11,122 matches
-
Ciocașului) de interes național. În următorii ani, comuna va beneficia de unele modificări menite să ridice pe cât posibil nivelul de trai al locuitorilor. În localitățile Vâlcele și Araci sunt în curs de realizare rețeaua de aducțiune și distribuție a apei potabile, precum și realizarea dotărilor aferente (sursă de apă în lunca Oltului, stație de pompare, epurare, rezervor de înmagazinare). În proiectul strategiei de dezvoltare a "Unității de îmbuteliere a apei minerale" este propusă deschiderea unei linii de îmbuteliere a băuturilor răcoritoare. În
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
expunerea directă la razele solare a afectat viața acvatică și terestră și amenință sănătatea oamenilor din zonele sudice ale planetei. Conform OMS (2009), circa 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluării aerului, majoritatea în Asia. Cererea de apă potabilă este în creștere continuă odată cu creșterea populației globului. Din anul 1942 până în anul 1990 preluarea apei potabile din râuri, lacuri, rezervoare și surse subterane a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate în Statele Unite în 1995, 39% a fost
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
sudice ale planetei. Conform OMS (2009), circa 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluării aerului, majoritatea în Asia. Cererea de apă potabilă este în creștere continuă odată cu creșterea populației globului. Din anul 1942 până în anul 1990 preluarea apei potabile din râuri, lacuri, rezervoare și surse subterane a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate în Statele Unite în 1995, 39% a fost pentru irigație, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosită pentru alte utilități
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
pentru Aer Curat” ("Clean Air Act" - 1970) prin care se impunea reducerea semnificativă a anumitor tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. „Legea pentru Apa Curată” ("Clean Water Act" - 1977) și „Legea pentru Apă Potabilă Nepericuloasă” ("Safe Drinking Water Act" - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluanților în ape și standarde pentru calitatea apei potabile. „Legea pentru Controlul Substanțelor Toxice” ("Toxic Substance Control Act" - 1976) și „Legea pentru Conservarea și Recuperarea Resurselor” ("Resource Conservation and
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. „Legea pentru Apa Curată” ("Clean Water Act" - 1977) și „Legea pentru Apă Potabilă Nepericuloasă” ("Safe Drinking Water Act" - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluanților în ape și standarde pentru calitatea apei potabile. „Legea pentru Controlul Substanțelor Toxice” ("Toxic Substance Control Act" - 1976) și „Legea pentru Conservarea și Recuperarea Resurselor” ("Resource Conservation and Recovery Act" - 1976) au fost promulgate pentru a supraveghea și controla deșeurile periculoase. După 1980 au fost create programe care
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
Propaganda sovietică a pretins că trupele poloneze în retragere au distrus cea mai mare parte a infrastructurii capitalei ucrainene, inclusiv stații de cale ferată și obiective de importanță crucială pentru buna funcționare a orașului, (uzina electrică, canalizarea, rețeaua de apă potabilă, etc.) Polonezii au respins acuzațiile conform cărora ar fi comis asemenea acte de vandalism, afirmând că singurul act de distrugere deliberată a fost aruncarea în aer a podurilor peste Nipru, și aceasta strict din rațiuni militare. Într-o carte relativ
Operațiunea Kiev (1920) () [Corola-website/Science/305075_a_306404]
-
geografică a comunei, aflându-se la granița cu România, permite accesul prin cele două puncte vamale: Galați și Oancea, oferind posibilitatea locuitorilor comunei să întrețină schimburi comerciale. Comuna dispune de o rețea de conducte cu gaze și una cu apă potabilă. Gheorghe Vodă (1934 - 2007) - poet, scenarist și regizor de film. Starea ecologică a satului Văleni este mult asemănătoare cu cea a celorlalte sate din republică. Și Văleniul se confruntă cu o serie de probleme care pun în primejdie sănătatea oamenilor
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
dealuri și mărginit de râul Nistru, este amplasat la sud-est de capitală. Pe teritoriul acestuia se atestă un relief deluros cu soluri aluviale, pământuri bogate în cernoziomuri, nisipuri, argile și piatră. Rezervele de ape subterane permit aprovizionarea satului cu apa potabilă, iar rezervele de ape ale Nistrului permit desfășurarea lucrărilor agricole pe teritorii ce suferă de secetele verilor. Din cercetările unor vechi surse aflăm că anul primei atestări documentare a satului Puhăceni este 1523. Istoria satului ține de numele postelnicului Cozma
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
