10,972 matches
-
de acțiune colectivă, în timp ce unii mai tineri pot gândi că familia și cariera sunt mai importante. Discursul actorilor Analiza discursurilor șefilor de scară, ale membrilor activi ai scărilor și ale locatarilor inactivi din punct de vedere comunitar ai scărilor a relevat dări de seamă structurate ale implicării și ale neimplicării. Se poate vorbi despre discursurile activiștilor și cele ale nonactiviștilor ca fiind discernibile. Totuși, diferențele dintre narațiunile provenite din cele trei categorii nu sunt întotdeauna clare, ci mai degrabă variabile, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comparativ cu ansamblul sistemului. În alți termeni, dacă pe ansamblul școlilor rurale participă la concursuri și olimpiade școlare un elev din zece, în cazul școlilor predominant roma participă doar un elev din 60. Indicatorul „gradul de aglomerare a claselor” ne relevă faptul că școlile cu un procent ridicat de elevi romi sunt supraaglomerate. Am calculat acest indicator plecând de la normele pentru construcții școlare existente în România. Cu cât crește ponderea romilor în școală cu atât este mai probabil ca aceștia să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
numai la clarificarea unor aspecte mai mult sau mai puțin cunoscute/controversate, dar, în același timp, este în măsură să infirme inclusiv clișeele și opiniile preconcepute vehiculate în cadrul istoriografiei cu privire la responsabilitatea armatei române în Holocaust. Documentele incluse în prezentul volum relevă două chestiuni fundamentale: 1) implicarea evidentă a armatei române în măsurile și excesele (ghetoizări, deportări și exterminări în masă) îndreptate împotriva populației evreiești din România, Basarabia, Bucovina și Transnistria (exemplul cel mai elocvent constituindu-l masacrul de la Odessa din octombrie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreilor din Moldova, Basarabia, Bucovina și Transnistria (a se vedea, de exemplu, documentele nr. 23, 42, 55, 73, 74, 76, 81, 89, 104, 133, 153, 157, 165, 182 din prezentul volum). Totodată, nu sunt trecute cu vederea nici documentele care relevă autosesizarea, în unele cazuri, a autorităților militare românești, în legătură cu abuzurile înfăptuite de militarii români, solicitarea intrării în legalitate, respectiv sancționarea, celor vinovați (a se vedea documentele nr. 32, 33, 51, 53, 66 și 88 din prezentul volum). Studiul introductiv semnat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de domnul Ottmar Trașcă, referitor la armata română și chestiunea evreiască între anii 1941-1944, analizează datele noi furnizate de acest volum de documente, permițându-i autorului să tragă mai multe concluzii privind acțiunile armatei române. În privința Pogromului de la Iași, el relevă că răspunderea pentru aceste evenimente sângeroase "revine în principal autorităților locale și centrale antonesciene, armata fiind la rândul ei implicată în excese". Pe baza analizei documentelor emise de armată, Ottmar Trască prezintă un bilanț autoritativ al soartei populației evreiești din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unui figurant, București, 1995, pp.64-70.) Aparatul critic și bibliografia, migălos intocmite de editor, impresionează prin cantitatea și varietatea surselor citate, conferând acestui volum o valoare științifică deosebită. Documentele de arhivă descoperite și editate în acest volum de Ottmar Trașcă relevă, într-o manieră lipsită de echivoc, răspunderea armatei române cu privire la soarta populației evreiești din România în perioada 1941-1944. Ele ne invită, în același timp, să ne întrebăm: de ce această armată, care a contribuit în mod eroic la înfăptuirea României Mari
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-ne strict la citatul anterior, nu putem să nu remarcăm faptul că Alex Mihai Stoenescu atribuie Armatei a 11-a germane intenția exterminării evreilor din zona sa operativă, deși în lucrarea excepțională consacrată activității Einsatzgruppe D istoricul german Andrej Angrick relevă faptul că sarcina identificării și eliminării inamicilor Reichului din spatele armatelor operative germane îndeosebi a populației evreiești a revenit unităților de exterminare mobile ale SS, în speță Einsatzgruppen A, B, C și D. Mai mult, Andrej Angrick consacră un spațiu larg
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militare, respectiv a manierei în care au fost receptate evenimentele de la Iași de către autoritățile militare române. Un prim aspect la care ne vom referi este reprezentat de psihoza antievreiască existentă în momentul declanșării operațiunii "Barbarossa". Astfel, documentele cercetate de noi relevă faptul că în iunie 1941, îndeosebi în cadrul marilor unități concentrate în Moldova, predomina starea de spirit antisemită datorată în primul rand rapoartelor elaborate de SSI, Armată, Jandarmerie, etc, care atrăgeau atenția la unison asupra "pericolului" reprezentat de "comuniștii evrei" termen
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
