11,061 matches
-
complet de divergență (1) În situația prevăzută la art. 398 alin. (3), divergența se judecă în aceeași zi sau, dacă nu este posibil, într-un termen care nu poate depăși 20 de zile de la ivirea divergenței, cu citarea părților. În pricinile considerate urgente acest termen nu poate fi mai mare de 7 zile. ... (2) Dezbaterile vor fi reluate asupra chestiunilor rămase în divergență și care se anunță părților în ședință, instanța fiind îndreptățită, atunci când apreciază că este necesar, să administreze noi
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
care evocă fondul*) poate fi cerută dacă: ... 1. s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; 2. obiectul pricinii nu se află în ființă; 3. un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; 2. obiectul pricinii nu se află în ființă; 3. un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul ori în urma judecății, când aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză. În cazul în care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
cazul, un termen pentru îndeplinirea lor. ... (3) În toate cazurile, instanța care soluționează plângerea nu va putea da îndrumări și nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluționare a pricinii ori care să aducă atingere libertății judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluția ce trebuie dată procesului. Articolul 526 Sancționarea contestatorului de rea-credință (1) Atunci când contestația sau plângerea a fost făcută cu rea-credință, autorul acesteia poate fi obligat
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
recurs; 3. hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel; 4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs; 5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii; 6. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs. (2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării. ... Articolul 635
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
Creditorul poate pretinde daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutării la timp a obligațiilor de către debitor. ... Articolul 1.019 Citarea părților. Întâmpinarea (1) Pentru soluționarea cererii, judecătorul dispune citarea părților, potrivit dispozițiilor referitoare la pricinile urgente, pentru explicații și lămuriri, precum și pentru a stărui în efectuarea plății sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o înțelegere a părților asupra modalităților de plată. Citația va fi înmânată părții cu 10 zile înaintea termenului
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
legii, în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit în temeiul uzucapiunii. Titlul XIII Procedura refacerii înscrisurilor și hotărârilor dispărute Articolul 1.054 Refacerea dosarelor sau înscrisurilor în cauzele în curs de soluționare (1) Dosarele sau înscrisurile privitoare la o pricină în curs de judecată, dispărute în orice mod, se pot reface de însăși instanța învestită cu judecarea cauzei. ... (2) În scopul prevăzut la alin. (1), instanța va fixa termen, chiar din oficiu, citând părțile și, după caz, martorii și experții
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
ori a altor persoane sau a autorităților. ... (4) Încheierea nu va putea fi atacată decât odată cu fondul. ... (5) Înscrisurile refăcute țin locul originalelor, până la găsirea acestora. ... Articolul 1.055 Refacerea hotărârilor dispărute (1) Dacă dosarul sau înscrisurile dispărute priveau o pricină în care se pronunțase o hotărâre, această hotărâre se va reface de către instanța care a pronunțat-o, după cel de-al doilea exemplar al hotărârii păstrat la mapă, iar dacă și acel exemplar ar fi dispărut, vor putea servi la
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
de către instanța care a pronunțat-o, potrivit dispozițiilor art. 1.054. ... (4) În situația în care dosarul, inclusiv hotărârea, nu se pot reface nici potrivit alin. (3), iar cauza se află în apel, instanța de apel va judeca din nou pricina în fond. Pentru judecata din nou a cauzei, părțile sunt obligate să facă dovada că între ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecării și că acesta a fost soluționat prin hotărâre judecătorească. Dovada se va face cu orice înscrisuri
