11,267 matches
-
luat diploma în Filosofie la Universitatea din Napoli Federico II, unde a fost studentul istoricului meridionalist Francesco Barbagallo. Își începe cariera jurnalistică în 2002 scriind pentru numeroase reviste și cotidiane printre care: Pulp, Diario, Sud, Il Manifesto și pentru rubrica Observatorul Camorrei din Corriere del mezzogiorno. Articolele sale asupra Camorrei devin destul de importante încât să facă autoritatea justițiară să-l asculte, în primele luni ale anului 2005. În martie 2006 publică romannul non-ficțional "Gomorra". Împreună cu Mario Gelardi este autorul unui spectacol
Roberto Saviano () [Corola-website/Science/322195_a_323524]
-
sau zona Pacific este o zonă geografică din America de Nord în care se folosește timpul standard prin substragerea a opt ore din ora universală coordonată (UTC-8). Timpul orar al acestei zone se bazează pe timpul solar al meridianului 120 vest față de observatorul Greenwich. În perioada orei de vară, timpul său efectiv este UTC-7. În Statele Unite și Canada, acest fus orar se cheamă de obicei Pacific Time (abreviat la PT). Specific, denumirea corectă este Pacific Standard Time (sau PST), în timpul folosirii orei de
Ora Pacificului () [Corola-website/Science/322208_a_323537]
-
București, ca secție a Muzeului Comunal, căreia i s-a fixat sediul în Bulevardul Lascăr Catargiu Nr. 21. Acest local fusese donat primăriei de către Ana Urseanu, soția amiralului Vasile Urseanu, cu condiția ca în acest local să funcționeze în continuare Observatorul Astronomic din București înființat de către Amiralul Vasile Urseanu în 1910. Din 1950 a fost redată menirea astronomică inițială a clădirii, sub titulatura de "Observatorul Astronomic Popular". În decursul timpului, muzeul de tablouri a funcționat în diferite locații, majoritatea localurilor fiind
Muzeul Municipiului București () [Corola-website/Science/322221_a_323550]
-
Ana Urseanu, soția amiralului Vasile Urseanu, cu condiția ca în acest local să funcționeze în continuare Observatorul Astronomic din București înființat de către Amiralul Vasile Urseanu în 1910. Din 1950 a fost redată menirea astronomică inițială a clădirii, sub titulatura de "Observatorul Astronomic Popular". În decursul timpului, muzeul de tablouri a funcționat în diferite locații, majoritatea localurilor fiind improprii pentru activitate expozițională. Cu toate acestea, în 1940 în patrimoniul muzeului erau incluse deja 4330 de piese, În timpul celui de-al Doilea Război
Muzeul Municipiului București () [Corola-website/Science/322221_a_323550]
-
Mureșanu nr. 14 A, sector 1, București 3. Muzeul Memorial „C.I. și C.C. Nottara” Adresa: B-dul Dacia, nr. 105, sector 1, București 4. Muzeul de artă „Frederic și Cecilia-Cutescu Storck” Adresa: Str.Vasile Alecsandri nr. 16, sector 1, București 5. Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” Adresa: B-dul Lascăr Catargiu nr. 21, sector 1, București 6. Colecția de artă „Ligia și Pompiliu Macovei” Adresa: Str. 11 iunie 36-38, sector 4, București 7. Muzeul „Theodor Aman” Adresa: Str C.A.Rosetti, nr. 8
Muzeul Municipiului București () [Corola-website/Science/322221_a_323550]
-
Toutle alăturându-se la confluența râului Toutle și Cowlitz lângă Castle Rock, Washington, la ora 01:00. Nouăzeci de minute după erupție, scurgerea de noroi prima s-au mutat la 40 km de rau în amonte în cazul în care observatorii la Weyerhaeuser lui Camp Baker au văzut un zid înalt de 3,7m cu apă noroioasă si moloz.. Aproape de confluența nord Toutle si la sud de lacul Silver , o inundatie de 7,2m fost inregistrata. O scurgere de noroi mare
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
este un observator astronomic deținut și exploatat de "Observatorul astrofizic al Smithsonian Institution" (sau SAO), fiind cea mai mare facilitate aflată în afara bazei institutului din localitatea Cambridge, statul . Observatorul are două locații, ambele în apropiere de Amado, statul , centrul de vizitare și observatorul
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
este un observator astronomic deținut și exploatat de "Observatorul astrofizic al Smithsonian Institution" (sau SAO), fiind cea mai mare facilitate aflată în afara bazei institutului din localitatea Cambridge, statul . Observatorul are două locații, ambele în apropiere de Amado, statul , centrul de vizitare și observatorul propriu-zis. Aflat la 56 de km
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
este un observator astronomic deținut și exploatat de "Observatorul astrofizic al Smithsonian Institution" (sau SAO), fiind cea mai mare facilitate aflată în afara bazei institutului din localitatea Cambridge, statul . Observatorul are două locații, ambele în apropiere de Amado, statul , centrul de vizitare și observatorul propriu-zis. Aflat la 56 de km sud de centrul universitar Tucson, centrul de vizitare, care este și locația inferioară a observatorului, are un anumit număr de
