11,192 matches
-
care am înregistrat doar date generale despre conținutul lor. Sau de faptul că i-am ignorat, cu dispreț (?!), bogata activitate publicistică sau, de ce nu, și proza! Ori, în fine, că am înțeles eronat sensul expresiei non multa, sed multum, sub scutul căreia, în adevăr, m-am adăpostit încă de la început. Cum dicționarul se subintitulează "Autori. Cărți. Teme", este de la sine înțeles de ce în el nu apar articole distincte dedicate publicațiilor culturale, mișcărilor sau cenaclurilor literare care au animat sau mai animă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fel cum în universul care i se revelează sunt inscripționate semnele unei fertile coincidentia oppositorum, codul atitudinal al acestui vizionar însumează o serie de contrarii (umilință și orgoliu suprem, naturalețe și emfază, austeritate și ostentație ori, în termenii poetului: "bunul scut al durerii", "durere grațioasă") care așază adesea poezia lui Dan Laurențiu sub semnul oximoronului, văzut ca figură totalizantă. Aceleași complicații structurale sunt ilustrate în tratamentul pe care poetul îl aplică figurilor decupate dintr-un transcendent nu-i vorbă, recognoscibil, chiar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de restaurat chiar și prin adorația sau nostalgia poetice aferente ("Ca-ntr-un muzeu cu ușile de iarbă,/ Ca-ntr-un muzeu cu ușile de lut/ Intrăm în sat și-avem pământ în barbă;/ Cămașa de pământ ne-o punem scut". Muzeu de sate) ori ca o colecție de icoane ale suferinței ("Înaintează iarna cu tropot de ninsoare/ De-atâta trudă iată-l însămânțat de viu/ Sub unghii fuge iarna să-l ocrotească-n floare/ Țăranu-și face-n taină din pâine
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dintre acuarelele vulnerabile ale Mariei Mănucă, intitulată Flori de ciulin: "Peste pragul minunilor/ în câmpie,/ valuri de iarbă cu umbre de nori călători/ mă ridică/ mă coboară pe țărmul de verde./ Ei mă așteptau/ cu frunze de catifea argintată/ Dintre scuturi de spini/ enigmatică,/ floarea ciulinului, alb-liliachie,/ trufașă,/ doar sieși în parfumul amar/ mă subjugă/ ca un tropot de cai liberi,/ sălbatici,/ din amintirea câmpiei". Comentând versuri similare, Cristian Livescu nota, inspirat, că "Poezia aceasta se hrănește din interjecția culorii, din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a "pricepe", de a da sens unui "cântec suveran", după un sisific efort de a dezgropa "arsenalul de unelte oculte" din carierele lumii. Sub tirul de acuzații, eul poetic se vede nevoit a constata, cu o amărăciune insuficient deghizată sub scutul (auto)ironiei, propriul prizonierat în fața delegaților androgini ai trupului -binecunoscuta echivalență, în definitiv, sôma-sêma: "Sunt deținutul/ plămânului ficatului inimii creierului./ Ei îmi sunt dictatorii:/ patru androgini desăvârșiți,/ plutonul de execuție./ Până acum am reușit să-i îmblânzesc/ cu câte o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ceremonial de întrupare a ideii de Unu în multiplu și trecutul uitării ca anulare a procesului de interogare, îndrăgostitul situează tocmai Poezia, factor catalizator, re-întregitor: "Să te despart cu-o taină de trecut,/ pun între el și tine greu un scut/ al Poeziei. Peste scut o spadă./ Mă jur pe zaruri, luna să ne vadă./ De mână, ca o fată de liceu/ îți duc beteala peste capul meu/ și cald, sărutul e-o brățară moale/ arzând pun la-ncheietura mâinii tale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ideii de Unu în multiplu și trecutul uitării ca anulare a procesului de interogare, îndrăgostitul situează tocmai Poezia, factor catalizator, re-întregitor: "Să te despart cu-o taină de trecut,/ pun între el și tine greu un scut/ al Poeziei. Peste scut o spadă./ Mă jur pe zaruri, luna să ne vadă./ De mână, ca o fată de liceu/ îți duc beteala peste capul meu/ și cald, sărutul e-o brățară moale/ arzând pun la-ncheietura mâinii tale/ gingașă cum e gâtul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din perioada ocupației, acesta a fost rolul pe care 1-a jucat cuplul Pétain-de Gaulle, un cuplu al principiilor antagonice, dar de care, cel puțin pentru cîtva timp, par a se fi legat speranțele și visurile multor francezi: primul simboliza Scutul, celălalt Sabia, primul răspundea nevoii de siguranță și protecție, celălalt unei reacții simultane, aceea a orgoliului rănit, a chemării la luptă și la acțiune. Marcat, condiționat de contextul evenimențial în care se manifestă, mitul poate apărea, chiar într-un mod
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
