11,487 matches
-
o continui”, va declara el cu mândrie juvenilă în 1921 într-un articol publicat în „Sburătorul”, subliniind în repetate rânduri importanța pe care bogatele-i lecturi o vor avea în alchimia propriei creații literare. Bunicul după tată fusese arendaș al moșiei Fundoaia (ținutul Herța, fostul județ Dorohoi), de la numele căreia scriitorul își va crea mai târziu pseudonimul. Peisajele Moldovei și amintirile copilăriei petrecute acolo vor deveni materia lirică pe care poetul, în prima sa tinerețe, o va filigrana inconfundabil. Astfel, cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
gamele de limbă vorbită, în care tânărul scriitor excelează. Mutându-se în 1919 la București, continuă colaborarea la presa literară a vremii sub pseudonimul Alex. Villara (sub care scrie o poezie înfocată de exaltare a tradiției istorice medievale, precum poemul Moșii, datând din 1915), apoi ca B. Fundoianu, cu poeme și foiletoane în „Vieața nouă”, „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Sburătorul literar”, „Contimporanul”, „Integral” ș.a.). Frecventează, de altfel, cenaclul Sburătorul, condus de E. Lovinescu. Traduce din poeți francezi și germani pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
desprins din rândurile țărănimii muncitoare în condițiile N.E.P.-ului. Scriitorul a surprins și a redat cu multă pătrundere fizionomia specifică a acestui nou soi de chiabur, trăsăturile contradictorii de caracter determinate de poziția sa socială specifică. Pe vremuri lucrase pe moșia boierească din vecinătatea satului. În 1945 a luptat cu arma în mână împotriva guvernului Rădescu, care voia să-i apere pe boieri de expropriere. A fost împroprietărit, s-a apucat de muncă și a intrat și în partid. Ahtiat după
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
actuale (Bijuterii de familie, Zorii robilor), noul roman al lui Zaharia Stancu, Dulăii, vine să întregească imaginea suferințelor din trecut și a revoltei țărănimii noastre. Avem de-a face cu o carte care concentrează în ea durerea flămânzilor de pe întinsele moșii boierești, o carte convingătoare tocmai prin adevărul celor împărtășite de scriitor. Faptele pe care romanul le strânge într-un singur mănunchi, vin să explice izbucnirea răscoalei din anul următor, când ura clocotitoare a oamenilor, dorința lor de a-și face
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a mincemeat pie. / He stuck in his thumb / And pulled out a plum, / And said, «What a good boy am I!»“. CÎntecel inspirat, se pare, de figura administratorului episcopului Whiting, trimis de acesta să-l mituiască pe rege cu 12 moșii. Administratorul a furat un act de proprietate ascuns În plăcintă, Însușindu-și-l, apoi a făcut parte din juriul care l-a condamnat pe fostul său stăpîn la spînzurătoare. „Little Boy Blue, come blow your horn, / The sheep's in
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de onoare a Academiei Române din 10 noiembrie 1992. Acesta s-a născut la Iași, în 11 februarie 1921. La Iași au locuit pe strada Pojărniciei nr.4, iar în 1920 și-au construit o reședință de vară la Bârnova, pe moșia soției, care deținea în acest sat 32 ha pământ. După perioada bucureșteană și după decesul lui Ion Inculeț, familia a mai stat în Capitală încă 2 ani. La 24 mai 1942 a decedat și soția lui. În ziua de 7
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Iașii și locuitorii lui în 1840 și Studii naționale. În 1841, scriitorul funcționează la judecătoria din Piatra Neamț. Destituit în 1844, Alecu Russo revine la Iași, atras de atmosfera culturală prerevoluționară, în care se înregistrează cu entuziasm. În anii următori, frecventează moșia Mânjina a familiei Negri - loc de întâlnire a tinerilor scriitori animați de idealurile național-democratice ale timpului - unde îl cunoaște pe N. Bălcescu. La începutul anului 1846, Alecu Russo își face debutul ca autor dramatic cu piesa Băcălia ambițioasă, prezentată pe
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
erau la el! De unde știu însă că, ajuns la Las Vegas, mă voi mulțumi să privesc? E, totuși, capitala mondială a jocurilor de noroc și e posibil să mă tenteze. Și atunci ce fac? Ajung, ca Dostoievski, să pierd câteva moșii? Nu, nu, nu! N-am mai jucat vreun joc pe bani de atunci, de aproape trei decenii, nici măcar loto sau pronosport, și prefer să rămână așa... Nu înseamnă că nu mai joc niște jocuri de noroc, dar niciodată pe bani
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