geografică a comunei, aflându-se la granița cu România, permite accesul prin cele două puncte vamale: Galați și Oancea, oferind posibilitatea locuitorilor comunei să întrețină schimburi comerciale. Comuna dispune de o rețea de conducte cu gaze și una cu apă potabilă. În 2007 a avut loc renovarea și extinderea apeductului, cu ajutor financiar de la Comisia Europeană. În domeniul învățământului activează două instituții: Liceul teoretic „George Coșbuc”, frecventat de 430 de elevi (2012), și grădinița cu 120 de copii. De asemena funcționează
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
pe teritoriul satului Colibași sînt, în general, puține. Pentru unii locuitori apa reprezintă o problemă serioasă. Principala sursă de apă a Colibașului este apa rîului Prut. Aceasta este în special folosită pentru irigarea terenurilor din gospodării. Sursa principală de apă potabilă o reprezintă apa din izvoarele subterane a celor 20 de fîntîni din sat. Din păcate fîntînile și apa rîului Prut nu pot asigura în totalitate necesitățile populației. Criza apei este cel mai bine simțită în perioada caldă a anului. Resursele
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
moderat poluată (clasa a III-a de calitate), variind de la clasa I pînă la a IV-a. («Republica Moldova. Mediul înconjurător: Starea și dinamica», Ch., 1997). Starea sanitaro-epidemiologică a resurselor acvatice în locurile de utilizare a apei (agrement, captare, pentru scopuri potabile etc.) denotă că ponderea probelor de ape de suprafață ce nu corespund normativelor sanitaro-igienice, conform datelor supravegherii sanitaro-epidemiologice, în anul 2005, variză de la 20% pînă la 30%. Dacă sursa principală de poluare a resurselor finciare în trecut erau pesticidele, ierbicidele
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
au dus la agravarea situației în ceia ce privește irigarea și asigurarea cu apă a locuitorilor satului. Astfel că, astăzi mai mult de jumătate din populația satului este slab asigurată cu apă. Cu toate că satul dispune de 20 fîntîni cu apă potabilă, acestea, însă, nu pot asigura pe deplin necesitățile. Circa 50% din populația satului simt lipsa apei potabile. Pe an ce trece vegetația naturală ocupă suprafețe tot mai mici. Din vegetația arborescentă naturală de odinioară astăzi s-a păstrat un procent
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Astfel că, astăzi mai mult de jumătate din populația satului este slab asigurată cu apă. Cu toate că satul dispune de 20 fîntîni cu apă potabilă, acestea, însă, nu pot asigura pe deplin necesitățile. Circa 50% din populația satului simt lipsa apei potabile. Pe an ce trece vegetația naturală ocupă suprafețe tot mai mici. Din vegetația arborescentă naturală de odinioară astăzi s-a păstrat un procent foarte mic: pădurea de stejar din N-E satului, restul plantațiilor forestiere sînt toate plantate de om
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Liceul Teoretic “Aurel David”, grădinița de copii “Licurici”, grădinița de copii nr. 2, Centrul de sănătate, 3 biblioteci, un muzeu, 3 monumente ale gloriei militare, 2 stadioane, 2 parcuri. 230 de fîntini si un sistem centralizat asigură populația cu apă potabilă. E în deplină desfășurare construcția rețelei de gazificare, pîna astăzi sunt gazificate circa 1000 de gospodării. Peste 30% din gospodării beneficiază de un sistem de canalizare. Drumurile locale depășesc 33 de km. Predomină peste toate blocul administrativ cu 3 etaje
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
purta și numele Buteștii lui Stavru, fost boier vestit în ocolul Ciuhurului. In Valea Adâncă de aici se află un iaz cu o suprafață de peste trei ha. Din pădurea de pe câmpia Dereni bat la suprafață câteva izvoare cu apă minerală potabilă și curativă. Între stâncile de pe aceste meleaguri se așterne un labirint subteran de peșteri cu o lungime de 9 km și o înălțime până la 2,5 m, care au adăpostit triburi primitive în epoca pietrei cioplite. În peșteri au fost
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
farmacie și un dispensar medical, ultimul construit la începutul anilor 1990. De asemenea, în sat activează două biblioteci, o casă de cultură, grădiniță, un oficiu poștal și o sală de ceremonii. 20 de agenți economici își desfășoară activitatea aici. Apa potabilă este asigurată de o rețea alcătuită din 348 de fântâni. În urma privatizărilor dintre anii 1991-2000 aproape toate proprietățile de stat de pe teritoriul comunei au fost împărțite între locuitori. Procesul de privatizare s-a caracterizat printr-o ineficiență extremă, toate întrepriderile
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