listă". Autorul arată că domeniul descrierii nu se poate limita doar la funcția de pauză descriptivă cînd, de exemplu, descrierea povestește o experiență perceptivă, putînd avea, chiar atunci cînd statutul său în raport cu diegeza este de pauză, funcții diverse: decorativă (descrierea "scutului lui Ahile"), explicativă sau simbolică (portretele la Balzac), de credibilizare mimetică sau de indexare ideologică. Descrierea permite în toate cazurile o transformare a orizontului de așteptare a cititorului și crearea unei competențe de lectură specifice care nu mai vizează pur
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
R. Debray-Genette, 1980, p. 296 Dacă vorbim despre ceea ce aduc nou, aceste descrieri se caracterizează prin prezența unei izotopii constante (preocuparea pentru idealizarea estetică) și a unei izotopii variabile (recurgerea la un mimesis pictural), cum apare în celebra descriere a scutului lui Ahile (Iliada, cîntul XVIII), din care ilustrăm cu un extras semnificativ: (1) El cositor în jăratic aruncă, bucăți de aramă Tare, scump aur gălbui și argint. Pe-un trunchi după aceea 465 Pune o mare și grea nicovală și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Iar mai încolo departe se-puseră doi să dea veste [...]. Homer, Iliada În această descriere care va servi de model istoric, se observă cu ușurință un mimesis pictural "întruchipează", dar într-o formă dublu "narativizată" (descrierea actului de creație a scutului și animația unei scene figurate). Există aici o revenire constantă la retorica esteticului și a superlativului. O regăsim în aluzia făcută la calitatea materialelor folosite ("scump aur gălbui", "argint"), în evaluarea sistematică a muncii depuse ("cu priceperea lui") și în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un pilot de avion care ține strîns manșa; îl manevra mereu, aproape imperceptibil, accelerînd sau încetinind; iar cu mîna stîngă nu înceta să claxoneze, căci era destul de dificilă ieșirea din Paris [...]. Mai reprezentativă pentru acest gen de descriere este descrierea scutului lui Ahile, analizată ceva mai departe (p. 181), unde descrierea obiectului înseamnă de fapt reprezentarea procesului de făurire a acestuia. Sinteza celor trei moduri descriptive 1) Descrierea realistă poate fi schematizată, oricare ar fi modul de justificare, sub forma unei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
carul Iunonei, trebuie ca Hebe să-l construiască piesă cu piesă sub ochii noștri. Vedem roțile, osia, scaunul, oiștea, curelele și hamurile, nu asamblate, ci asamblîndu-se în mîinile lui Hebe" (p. 112). La fel se întîmplă și în cazul celebrului scut al lui Ahile, la care vom reveni din nou, mai tîrziu. La acest nivel al reflecției, trebuie să spunem că introducerea unei succesiuni temporale a acțiunilor nu este decît un mod de a rezolva o problemă a cărei importanță va
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tip de secvență: 4. Caz [3']: "Descrierea homerică"5 În literatură, descrierea homerică este un caz particular de DA. Obiectul care trebuie descris este dezvăluit progresiv datorită "lucrării" (lui a face) a unui actor al narațiunii. Avem faimosul exemplu al scutului lui Ahile, descris de-a lungul unei suite temporale de acțiuni care urmărește procesul de fabricare. În aceste caz, personajul acțiunii (meșterul făurar) este redus la rolul de metonim al obiectului descris (scutul). La acest nivel, se situează o primă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
actor al narațiunii. Avem faimosul exemplu al scutului lui Ahile, descris de-a lungul unei suite temporale de acțiuni care urmărește procesul de fabricare. În aceste caz, personajul acțiunii (meșterul făurar) este redus la rolul de metonim al obiectului descris (scutul). La acest nivel, se situează o primă diferență între DA analizate în [3] și descrierile homerice. În acestea din urmă, atenția nu este focalizată nici pe actor, nici pe acțiune, ci pe obiect, obiectul legat prin metonimie de personajul care
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ecou al cântecelor semenilor de pretutindeni: „Nu pot să uit nici morții, nici bombele, nici vina./ Eu sunt ecoul unor chemări suind din lut/ Prin mine se-ntregește din pulberi Hiroșima/ Și brațul meu e spada și brațul meu e scut” (Cântec de pace). Cel dintâi volum personal, Vârsta cunoașterii (1962), perpetuează aceeași imagine a poetului angajat, supus comandamentelor momentului, care concepe creația lirică fie ca pe un reportaj în versuri despre realitatea imediată, fie ca pe un lamento al unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
continuu de particule cu energii ridicate, emise de Soare și accelerate la viteze aflate între 250 și1000 km/s. Vântul solar este de fapt coroana solară fierbinte expulzată în spațiile interstelare. Acest vânt solar suflă și către Pământ și conformează scutul magnetic al Pământului, magnetosfera, populează ionosfera si creează aurorele. Noi toți trăim în vântul solar. Scutul magnetic al Pământului asigură o deflectare și o reținere a celei mai mari părți a particulelor încărcate care vin de la Soare în două regiuni
