11,525 matches
-
nu aderase în România la ideologia totalitară, că alesese exilul din rațiuni politice. Autoritățile germane (vest-germane) poate vor lua în considerare aceste argumente ale mai vechiului exilat român atunci când vor judeca situația lui Chihaia. Momentul demersurilor pentru obținerea statutului de refugiat politic, istovitoare și dramatice, cum spuneam, nu epuizează, totuși, substanța scrisorilor. Nici pe departe, mai ales că situația lui Chihaia își găsește până la urmă rezolvarea: și Pavel, și Moussy, și Matei dobândesc cetățenia germană și se stabilesc la München, așa cum
Epistolierii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4006_a_5331]
-
Surse libaneze au afirmat că șase persoane au murit și alte 71 au fost rănite, după ce armata israeliană a deschis focul la graniță, în timp ce refugiații palestinieni manifestau pe teritoriul libanez, pentru a comemora "Nakba" - termen folosit în lumea arabă pentru a desemna înființarea statului Israel în 1948 și exodul palestinian care a urmat după această dată. "Șase persoane au fost ucise și 71 au fost
Şase morţi şi 71 de răniţi la comemorarea zilei creării statului Israel () [Corola-journal/Journalistic/60590_a_61915]
-
Panait Suflețel însuși nu rezistă și veni și el, având grijă a privi în dreapta și în stânga, spre a nu fi văzut că intra în casa lui Ioanide. De acum încolo, în ciuda marilor evenimente, vizibile cu ochii prin scurgerea lamentabilă a refugiaților polonezi, cercul lui Pomponescu și cercul Gaittany nu mai vorbiră decât de cabana lui Ioanide. Acesta, în ultimul moment, mai făcuse o inovație. Combinând tradiția ardeleană și obiceiul foarte răspândit în Europa de a se pune pe zidul casei o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cei patru fii, a fost refugiată mai întâi la Piatra Neamț și apoi la Călinești, lângă Pitești), mă simt solidar cu mărturisirile lor ce merită a fi înțelese atât în literă, cât mai ales în spiritul de care sunt animate. Asociația Refugiaților din Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța desfășoară o activitate devenită rodnică în slujba celor care se consideră în continuare refugiați, atât timp cât între ei și ținuturile natale mai există hotare impuse artificial. Bilanțul său este edificator și reprezintă o
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1659]
-
la provocarea dezordinii printre trupele noastre. În mai multe locuri, soldații noștri au fost dezarmați.” Militarii români au suferit umilințe din partea armatei sovietice și a unor minoritari. “Trupele noastre au fost reținute numai cu mari dificultăți să nu răspundă”. Numărul refugiaților nu este cunoscut cu exactitate, dar, oricum, a atins cifre impresionante, în mai multe surse se aproximează la 300.000 numărul celor veniți din ținuturile ocupate de sovietici, marea majoritate în primele zile de după 27-28 iunie 1940. Retragerea armatei, a
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
fost descompletate, iar unii membri au dispărut cu totul. Din nefericire, unele din aceste familii nu s-au mai reunit vreodată. Multe suferințe au provocat bandele teroriste alcătuite din elemente comuniste, evrei și alte minorități, care au atacat coloanele de refugiați, gările și garniturile de tren, i-au batjocorit pe militari, au comis jafuri și chiar omoruri. Au fost cazuri în care românii erau întorși din drum sub diferite pretexte; garnituri întregi de tren erau împiedicate să treacă Prutul, fiind dirijate
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
sprijinul Bisericii Ortodoxe Române, al Crucii Roșii, a unor instituții de ocrotire și a numeroase persoane particulare, comitete care au organizat cantine și puncte medicale, au fost distribuite alimente, îmbrăcăminte și ajutoare în bani și s-au ocupat de cazarea refugiaților. Prin Comisariatul General pentru populația evacuată din Basarabia și Bucovina, s-au acordat familiilor fără nici un venit ajutoare bănești lunare. La 18 septembrie 1940 s-a înființat Comisariatul General pentru așezarea și plasarea refugiaților, care a soluționat o parte a
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
și s-au ocupat de cazarea refugiaților. Prin Comisariatul General pentru populația evacuată din Basarabia și Bucovina, s-au acordat familiilor fără nici un venit ajutoare bănești lunare. La 18 septembrie 1940 s-a înființat Comisariatul General pentru așezarea și plasarea refugiaților, care a soluționat o parte a problemelor refugiaților basarabeni și bucovineni, precum și a miilor de refugiați din teritoriul ocupat de Ungaria. O serie de probleme nu au fost rezolvate, ca urmare a posibilităților financiare limitate, atât la nivel central, cât
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