pe piețele din Ștefan Vodă, Bender, Chișinău. Analiza sferei serviciilor sociale din localitate denotă că, atât ca număr cât și calitate, se află la un nivel mediu de dezvoltare. Accesul în comunitate la serviciile de infrastructură se prezintă astfel: Apă potabilă - 19,6%, aprovizionare cu gaze naturale - 44,7%, telefonie fixă - 71,6%. Sistemul de canalizare prin gospodarii lipsește. Localitatea dispune de 3 unități de transport, zilnic aceste unități efectuează 5 rute la: Ștefan Vodă, Bender și Chișinău. Rețeaua drumurilor constituie
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care se varsă în rîul Nistru, apele izvoarelor și cele formate în urma zăpezilor și ploilor. Satul este sărac în apă potabilă, nu are nici un iaz, sunt 75 de fîntîni și 7 izvoare. În timp de vară circa 50 la sută din fîntîni seacă, oamenii fiind nevoiți să aducă apă de la o distanță mai mare de un km. Starea mediului ambiant este
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
Marienfeld, românii numeau colonia Regina Maria, care și astăzi se păstrează sub forma unui cătun mic în valea râului Lăpușnița. „Inițial coloniștii germani și-au ales loc pentru sat la „Dumul Mingirului” un toponim de pe moșia Pogănești, dar negăsind apă potabilă ei și au mutat colonia în valea Lăpușniței. Aceste pământuri așa și nu au mai fost întoarse înapoi satului, chiar dacă în 1945 autoritățile sovietice au întors satului 404 hectare de teren, restul suprafeței prin decizia autorităților supreme au fost împărțite
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
de construcție. Orașul Biruința este una din puținele localități din Moldova care nu dispune de teren extravilan. Drept urmare orașul nu are pe teritoriul său gospodării agricole. Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 12,3 km. Aprovizionarea cu apă potabilă se efectuează din patru fântâni arteziene, prin două turnuri de apă și prin conducte construite între anii 1960-1980. În prezent se întreprind lucrări privind aprovizionarea continuă cu apă a părții de nord a orașului, în scopul acesta se construiește un
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
și cu necesități economice pe măsură. CED a asigurat asanarea platformei orașului, construcția de străzi, cheiuri portuare și diguri de protecție. S-au pus în funcțiune serviciul telegrafic și de telefonie, uzina de apă și rețeaua de distribuție de apă potabilă, uzina electrică care a asigurat iluminatul portului și străzilor orașului, Sulina fiind astfel printre primele orașe din România care a beneficiat de noul sistem de iluminare publică. A fost înființat un spital, care acorda asistență medicală gratuită tuturor locuitorilor orașului
Comisia Europeană a Dunării () [Corola-website/Science/306148_a_307477]
-
SO) care prin dizolvare în apa din atmosferă se formează (acid sulfuric) ploi acide, care poluează mediul înconjurător.Un alt fenomen ia naștere în straturile de roci cu pirită, mineralul prin oxidare cu nitrați se eliberează azot, întrucât în apă potabilă este admis nitrat numai 50 mg/litru, pe când sulfații sunt admiși într-o canitate mult mai mare de 240 mg/litru de apă, cu ajutorul piritei se produce denitrificarea apei. Numele piritei provine din limba greacă πυρ "pyr" = "foc", deoarece se
Pirită () [Corola-website/Science/304731_a_306060]
-
destul de prezent în organismul uman încât să poată fi depistat. Niobiul și compușii săi pot fi toxici, însă nu au existat raporturi privind intoxicații în rândul populației, cu toate că în Rusia există o limită de 10 ppb de niobiu în apă potabilă. Autorii Schroeder și Balassa au considerat niobiul ca fiind un element neglijat din punct de vedere biologic, afirmând acest lucru pe baza analizei nivelului de niobiu din țesuturile umane, precum și din cele animale (din sălbăticie și mediul domestic, precum și cele
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
mult de dorit, satul Antonești este conectat în totalemente la rețeaua de energie electrică și parțial la rețeaua de gazoducte din Republica Moldova. La moment se desfășoară lucrări de instalație a unei rețele de apeducte menită să aprovizioneze localitatea cu apă potabilă. De asemenea, un alt avantaj infrastructural, îl prezintă faptul ca această comună este alăturată nemijlocit la traseul internațional care unește orașul din sudul Ucrainei, Odesa, și capitala Republicii Moldova, Chișinău. Economia satului este bazată preponderent pe agricultură, pe cînd ramura industrială
Antonești, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305618_a_306947]
-
roci fosilifere, drept care a fost declară rezervație naturală, iar partea sudică este ocupată de Pădurea Hoia). Un mic lac natural, nu prea adânc, se află în amonte de Cheile Baciului, la marginea pădurii. Câteva izvoare cu debit mare și apă potabilă izvorăsc la marginea de nord a pădurii, în Valea Lungă. Dealurile Hoia (506 m) și Sf. Pavel sunt cele mai înalte puncte din zonă. Vegetația pădurii este foarte variată, ea constând din specii de Fauna este alcătuită din La nord de
Pădurea Hoia () [Corola-website/Science/305675_a_307004]