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
și1000 km/s. Vântul solar este de fapt coroana solară fierbinte expulzată în spațiile interstelare. Acest vânt solar suflă și către Pământ și conformează scutul magnetic al Pământului, magnetosfera, populează ionosfera si creează aurorele. Noi toți trăim în vântul solar. Scutul magnetic al Pământului asigură o deflectare și o reținere a celei mai mari părți a particulelor încărcate care vin de la Soare în două regiuni din jurul Pământului. Personalul de pe avioanele aflate la mare înalțime, astronauții și călătorii către alte planete sunt
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
sau poeme reușite sunt concurate continuu de locuri comune, amestecul de colocvial și metaforic, un anumit stil balcanic, liric-baroc (spre exemplu, în Memento!), dau suflu și savoare versului arhaizant. Unele pagini pot fi citite și ca parabole politice. Memorial pe scut (1989) combină două tematici: poezia patriotică și cea de dragoste. În primele două cicluri, dedicate Patriei (asociate timpului și matricii materne), cultului eroilor, se simte ideologizarea din epocă, dar tema este abordată, totuși, în maniera romantic-naivă a lui Nichita Stănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
ultimul ciclu, Varia vestis, alcătuit din poezii de dragoste sau din pasteluri încărcate de emoția, mai ales melancolică, a unei interiorități supuse trecerii timpului. SCRIERI: Alcătuire de chip, București, 1978; Un târgoveț, pe la-nceput de veac, București, 1981; Memorial pe scut, București, 1989; 101 poeme de dragoste, București, 1995; Poeme, pref. Radu Voinescu, București, 1998. Repere bibliografice: Valentin F. Mihăescu, Alcătuire de chip, „Literar” (supl. la „Azi”), 1998, 80; Titus Vâjeu, O remarcabilă antologie lirică, „Radio România”, 1999, 130; Claudiu Groza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
răsplătea la rândul său pe vasali cu daruri, protecție și pământuri. Un bun stăpân, așa cum era Hrothgar, căruia Beowulf îi este îndatorat, la fel ca și Beowulf însuși sunt desemnați metaforic în text ca "cel care oferă inelul, coiful și scutul" oamenilor săi. Beowulf îi este loial lui Hrothgar, pe care îl ajută să scape de monstrul Grendel, iar Wiglaf îi este loial lui Beowulf la final, când trebuie să lupte împotriva dragonului. În afara evenimentelor neobișnuite, cum ar fi atacul creaturilor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cu spatele) Uite, nu știu ce poate fi de data asta, dar hai s-o lăsăm pe mâine. Am petrecut o seară plăcută și nu vreau să stricăm totul acum. BEVERLY: (mai tare) Dar acum e important să-ți spun. M-ai (Scut să-mi fie rușine de tine. STEVE Vom discuta mâine dimineață, îți promit. BEVERLY: (strigând în timp ce Steve pleacă, închizând ușa) Steve! Ceea ce-și dorește cel mai mult cineva care ne critică este ca obiecțiile și simțămintele sale să fie
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
unor detalii. Cel mai adesea, criticile sunt făcute la modul general: "Nu-mi place atitudinea ta"; "Nu-ți pasă de mine" Solicitând amănunte, vom putea afla exact care sunt obiecțiile față de noi. Această deprindere nu e nici armă ofensivă, nici scut defensiv, ci un mijloc de-a ajunge la înțelegere. E ușor să cerem detalii. Asemenea unui reporter, tot ce avem de făcut e să punem întrebări menite să ne ajute să aflăm cine, ce, când, unde, de ce și cum. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
războaiele civile lasă loc războielor împotriva civililor. Locurile memorabile ale războiului din Iugoslavia nu sunt nume de bătălii, ci amintirile orașelor bombardate, încercuite, terorizate, masacrate, depopulate sau eradicate (Vukovar, Dubrovnik, Sarajevo, Srebrenica, Gorazde...). Luarea populației ca ostatici, folosirea ei ca scut uman, procedurile de purificare etnică, bombardarea și dinamitarea locurilor de cult și de cultură sunt metode de acțiune răspândite la scară planetară. Din 1945, din 20 de milioane de victime de război (fără a socoti revoluțiile), 80% sunt civili. Dimpotrivă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Marc Martignoni - Chirurgische Klinik Heidelberg, University of Heidelberg. Al 2-lea Congres național SRCUT, Cluj 2010 (președinte în exercițiu, Prof. I. Georgescu, Craiova, Președinte ales Prof. M. Beuran, Secretar general dr. M. Anastasiu din Buzău). La Budapesta, în anul 2008, SCUT s-a constituit ca Secțiune Română în cadrul ESTES. Societatea Română de chirurgie de urgență a întocmit protocoale de colaborare științifică cu Societatea Franceză de chirurgie de Urgență (2007) și Societatea Italiană de chirurgie de Urgență și Trauma, 2008. Spitalul Clinic
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]