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu excepția consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă partea și a celor care sunt doctori în drept sau licențiați în drept atunci când sunt mandatari în pricinile soțului sau rudelor până la al patrulea grad inclusiv. 15. Asupra acestor prevederi din Codul de procedură civilă din 1865 Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, prin numeroase decizii, în raport cu critici similare, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
Casație și Justiție prin mecanismele legale ce asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii. În cauză, Curtea de Apel Timișoara a fost învestită cu soluționarea unei pricini în ultimă instanță, respectiv apelul declarat de inculpatul R.L.C. împotriva Sentinței penale nr. 2.808 din data de 17 noiembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara în Dosarul nr. 5.287/290/2013. Obiectul sesizării vizează o chestiune de drept de
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
satele județului și orașul Brăila, 1828, iunie 1. Cetatea nu căzuse încă la 1/13 iunie, deci nu se putuse face recensământul locuitorilor din oraș. Vină era și a inginerului orașului, un anume Covaci, care a fost înlocuit din această pricina, prin adresa din 6 ianuarie. Arhivele statului București, Vornicia din lăuntru, Țara Românească, anul 1834, dosarul 3647, f. 115-116. În adresa din 7 ianuarie 1834 a generalului Kiseleff, în care se arătă, între altele, ca cele mai bune terenuri din
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
din incinta cetății medievale a fost pusă sub patronajul sfântului Severin de Noricum, de la care, se pare, provine numele așezării. Cetatea Severinului, clădită de regele maghiar Ladislau I (1040-1095) ca fortăreață împotriva pecenegilor și cumanilor prezenți în regiune, va fi pricina unor revendicări permanente și a unui șir de războaie frecvente între coroana maghiară, bulgari și voievozii din Muntenia, începând cu Litovoi, Bărbat, și Basarab I. Într-o primă perioadă, cetatea Severinului este un obiectiv de dispută politică, economică și religioasă
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
În data de 19 august 1316 regele Carol Robert de Anjou a răspuns solicitării comitelui clujean Stark și a acordat așezării statutul de oraș ("civitas"). Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele ("villicum"), cu putere de a judeca pricinile între ei, în afară de omucidere, care se judeca împreună de către judele orășenesc și judele regesc. Locuitorii Clujului sunt obligați să-și plătească impozitele anual, de ziua sfântului Martin, și să pună la dispoziția regelui câte un ostaș bine echipat la fiecare
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
asupra unui hoț de stupi, tăindu-i piciorul. Așadar, fiind îndeplinit un act justițiar demn de vestul sălbatic, apicultură a avut parte de liniște multă vreme, prosperând. Apare prima stupina cu stupi sistematici, stupul Atanasie Albina apărând chiarîn stupina cu pricina a moșului,înlocuind secularele coșnțte de curpen unse cu lut și bălegar, acesti stupi menținându-se până în anii 1995 ;mai apar și stupii ungurești(verticali)în familia Lazăr Valeriu sub formă de stupiăa inchisă.În jurul anilor 1937 Murgu Ion Țepeneu
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
urmare, familia este a nobililor de Mâtnicu Mare și nicidecum ade Ohaba Mâtnic, cum greșit notează anumiți istorici. Această familie nobiliară românească va fi una dintre importantele familii "de graniță", de a căror dezvoltare depindea libertatea ținutului Sebeș. Din această pricină, regii maghiari vor face în mod frecvent donații acesteia. Descendenții ramurii principale a familiei de Mâtnic, respectiv IUGA de Vozestia, BOGDAN de Mâtnic și OPRIȘA de Maciova își dispută, conform documentelor, pe parcursul secolului al XV-lea, o serie de domenii
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
Murgoci vornicul (un vornic de sat) care calcă hotarele satului Sivita, proprietatea mănăstirii. Să nu intre dar în acest hotar și să lase „în pace gârla Rătundului”. Nu se poate preciza dacă porunca domneasca se referă la o mai veche pricina de hotar sau la o încercare obișnuită de a pescui în gârlele stăpânite de mănăstire și a paste vitele pe grindurile din baltă. Gârla Rătundului este menționată într-o hartă a Băltii Bratesului întocmită la 4 aprilie 1835. A fost