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
observator astronomic deținut și exploatat de "Observatorul astrofizic al Smithsonian Institution" (sau SAO), fiind cea mai mare facilitate aflată în afara bazei institutului din localitatea Cambridge, statul . Observatorul are două locații, ambele în apropiere de Amado, statul , centrul de vizitare și observatorul propriu-zis. Aflat la 56 de km sud de centrul universitar Tucson, centrul de vizitare, care este și locația inferioară a observatorului, are un anumit număr de instrumente, găsindu-se la baza Muntelui Hopkins. Baza superioară, care are cele mai multe dintre instrumentele
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
institutului din localitatea Cambridge, statul . Observatorul are două locații, ambele în apropiere de Amado, statul , centrul de vizitare și observatorul propriu-zis. Aflat la 56 de km sud de centrul universitar Tucson, centrul de vizitare, care este și locația inferioară a observatorului, are un anumit număr de instrumente, găsindu-se la baza Muntelui Hopkins. Baza superioară, care are cele mai multe dintre instrumentele astronomice ale observatorului, se găsește pe panțele din jurul vârfului muntelui Hopkins. Muntele Hopkins, la cei 2.617 metri ai săi, este
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
la 56 de km sud de centrul universitar Tucson, centrul de vizitare, care este și locația inferioară a observatorului, are un anumit număr de instrumente, găsindu-se la baza Muntelui Hopkins. Baza superioară, care are cele mai multe dintre instrumentele astronomice ale observatorului, se găsește pe panțele din jurul vârfului muntelui Hopkins. Muntele Hopkins, la cei 2.617 metri ai săi, este cel de-al doilea vârf că înălțime a lanțului montan Santa Rita, care la rândul sau face parte din grupul montan dispersat
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
includ captare de imagini și studiul spectroscopic al corpurilor cerești precum planete, stele, nebuloase, galaxii și grupuri de galaxii, precum și astronomia radiației gamma, respectiv cea a radiației cosmice. În anul 1966, au început lucrările de construcție a locației majore a observatorului, cea localizată la joasă altitudine, la baza muntelui Hopkins. Fondurile au fost furnizate de Smithsonian Institution, care este și entitatea posesoare a observatorului. Primul telescop terminat, realizat în 1968, a fost telescopul de 10 metri funcționând în domeniul radiației gamma
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
respectiv cea a radiației cosmice. În anul 1966, au început lucrările de construcție a locației majore a observatorului, cea localizată la joasă altitudine, la baza muntelui Hopkins. Fondurile au fost furnizate de Smithsonian Institution, care este și entitatea posesoare a observatorului. Primul telescop terminat, realizat în 1968, a fost telescopul de 10 metri funcționând în domeniul radiației gamma, aflat la baza "Mount Hopkins Observatory", primul nume al observatorului. Cunoscut inițial sub numele de "The Mount Hopkins Observatory," observatorul a fost redenumit
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
Fondurile au fost furnizate de Smithsonian Institution, care este și entitatea posesoare a observatorului. Primul telescop terminat, realizat în 1968, a fost telescopul de 10 metri funcționând în domeniul radiației gamma, aflat la baza "Mount Hopkins Observatory", primul nume al observatorului. Cunoscut inițial sub numele de "The Mount Hopkins Observatory," observatorul a fost redenumit în 1981 pentru a-l onora pe Fred Lawrence Whipple, un cunoscut expert planetar, pionier al științelor spațiale și director emerit al "SAO", care a demarat lucrările
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
entitatea posesoare a observatorului. Primul telescop terminat, realizat în 1968, a fost telescopul de 10 metri funcționând în domeniul radiației gamma, aflat la baza "Mount Hopkins Observatory", primul nume al observatorului. Cunoscut inițial sub numele de "The Mount Hopkins Observatory," observatorul a fost redenumit în 1981 pentru a-l onora pe Fred Lawrence Whipple, un cunoscut expert planetar, pionier al științelor spațiale și director emerit al "SAO", care a demarat lucrările pentru realizarea observatorului din statul Arizona. Observatorul Whipple găzduiește și
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
sub numele de "The Mount Hopkins Observatory," observatorul a fost redenumit în 1981 pentru a-l onora pe Fred Lawrence Whipple, un cunoscut expert planetar, pionier al științelor spațiale și director emerit al "SAO", care a demarat lucrările pentru realizarea observatorului din statul Arizona. Observatorul Whipple găzduiește și observatorul astronomic MMT Observatory (MMTO), care este folosit în comun de către "SAO" și University of Arizona. Telescopul principal al MMTO are 6,5 metri diametru. Alături de acesta există și două reflectoare de 1