îmi este teamă pentru că este totuși capitala mondială a jocurilor și, în această calitate, ar putea exercita o anume fascinație! Normal că nu o să ajung niciodată ca Dostoievski, dacă nu din alte motive, atunci măcar pentru faptul că nu am moșiile acelea la dispoziție ca să le pot pierde la cărți sau la ruletă! Mă bucur că trăiesc în Est unde nu risc să fiu deocamdată! linșat pentru proamericanismul meu, chiar așa, cu note critice, cum se întâmplă să fie! Dorin Popa
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ministrul de externe (contele Hokar von Czernin), implicându-se în medierea relațiilor dintre autoritățile române și cele austro-germane521. După încheierea războiului, s-au rechiziționat din nou, în mai multe rânduri, școlile catolice arhiepiscopale, chiar dacă episcopul a protestat față de aceste măsuri. Moșiile arhiepiscopale de la Leordeni, Câmpulung și Lerești au fost puse sub pază și administrație militară 522. Netzhammer și-a exercitat funcția participând la activitățile și la evenimentele importante din dieceza sa. Cele mai însemnate momente din perioada 1919-1924, care au arătat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mușcat de „toate vânturile”, îi stau bine sfidarea, cutezanța: „Piciorul meu a încercat să-și urce glodul gliei pământești / Pe himalaia celor mai înalte îndrăzneli” (Tinerețe). Se poate identifica aici o idee-temă dezvoltată în modulații diverse: „O, munte, tu, biserica, moșia, casa mea,/ «Zgârie-cerul» meu [...]/ Pe culmea ta-n nemărginire mă dezmărginesc” (Spre culmi). Și, în același spirit: „Sătul de ale șesurilor bucurii mărunte,/ Când urc pe munții lor, mă simt un munte” (În robia lor) ori: „Eu m-am născut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
, C.[onstantin] (1.VI.1865, Horodiște, j. Soroca - 26.VI.1936, Bucov, j. Prahova), gazetar și prozator. Este fiul Pulcheriei (n. Kaciaunov) și al lui Gheorghe (Iorgu) Stere, proprietar al unor întinse moșii în ținutul Soroca. (După unii cercetători, S. s-ar fi născut la 16.XI.1865.) Bunicul patern, Ștefan Stere, era, se pare, aromân, stabilit ca arendaș pe la începutul secolului al XIX-lea în zona Botoșanilor, de unde, în urma căsătoriei cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
de-al treilea vlăstar de dragostea maternă și să îl lase cu totul în grija servitorilor, ceea ce îl traumatizează profund pe copil, care va avea o sensibilitate excesivă, dar, în același timp, îl face să se atașeze de obijduiții de pe moșia părintească. În acest sens, e influențat și de preceptorul angajat pentru a-i da primele învățături, un student rus câștigat de curentul narodnicist. De prin 1875 S. își continuă studiile la Chișinău, într-un pension german, apoi la „gimnaziul nobilimii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
unui solitar, la „Viața românească” și la „Adevărul literar și artistic”, în acesta din urmă dând la iveală, în 1927, și o suită de comentarii asupra câtorva scriitori ruși (Andrei Belâi, Vsevolod Ivanov, Isaak Babel). Suferind de cord, retras la moșia Bucov, după ce își republică, în mai 1930, în ziarul ieșean „Avântul” proza În voia valurilor, cu indicația „fragment din romanul În preajma revoluției”, purcede la elaborarea ciclului romanesc care îl va consacra (inițial dictat stenodactilografilor L. Leoneanu și A. Byck, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
cruțându-l. Își pierde credința în Dumnezeu, pe care îl numește "acel mare Dumnezeu al spaimei". Scapă din casa cu ciumați, devine vagabond, vede "fantome" (numite Oameni Găunoși, exact ca în Eliot) și se scufundă într-o lume care e moșia nesfârșită a "mortalității". Minute, veacuri, sentimente, ființe sunt toate "țărână". Acest cuvânt se repetă obsedant în toate capitolele. Își zice Faust (diavolul e la fel de obsedant ca țărâna, semnul omului pieritor), îl cunoaște pe Mirabilis, "și astfel a început straniul meu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
noi porumbul din Mexic (păcat că a ajuns și tutunul). Pe teritoriul românesc apar mori de hârtie, tiparnițe, se înmulțesc târgurile, se dezvoltă orașele, numărul meseriilor crește de la 44 la 84, comerțul se intensifică, dar și latifundiile de câte 213 moșii (Iordache Ruset), 133 moșii (Buzeștii), cu zeci de sate pe ele. Realitatea socială se confruntă cu nepăsarea acestor mari boieri și neputința celor mijlocii și a celor scăpătați, toți temători de Poarta Otomană și copleșiți de abuzuri, corupție, viclenii, apăsând
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
păcat că a ajuns și tutunul). Pe teritoriul românesc apar mori de hârtie, tiparnițe, se înmulțesc târgurile, se dezvoltă orașele, numărul meseriilor crește de la 44 la 84, comerțul se intensifică, dar și latifundiile de câte 213 moșii (Iordache Ruset), 133 moșii (Buzeștii), cu zeci de sate pe ele. Realitatea socială se confruntă cu nepăsarea acestor mari boieri și neputința celor mijlocii și a celor scăpătați, toți temători de Poarta Otomană și copleșiți de abuzuri, corupție, viclenii, apăsând cu munca pe iobagi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