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
sciților apare în timpul domniei lui Antiohie cel Mare [sau Antiochos al III-lea] (242-187 î.Hr.) “Și pe Menelau, capul a toată răutatea, l-a scos nevinovat; iar pe nenorociții aceia, care măcar și la Sciți, de și-ar fi spus pricina, s-ar fi slobozit nevinovați, pe aceștia i-a judecat spre moarte.”(II Macabei 4: 47). A doua mențiune biblică a sciților, o datorăm Apostolului Pavel din Tars, pe când se afla pe actualul teritoriu al Turciei în cetatea Colose, în
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
întărită de unele documente care subliniază că satul se învecina la nord-est cu moșia Ciumulești - Bărăști . Ori astăzi între Orțești și Bărăști este amplasat Nemțeniul. Într-un document emis de cancelaria domnului Constantin Mavrocordat din anul 1734 , apare menționată o pricina de hotar între Orțești și Pănureștii lui Ion Berea , la Săliște . sătenii din Orțești au avut numeroase neînțelegeri cu satele vecine pentru încălcarea hotarelor , dar și cu M-rea Neamț din cauza pedepselor date sătenilor de către călugări și pentru faptul că
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
Pisania datează din 1539, când cei doi ctitori nu mai existau de fapt. Se pare că vitregia vremurilor (îndeosebi seismele) au avut o influență nefastă asupra lăcașului, astfel că boierul Pana Filipescu, în vremea lui Matei Basarab, reface construcția cu pricina, după spusele fiului său, Matei Filipescu, mare aga, punându-i noua pisanie, reconstituită cu aproximație. Și acum lucrurile încep să se mai limpezească, dacă ne reamintim de hrisovul lui Radu de la Afumați, prin care confirmă cele două ocini făcute danie
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
intra în componența com. Gornețu-Cricov. După război, HCM restabilește apartenența de comuna Iordăcheanu, în componența căruia îl găsim, dar prin Decizia nr. 275/1989 a comunei ex. al Cons. Pop. Jud. Ph., satul dispărea ca unitate administrativ teritorială. Legea cu pricina fiind abrogată în 1990, toate revin la matca lor. În prezent este sat component al comunei Iordăcheanu.
Plavia, Prahova () [Corola-website/Science/301704_a_303033]
-
și de alți domnitori, stroeștenii s-au considerat stăpânii moșiei și au acționat ca atare (Leonăchescu, 2001). După intrarea în vigoare a Regulamentului Organic, egumenii de la Bistrița au declanșat ofensiva de recuperare a dreptului deplin de proprietate asupra moșiei Stroești. Pricina se judecă la judecătoria județului Argeș la solicitarea egumenului Gavriil și se termină la 5 martie 1832, păstrând învoiala din 2 iulie 1775. Presiunile asupra stroeștenilor cresc și la 3 mai 1835, ei se plâng la domnie că egumenul îi
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
și care este pentru prima oară amintit într-un document din 17 ianuarie 1762. La începutul secolului al XVII-lea, Ion Roset biv vel Medelnicer, din porunca voievodului Ion Matei Ghica, face hotărnicia Bereștilor și Petrileștilor, ca să nu mai fie pricini; era și de așteptat, din moment ce odinioară fuseseră și unii, și alții la un loc, pe aceeași vatră iar acum erau despărțiți. Satul Enăchești este trecut și în harta rusească de la 1839 sub numele de "Cearna Lunca" - (Lunca Neagră iar în
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Crăciun). Funcția de jude va fi consemnată mai frecvent în documente, în cazul satelor bihorene, începând cu secolul al XVIII-lea. Judele era ales dintre sătenii de vază, el administra veniturile satului, lua măsuri de pază, era judecător în toate pricinile locale, se îngrijea de strângerea dărilor către stat și stăpân De obicei, judele era ales dintre iobagii înstăriți, însă, de la caz la caz, putea fi ales chiar dacă nu intra în această categorie, dar avea, probabil, mai multă autoritate sau spirit
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
nici face vreun gest. Cu greu s-a întors spre casă, dar nu mai știe cum a ajuns, doar că după această întâmplare a zăcut la pat câteva săptămâni. Oamenii care a doua zi s-au dus la locul cu pricina, n-au gasit nicio groapă decât piatra pe care afirma cel bolnav că stătuse ciudatul paznic. In dimineața zilei de Paști e bine să iei apă din izvor înainte de răsăritul soarelui, într-o cofă în care se pun bani de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]