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
Mount Hopkins Observatory," observatorul a fost redenumit în 1981 pentru a-l onora pe Fred Lawrence Whipple, un cunoscut expert planetar, pionier al științelor spațiale și director emerit al "SAO", care a demarat lucrările pentru realizarea observatorului din statul Arizona. Observatorul Whipple găzduiește și observatorul astronomic MMT Observatory (MMTO), care este folosit în comun de către "SAO" și University of Arizona. Telescopul principal al MMTO are 6,5 metri diametru. Alături de acesta există și două reflectoare de 1,2 și 1,5
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
a fost redenumit în 1981 pentru a-l onora pe Fred Lawrence Whipple, un cunoscut expert planetar, pionier al științelor spațiale și director emerit al "SAO", care a demarat lucrările pentru realizarea observatorului din statul Arizona. Observatorul Whipple găzduiește și observatorul astronomic MMT Observatory (MMTO), care este folosit în comun de către "SAO" și University of Arizona. Telescopul principal al MMTO are 6,5 metri diametru. Alături de acesta există și două reflectoare de 1,2 și 1,5 metri, respectiv un reflector
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
Arizona. Telescopul principal al MMTO are 6,5 metri diametru. Alături de acesta există și două reflectoare de 1,2 și 1,5 metri, respectiv un reflector de 1,3 metri numit PAIRITEL (Peters Automated IR Imaging Telescope, ex-2MASS ). La locația observatorului Whipple mai exista și dispozitivul numit "HATNet" (Hungarian-made Automated Telescope), respectiv proiectul "MEarth". Observatorul este cunoscut pentru activitatea sa de pionierat în cazul astronomiei din domeniul radiației gamma bazată pe tehnicii cunoscută sub numele de "Imaging Atmospheric Technique" (IACT), care
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
două reflectoare de 1,2 și 1,5 metri, respectiv un reflector de 1,3 metri numit PAIRITEL (Peters Automated IR Imaging Telescope, ex-2MASS ). La locația observatorului Whipple mai exista și dispozitivul numit "HATNet" (Hungarian-made Automated Telescope), respectiv proiectul "MEarth". Observatorul este cunoscut pentru activitatea sa de pionierat în cazul astronomiei din domeniul radiației gamma bazată pe tehnicii cunoscută sub numele de "Imaging Atmospheric Technique" (IACT), care fusese realizată cu ajutorul telescopului optic de 10 metri la începutul anilor 1980. Același "Whipple
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
alungită, nu și stelele din spatele său. Activitatea anterioară a lui Christy la Naval Observatory cuprinsese și fotografii de stele duble, astfel că s-a gândit că alungirea ar fi un companion al lui Pluton. După ce a examinat imaginile din arhivele observatorului până la cele din anul 1965, el a concluzionat că alungirea este într-adevăr un satelit. Dovezile fotografice au fost considerate convingătoare dar nu definitive (încă era posibil ca alungirea să fie un munte uriaș de pe Pluton). Pe baza orbite calculate
James W. Christy () [Corola-website/Science/322288_a_323617]
-
Pe baza orbite calculate a lui Charon însă, s-au prezis și s-au observat o serie de eclipse a lui Pluton și Charon, confirmând descoperirea. Ironic, plăcuța din 1965 conținea o notă „imagine alungită a lui Pluton”, dar astronomii observatorului, inclusiv Christy, au presupus până în 1978 că acestea erau greșite. Cu telescoapele mai moderne, cum ar fi telescopul spațial Hubble sau telescoapele de la sol dotate cu optică adaptivă, s-au obținut cu ușurință imagini în care Pluton și Charon apar
James W. Christy () [Corola-website/Science/322288_a_323617]
-
lucreze la "Institutul de Astronomie al Academiei Cehoslovace de Științe", unde a publicat un catalog, citat adesea: „Catalog al nebuloaselor planetare galactice” (1967) (titlul original, în engleză: "Catalogue of Galactic Planetary Nebulae", 1967). Kohoutek a obținut un post permanent la observatorul din Hamburg-Bergedorf. După înăbușirea Primăverii de la Praga de către trupele Tratatului de la Varșovia (cu excepția României), din august 1968, Kohoutek a hotărât să rămână în Republica Federală Germania (1970). Descoperirile sale din anii 1970 l-au făcut foarte cunoscut în Mass Media
Luboš Kohoutek () [Corola-website/Science/329663_a_330992]
-
Praga de către trupele Tratatului de la Varșovia (cu excepția României), din august 1968, Kohoutek a hotărât să rămână în Republica Federală Germania (1970). Descoperirile sale din anii 1970 l-au făcut foarte cunoscut în Mass Media. Mai târziu, Kohoutek a lucrat în observatoare din Spania și în Chile, studiind nebuloasele planetare. S-a pensionat în 2001. Kohoutek a publicat 162 de articole științifice. Kohotek este cunoscut mai cu seamă pentru descoperirile sale comete, dintre care cometele periodice 75D/Kohoutek și 76P/West-Kohoutek-Ikemura, cât
Luboš Kohoutek () [Corola-website/Science/329663_a_330992]