Comisariatul General pentru populația evacuată din Basarabia și Bucovina, s-au acordat familiilor fără nici un venit ajutoare bănești lunare. La 18 septembrie 1940 s-a înființat Comisariatul General pentru așezarea și plasarea refugiaților, care a soluționat o parte a problemelor refugiaților basarabeni și bucovineni, precum și a miilor de refugiați din teritoriul ocupat de Ungaria. O serie de probleme nu au fost rezolvate, ca urmare a posibilităților financiare limitate, atât la nivel central, cât și la cel local. Nu li s-a
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
bucovineni, precum și a miilor de refugiați din teritoriul ocupat de Ungaria. O serie de probleme nu au fost rezolvate, ca urmare a posibilităților financiare limitate, atât la nivel central, cât și la cel local. Nu li s-a asigurat tuturor refugiaților un loc de muncă și nici un venit corespunzător nevoilor reale de trai. La 22 iunie 1941, România intră, alături de Germania, în războiul de la Răsărit, cu scopul declarat al eliberării Basarabiei, nordului Bucovinei și al zdrobirii bolșevismului, considerat o gravă amenințare
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
primită la 28 iunie 1940 și la amenințările Moscovei din zilele următoare. După lupte grele, în decurs de aproximativ o lună, au fost eliberate teritoriile ocupate de sovietici. La scurt timp după venirea administrației românești, cea mai mare parte a refugiaților din anul anterior s-au întors la vetrele lor, la locurile lor de muncă. Prelungirea războiului în timp și în spațiu, intrarea României în stare de război cu Anglia și S.U.A., crearea coaliției Națiunilor Unite, au condus la complicarea situației
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
masive pentru toate categoriile prezente, în primul rând pentru cele din Bucovina și pentru jumătatea de nord a Basarabiei și Moldovei. În lunile următoare ritmul a mai scăzut din intensitate, fiind efectuate unele evacuări din apropierea liniei frontului. În cursul deplasării, refugiații au fost aprovizionați cu cele necesare prin centrele organizate în acest scop. S-au înființat cantine care funcționau sub egida Crucii Roșii, a Consiliului de Patronaj, a primăriilor din județele respective. La acestea s-au adăugat donațiile populației, ale unor
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
aprovizionați cu cele necesare prin centrele organizate în acest scop. S-au înființat cantine care funcționau sub egida Crucii Roșii, a Consiliului de Patronaj, a primăriilor din județele respective. La acestea s-au adăugat donațiile populației, ale unor instituții, distribuite refugiaților în pachete. Astfel, pe raza județului Neamț se preparau zilnic pentru refugiați 14.000 de pâini, iar în cantinele din județul Bacău au luat masa în ziua de 3 aprilie 8.643 de persoane, în ziua de 5 aprilie - 10
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
Numărul persoanelor evacuate până la 1 iunie 1944, înregistrând în total 560.278 de evacuați, din care 370.284 din Moldova, Basarabia, Bucovina și Transnistria. Dintr-un tabel întocmit de Inspectoratul General al Jandarmeriei rezultă că, la 15 august 1944, numărul refugiaților stabiliți în țară era de 690.473 de persoane, din care 456.331 din Basarabia, Bucovina și Moldova, iar 6.240 din Transnistria. Din acest tabel desprindem situația pe județe a celor veniți din Basarabia, Bucovina și Moldova: Prahova - 64
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
țară era de 690.473 de persoane, din care 456.331 din Basarabia, Bucovina și Moldova, iar 6.240 din Transnistria. Din acest tabel desprindem situația pe județe a celor veniți din Basarabia, Bucovina și Moldova: Prahova - 64.765 de refugiați, Dolj 37.390, Timiș - Torontal 27.268, Argeș 22.799, Mehedinți 22.715, Vâlcea 20.064, Neamț 17.012, Arad 15.932, Dâmbovița 15.267, Alba 14. 999, Hunedoara 14.443, Teleorman 13.946, Severin 13.196, Muscel - 11.128
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
4.996, Brăila 4.796, Carieș 4.426, Făgăraș 4.366, Târnava Mică 4.319, Turda 2.890, Putna 2.716, Bihor -1.590, Tulcea 1.393, Tecuci 504, Constanța 504 și celelalte județe cu mai puțin de 500 de refugiați. Departe de a considera aceste cifre definitive și fără a avea liste separate pe cele trei provincii, ne dăm seama, pe o parte, de amploarea operațiunii, iar pe de altă parte, de efortul depus în unele zone pentru integrarea activă
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
trei provincii, ne dăm seama, pe o parte, de amploarea operațiunii, iar pe de altă parte, de efortul depus în unele zone pentru integrarea activă a oamenilor, instituțiilor și întreprinderilor în viața societății. Au fost întâmpinate greutăți deosebite în ce privește cazarea refugiaților, chiar dacă autoritățile au procedat la rechiziționarea de camere și au rezervat spații în imobilele instituțiilor publice. Au fost numeroase situații (mai ales în mediul rural), în care locuitorii au oferit cu toată bunăvoința camere și alimente refugiaților. După 23 august