, Vasile (6.X.1881, Târnauca-Dorohoi - 8.IX.1926, Viena), filolog, poet, publicist și traducător. Este fiul Agripinei, fiica preotului Ioan Mihăilescu din Târnauca și al lui Arghire Bogrea, cu rădăcinile în Egina (Grecia), administrator al moșiei Grămești-Dorohoi, funcționar la Casa Rurală de Economii. A învățat la Institutul „Anastasie Bașotă” de la Pomârla; plăpând, pregătește ultimele clase în particular, susținând bacalaureatul, în 1902, la Liceul Național din Iași. Obține prin concurs o bursă de stat pentru studii universitare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
au fost plătiți răpitorilor iar Giulia a fost primită la Roma cu onoruri de către pontiful Vaticanului. În 1503, papa Alexandru al VI-lea s-a îmbolnăvit de holeră și a murit neregretat de cetățenii Romei. Giulia s-a retras la moșia de la Bassenello, s-a consolat și a aranjat căsătoria fiicei ei, Laura, care aparținea lui Orsini, cu nepotul succesorului lui Alexandru al VI-lea, Iuliu al II-lea (1503-1513), dușman declarat al celui decedat. Fratele Giuliei, Alessandro, a urcat în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ruinare a stăpânului său, cel ce fusese cândva și el un parvenit. Naivul Andronache Tuzluc l-a ajutat pe ciocoiul sau, în limbaj modern, parvenitul veros, Dinu Păturică să urce în rang iar acesta, ambițios și fără scrupule, îi vinde moșiile stăpânului, persecută și torturează țăranii. Autorul l-a pus pe Dinu Păturică și în postura limită, aceea de intrigant în tabăra pandurilor lui Tudor Vladimirescu, pentru a fi trădat și lichidat. Domnia s-a schimbat, Caragea Vodă a fugit, tronul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
postelnicului, cu lăutari și "aspasii" (de la numele hetairei Aspasia) din vremea lui Caragea: Arghira, Rozolina, Calmuca. Dezmățul se colora și cu tălanițe, femei ușoare din Mahalaua Scaunelor. Cei doi au pactizat. Dinu i-a încărcat socotelile și i-a speculat moșiile pentru a-l deposeda, folosindu-se de Costea Chiorul, un negustor veros. Duduca l-a pus la cheltuială, i-a cerut șaluri, mătăsuri, bijuterii. Apoi, unind jafurile la mijloc, s-au cununat. Vătaful Gheorghe, om cinstit, l-a avertizat pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Grigore Ghica au făcut dreptate, l-au ridicat pe Dinu și l-au dus la ocnă. Duduca a luat tot din casă și a fugit cu un turc peste Dunăre, lăsându-și copiii pe drumuri. La ordinul justițiarului Grigore Ghica, moșiile și casele obținute prin fraudă au fost vândute iar banii au fost împărțiți țăranilor sărăciți. Dinu a murit părăsit de toți, în ocnă. Au murit, disprețuiți, Andronache Tuzluc și Costea Chioru. Chera Duduca n-a reușit să-i intre în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
gesturi și aruncînd cu roșii și cepe putrede și cu ouă stricate în cortegiul regal. Garda Regală și armata făceau paravan ca să apere simbolul națiunii în dezlănțuirea aceea a patimilor politice 38. Iorga își amintea și de vizitele făcute la moșia uneia dintre rudele sale cînd a văzut țărani bătuți de vechil pentru că întîrziaseră cîteva minute. Își amintea cum strîngea din dinți de furie asistînd la aceste scene. Și cum frumoasele fete de țăran erau pradă vechilului și supraveghetorilor, ba chiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de așezarea geamănă Sodoma și Gomora 14. Într-adevăr, elita încerca să facă din București un Paris al Orientului; puteai fi martor la orice manifestare a corupției, întrucît elita încălca orice lege morală scrisă și nescrisă. Cum arăta economia? În afară de moșiile întinse și de mizeria țărănimii, interesele străine furnizau guvernului împrumuturi de care acesta avea nevoie urgentă 15. Pe plan intern, capitalul României era reprezentat de banca lui Maurice și Aristide Blank; dar instituția lor bancară semăna mai mult cu tarabele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga susținea că nu autodeterminarea, ci restitutio ad integram era scopul urmărit de unguri. Versailles era locul unde acest lucru putea fi verificat! Dar nu s-a întîmplat așa. În ceea ce privește politica internă a României, care deținea o mare întindere de moșii, conservatorii nu reprezentau o forță importantă în politica postbelică. Liderul aproape indisputabil era Brătianu. Cele două țeluri esențiale ale acestuia erau: să readucă la putere liberalii (sub conducerea lui) în noul sistem constituțional, în măsura în care acest lucru era posibil; și să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]