agenți sovietici 25. De asemenea documentele confirmă deopotrivă implicarea în masacru a unor militari germani și români cantonați sau aflați în trecere prin Iași. Astfel, într-un raport întocmit în 30 iunie 1941, comandantul Diviziei 14 Infanterie generalul Gheorghe Stavrescu releva faptul că în pogrom "au fost implicați și unii ostași care au părăsit unitățile și s'au dedat la arestări, jafuri și chiar masacrarea populației evreiești", aceștia fiind deferiți Curții Marțiale "spre a fi judecați și sancționați imediat"26. Inclusiv
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comisarii evrei eram demult la Odessa"53. Simpla lectură a acestui document este suficientă pentru a infirma caracterul presupus conjunctural al antisemitismului antonescian. Virulența limbajului și a invectivelor folosite de mareșalul Ion Antonescu la adresa evreilor, precum și acuzațiile aberante aduse acestora relevă caracterul eminamente rasial al concepțiilor antisemite promovate de Ion Antonescu. Am insistat în privința directivei citate anterior, deoarece în opinia noastră aceasta a avut urmări majore asupra soartei evreilor din Odessa și explică în bună măsură duritatea măsurilor adoptate de autoritățile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
împușcare și spânzurare, orașul Odessa devenind potrivit mărturiilor unor martori oculari "orașul spânzurătorilor"67. Mai mult, mareșalul Ion Antonescu a emis în aceeași zi, orele 12.30 un nou ordin nr. 562 prin care solicita trecerea la "represalii severe" și releva cine erau în opinia sa "vinovații" pentru atentat: "a/. Pentru fiecare ofițer român sau german, mort în urma exploziei vor fi executați 200 de comuniști; Pentru fiecare soldat mort câte 100 de comuniști. Execuțiile vor avea loc în cursul zilei de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
relativ scăzut din partea istoricilor, contribuțiile istoriografice referitoare la acest subiect fiind insignifiante din punct de vedere cantitativ 87. O posibilă explicație pentru acest neajuns ar putea fi reprezentată de absența cercetărilor în arhivele militare române, dat fiind faptul că, așa cum relevă inclusiv documentele incluse în prezentul volum, munca obligatorie a evreilor din România a fost organizată și coordonată în bună măsură pe baza actelor normative, ordinelor și dispozițiilor emise de mareșalul Ion Antonescu, Marele Stat Major ori Ministerul de Interne. În
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unor "elemente declasate" din cadrul Armatei sau în majoritatea cazurilor germanilor, exemplul tipic în acest sens constituindu-l maniera în care a fost prezentat pogromul de la Iași (29-30 iunie 1941). Documentele de arhivă descoperite de noi și incluse în prezentul volum relevă într-o manieră indubitabilă responsabilitatea armatei române în privința tragediei populației evreiești din România în perioada 1940-1944. De asemenea ele relevă faptul că armata nu a fost doar un simplu executant al dispozițiilor venite de la conducerea statului, în speță de la mareșalul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fost prezentat pogromul de la Iași (29-30 iunie 1941). Documentele de arhivă descoperite de noi și incluse în prezentul volum relevă într-o manieră indubitabilă responsabilitatea armatei române în privința tragediei populației evreiești din România în perioada 1940-1944. De asemenea ele relevă faptul că armata nu a fost doar un simplu executant al dispozițiilor venite de la conducerea statului, în speță de la mareșalul Ion Antonescu, ci în multe situații a contribuit din plin la elaborarea și transpunerea în practică a actelor normative, dispozițiilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au fost prelungite pe 1942-43 până la 1 Iulie 1942 conf. ord. M.St.M. 88.929/19421042. În concluzie, reiese că și la scutirile de muncă obligatorie se constată aceeași lipsă de coordonare și unitate de conducere pe care am relevat-o la concluziile capitolelor anterioare, cu adăugarea că rău s'a procedat la acordarea scutirilor date de Comisia Centrală de Rev. a Evreilor, fără ca un delegat al C.R.B. să nu fi luat parte fără vreo altă însărcinare decât aceia de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu Șeful Bir. 10 Evrei din M.St.M1045. să se facă propuneri pentru găsirea unei soluții pentru constrângerea evreilor disponibili de a se prezenta la munca obligatorie și a nu mai deveni infractori. În cursul discuțiilor avute s'a relevat că această stare de lucruri nu este specifică numai Bucureștiului, ci ea dăinuiește în toată Țara și în special la orașe. Dăm ca exemplu cele afirmate de Domnul General Niculescu Cociu 1046, Comand. Div. 21, întâlnit întâmplător la M.St
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
emoțională și performanța școlară”; 2. „Există diferențe semnificative între femei și bărbați în ceea ce privește manifestarea emoțiilor” etc. Formulăm ipoteze unidirecționale atunci cînd avem o bază teoretică sau empirică pentru acest lucru. De exemplu, studiile asupra satisfacției la locul de muncă au relevat faptul că angajații care dețin funcții de conducere au o satisfacție mai mare la locul de muncă, în comparație cu cei care nu dețin funcții de conducere. Prin urmare, putem formula o ipoteză unidirecțională privind relația dintre funcția cadrelor didactice și satisfacția
