de cuvinte și lucruri care lega, în ochii situaționiștilor, societatea de consum de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
oriunde și oricât, constituie un argument suplimentar, pe care nu mai avem dreptul să-l ignorăm. Ceea ce trebuie reținut este că nu există un alt teritoriu de transformare mai profund decât cel spiritual. 2.3. Trauma în lectură ontogenetică „în miezul iernii, am aflat că există în mine o vară invincibilă.” Albert Camus 2.3.1. Preliminarii Orice ființă umană atunci când coboară în trecutul său găsește întotdeauna măcar câteva traume, mai mult sau mai puțin proeminente și spectaculoase, ceea ce îl face
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de vedere afectiv, nu sunt stocate haotic, în hambarele inconștientului, ci sunt arhivate sistematic, pe teme majore (furie, umilință etc.), formând conglomerate de experiențe condensate, denumite generic sisteme Coex. Menționăm că o asemenea formațiune are în structura sa o experiență miez, care se comportă ca un magnet ce atrage în viitor trăirile similare. Altfel spus, tema centrală tinde să se reediteze, ca urmare, o traumă achiziționată prenatal sau perinatal, se poate replica în ontogeneză, mai ales în copilăria timpurie. Dat fiind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
devine flecăreală pură. Vorbirea nu mai simbolizează nici lăudăroșenia, nici zgârcenia, nici infatuarea, ci pur și simplu pălăvrăgeala care face versuri. În portretul Flecarului limba e lăsată să meargă în gol, ca o mașină care s-ar fi pornit din miezul unei conversații indiferente să genereze poezie. Iar Mumuleanu o stenografiază pe pagini întregi, fără să o orienteze spre niciun sens. Nu spune despre Flecar doar că e vorbăreț, îl lasă să o arate în timp real: Încep num-nșir și spun
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Când sufletul se deschide în fața celuilalt, un val vine după un altul: iată paralelismul"49. Ce demonstrează această genealogie care ne conduce de la Herder la Jakobson, pe un fir subțire care traversează două secole, plecând de la sursele gândirii naționaliste până în miezul activității teoretice din vârsta structuralistă? De trei ori, de-a lungul acestei istorii, paralelismul gramatical a articulat o poziție de etnograf cu una de teoretician. De fiecare dată când realitatea sa a fost scoasă la suprafață printr-o inițiativă folclorizantă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe gesturile săracului are astfel particularitatea de a atrage atenția asupra unui mediu și asupra "puterilor" lui. Dacă inventivitatea vorbește despre poet și excepționalitatea lui, "conservatorismul", "agoniseala", "măsurarea" vorbesc despre abundența și disponibilitatea teritoriului. Altfel spus, sărăcia a operat în miezul carierei poetice o deplasare de accent dinspre om spre materie. În sfârșit, al treilea caz. În eseul lui Jean Paulhan despre dispariția retoricii, Florile din Tarbes 60, există un capitol care se intitulează "sărăcia și foamea": e vorba de modernii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Precaritatea financiară, semnul de recunoaștere a acestei profesii, vine din inflație și o ilustrează neîncetat: sunt săraci pentru că sunt mulți. Boema semnifică mulțimea artiștilor și mai ales posibilitatea indefinită de creștere a numărului lor, ca o potențialitate care rezidă în miezul societății democratice. Localizând la noi ficțiunea occidentală a boemei, Heliade Rădulescu nu urmărește să evoce o realitate, ci tocmai această "potențialitate". Evident că nu sunt motive de calificare a unei boeme în Moldova sau Țara Românească la 1839, pentru că nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de stridență. Poetul arici face versuri înțepătoare. Glumița e cam groasă, în stilul onomasticii lui Alecsandri în care demagogul se cheamă Răzvrătescu. Desigur, totul e aici comic, și trebuie luat ca atare, la gradul al doilea. Există însă și un miez grav. Faptul că Heliade Rădulescu îl încondeiază pe Alexandrescu stabilind paralele fictive între numele caraghios și versurile proaste arată un anume exercițiu al ideii. Adică ne putem aștepta ca aceeași idee despre natura poeziei care se întipărește în numele poetului să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
personalitate, un mod de a face, sau o conduită. În cuvintele lui Heliade Rădulescu: "Posteritatea nu-l cunoaște decât după faptele lui ce i se arată în numele ce i s-a dat de la nație"117. Să încercăm să pătrundem în miezul acestei utopii onomastice. Heliade Rădulescu își imaginează că societatea își va "boteza" artiștii în funcție de ceea ce fac, în funcție de atitudinea lor caracteristică și că o percepție colectivă va însoți orice personalitatea creatoare. Nu îi știe încă pe oamenii talentați ai patriei, nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
metaforele formei ne ajută să reconstituim e o realitate caracterizată, pe de-o parte, de un soi de optimism formalizant și de cealaltă parte, de capacitatea obiectelor literare de a se emancipa de contexte și chiar de unitatea operei. În miezul imaginației care îi ajută pe oamenii timpului să își reprezinte literatura stă o încredere în disponibilitatea literaturii de a se exprima prin tranșe de materie decupate și eliberate de orice iluzie a corpului integrator. Trebuie să înțelegem bine scopul acestui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de interioritate singularizată pe care s-a construit perspectiva autonomistă a literaturii și noțiunea de dedicație vehiculată la începuturile literaturii române. Însă e doar o supraviețuire camuflată, greu de recunoscut și aproape imposibil de invocat ca filiație legitimă. Recunoașterea în miezul vocației pur literare a lui Eminescu a definițiilor naționaliste ale vocației cere un efort hermeneutic considerabil - și, nu neg asta, contestabil. În fond, avem aici de-a face cu o prezență clandestină a mitologiilor productivității, pe care nu le "vedem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acesteia [Galis et al., 1994]. Inflamația favorizează procesul de aterotromboză prin lezarea endoteliului, cu activarea secundară a unor factori vasoconstrictori și procoagulanți și prin stimularea eliberării de metaloproteinaze, care induc degradarea învelișului fibros, fisurarea sa și expunerea materialului trombogenic din miezul lipidic al plăcii de aterom. în al doilea rând, afectarea microvascularizației la nivelul cordului favorizează fibroza miocardică, cu creșterea depunerii de substanță fundamentală, reducerea numărului de miocite și creșterea masei ventriculare. Pe de altă parte, aceste alterări reduc patul capilar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
erau vreo 20 de metri de mal după care urma digul paralel cu Dunărea. Noi mai puneam câte un bilet la câte un sac trimis celor care încărcau sacii, să strângă elevatorul și să ne trimită un sac numai cu miez de floarea soarelui. Și venea sacul plin doar cu miez de floarea soarelui, numai cu miez. Păi, era sărbătoarea sărbătorilor! Era soare, frumos, liniște, nu ne deranja nimeni. Escorta era formată din doi soldați înțelegători. De altfel, unul dintre ei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
digul paralel cu Dunărea. Noi mai puneam câte un bilet la câte un sac trimis celor care încărcau sacii, să strângă elevatorul și să ne trimită un sac numai cu miez de floarea soarelui. Și venea sacul plin doar cu miez de floarea soarelui, numai cu miez. Păi, era sărbătoarea sărbătorilor! Era soare, frumos, liniște, nu ne deranja nimeni. Escorta era formată din doi soldați înțelegători. De altfel, unul dintre ei era din satul în care sora mea și-a făcut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]