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
deosebite în ce privește cazarea refugiaților, chiar dacă autoritățile au procedat la rechiziționarea de camere și au rezervat spații în imobilele instituțiilor publice. Au fost numeroase situații (mai ales în mediul rural), în care locuitorii au oferit cu toată bunăvoința camere și alimente refugiaților. După 23 august 1944 locuitorii din teritoriul Moldovei (rămas la statul român) s-au întors la locurile lor de baștină; pentru cei din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței, rămași numai cu puterea minții și a brațelor, începea o nouă
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
până în august 1989, cifra lor s-a ridicat la 25.000, 26 V. Tismăneanu, Reinventarea politicului - Europa Răsăriteană de la Stalin la Havel, Ediția a II-a, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 297. 35 ceea ce însemna în medie cam 300 de refugiați pe săptămână (aproximativ o pătrime dintre ei fiind de etnie română). În ceea ce privește motivele emigrării minorităților naționale se pot identifica: dorința de a trăi între oamenii de aceeași limbă, cu același orizont cultural, fără a avea sentimentul că sunt tolerați, ca
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
la 21 de zile închisoare; apoi a fost internat într-un lagăr inuman de „triere” pentru o perioadă de peste trei luni de zile. A reușit în cele din urmă să se pună sub protecția Înaltului Comisariat O.N.U. pentru Refugiați și a ajuns, după mai multe peripeții (traversarea ilegală a două frontire: dintre Iugoslavia și Austria, respetiv, Austria și RFG) în Germania Federală. La sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980, ca o consecință a acordurilor de la Helsinki, procesul de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
bucătărie în care o femeie din sat pregătea o mîncare fără gust. Directorul, pe care-l chema Macrae preda ore copiilor mai mari, iar o doamnă mai tînără, Ingram, celor mici. Toți elevii erau copii de mici arendași, cu excepția cîtorva refugiați din Glasgow, care locuiau la fermele din zona mlaștinilor. în prima zi în noua școală, ceilalți băieți s-au grăbit să se afle în preajma lui Thaw la coada care se formase pentru a ieși la joacă, iar pe teren au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
că faptul trebuie caracterizat de justiția statului căruia i se cere estradarea, rezervă relevată și de Franța în ocazii analoge. N-am dori ca prin interpretări subtile, prin analogii etc. să se nimicească dreptul de azil de care se bucură refugiații politici în țările noastre. Toate tocmelele țării acesteia sunt prea slabe pentru ca-ntr-o zi să n-avem poate noi înșine nevoie de dreptul de azil al străinătății. N-am voi să vedem estradați de pe pământul României, sub pretextul poate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lucru II: Integrarea Cartei / Aderarea la CEDU, Referatul final, CONV 354/02, p.2. 214 Ibidem. 215 Idem, p.12. 216 Idem, p.4. 217 De aici rezultă accentul pus, chiar și după redactarea Tratatului, pe dreptul de azil, protejarea refugiaților politici, lupta cu terorismul internațional și cooperarea judiciară în materie civilă și penală. 218 Grupul de lucru II: Personalitatea juridică, Referat final, CONV 3005/02, p.2. 219 Grupul de lucru VI: Governance economică, Referat final, CONV 357/02, p.
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
dușmănii între neamuri ori invidii sociale. Nici măcar sclavii, încă numeroși pe la sate, nu aveau ce să spere din partea invadatorilor. Și deci întreaga populație a provinciei forma un corp comun în vederea luptei disperate care părea de acum inevitabilă. După cincisprezece zile, refugiații ajunseseră deja la câteva mii, punând la grea încercare capacitatea de găzduire a comunităților din regiune, și alții încă soseau în continuare. Morți de oboseală roiau pe străzile Genavei, cu capetele plecate, cu o expresie tristă și rătăcită, oarecum halucinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
După ce îi dădu această veste bună, pentru care primi o serie nesfârșită de mulțumiri, Sebastianus nu mai știu nimic de el. Oricum, Audbert îi furnizase doar niște informații generale, dar cât se poate de alarmante, cu privire la consistența și mișcările dușmanului. Refugiații veniți în primele zile din Reția fugiseră la cea dintâi veste despre înaintarea hunilor și nu aveau multe de povestit, însă cei care, ca și el, sosiseră mai târziu vorbeau cu groază de o armată imensă, ce avea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]