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
statelor antirevizioniste, a reținut tot mai des atenția diplomației americane. Îndeosebi, numele lui Titulescu, cel mai european dintre diplomații români, a fost vehiculat în corespondența politică americană și în presa de peste Ocean. Discuțiile diplomatului român cu oamenii politici americani au relevat speranța lui Titulescu în capacitatea SUA de a apăra pacea mondială. Atunci cînd își încheia al doilea mandat de președinte al Adunării generale a Societății Națiunilor, la 29 septembrie 1931, Titulescu mulțumea SUA "pentru prețioasa colaborare pe care au binevoit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
d'Orsay i-a declarat că, în pofida declarațiilor ferme ale regelui Carol al II-lea, dintre toate țările afectate de pactul sovieto-german, "România era cea mai amenințată"78. Atașatul militar american de la București, maior John Ratay 79, analizînd consecințele pactului, releva că el provocase "consternare" la București, că oamenii politici din această țară se așteptau "la un război imediat" și chiar la "ocuparea României"80. După începerea celui de-al doilea război mondial, diplomații americani de la București au ținut permanent la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
forma un Comitet Național 100, negocierile de pace separată angajate de emisarii guvernului antonescian și de "opoziția națională" din anii 1943-1944101, în vederea desprinderii de Axa fascistă. Numeroase informații au fost adunate de rețeaua europeană a serviciilor de informații americane, ele relevînd importanța pe care SUA o acordau "detașării" României din alianța Axei102. În iunie 1944, președintele Roosevelt a aprobat politica Angliei și Uniunii Sovietice de împărțire a Europei est-centrale și de sud în "sfere de influență"103, ceea ce nu a împiedicat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și din discuția pe care ministrul de externe Gh. Tătărescu a purtat-o, la 29 august 1946, cu secretarul de stat Byrnes 125. Tătărescu, nefiind de acord cu unele opinii formulate de omologul său american asupra politicii interne românești, a relevat dorința Bucureștilor de a se încadra cît mai rapid în viața internațională, în opera de reorganizare a păcii europene și mondiale, continuînd, în felul acesta, tradițiile progresiste ale diplomației României. Conferința de la Paris și reuniunea miniștrilor de externe de la New York
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România; în al doilea rînd, trebuiau să recunoască guvernul democratic din București și în al treilea, să încheie un tratat de pace cu națiunea învinsă. Problema utilajelor petroliere era, fără îndoială, cea mai puțin importantă, dar negocierile ulterioare aveau să releve, în curînd, cît de mare ajunsese să fie neîncrederea dintre cele trei puteri victorioase, la doar cîteva luni după încheierea războiului. Comisia Sovieto-Americană pentru Cercetarea faptelor și documentelor privind scoaterea utilajelor petroliere din România și-a susținut prima ședință pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aprinse dezbateri între Benjamin Cohen, reprezentant supleant al SUA și Andrei Vîșinski, reprezentant și ministru de Externe al URSS, Adunarea Generală a hotărît să ceară părerea Curții Internaționale de Justiție asupra următoarelor chestiuni: (1) Schimbul diplomatic între SUA și România releva un litigiu, așa cum era el definit în Articolul 38 al Tratatului de Pace? (2) În cazul unui răspuns afirmativ, România era obligată să-și desemneze un reprezentant în comisie? (3) În cazul unui răspuns afirmativ și în cazul în care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comunismului. Una dintre implicații era acceptarea faptului că țările aflate de cealaltă parte erau sub dominație sovietică și că strategiile americane de "eliberare" a acestora de sub regimul comunist erau limitate 474. Deși doctrina Truman și ulterior, planul Marshall păreau să releve faptul că Departamentul de Stat adoptase elementul stopării comunismului din strategia lui Kennan, între autoritățile guvernamentale existau încă destule divergențe privind imposibilitatea eliberării statelor-satelit. Aceste oficialități erau de părere că SUA nu numai că pot opri răspîndirea comunismului, dar pot
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Aproape toți membrii personalului Legației, începînd cu ambasadorul Burton Berry pînă la Robert Shea, secretar, erau catalogați drept spioni și "unelte ale ațîțătorilor de război"700. Concluzia acestui atac era aceea că felul în care se poartă americanii față de RPR relevă strădaniile lor de a-și aplica planurile de hegemonie mondială 701, folosind "tactici criminale de război". Bucureștiul a publicat o amplă recenzie a acestei cărți în "Scînteia", ziarul PCR, pentru a se asigura că majoritatea românilor conștientizează tarele Americii și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]