19,447 matches
-
extracampine). Halucinații olfactive și gustative constă în perceperea de către bolnav a unor mirosuri, cel mai frecvent neplăcute, dezagreabile (de carne în putrefacție, ouă clocite etc.) și mai rar agreabile (de fân proaspăt cosit, de flori, parfum etc.). Senzațiile oferite de simțul gustativ sunt de asemenea și în cele mai multe cazuri tot dezagreabile și uneori greu de definit (gust metalic, coclit etc.). Bolnavul simte mirosurile ca venind fie din exterior, fiind atribuite unei acțiuni răuvoitoare, malefice, a dușmanilor, fie din interiorul propriului corp
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
broaște); transformarea corpului în păianjen etc. Aceste halucinații se întâlnesc îndeosebi în delirele hipocondriace, delirul de negație și delirul metabolic (din schizofrenie, parafrenie, melancolie etc.). Un alt tip de halucinații, mai puțin întâlnite sunt cele din sfera genitală sau ale simțului genetic, și constă în senzații de la simple atingeri până la senzația voluptoasă a unui act sexual. Înainte, aceste halucinații se întâlneau mai ales în delirele din cadrul isteriei (psihoze isterice) și delirele mistice (erau relativ frecvente în secolele XVIII-XIX). Halucinații kinestezicemotorii sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rolurilor pe care le-au pierdut și îi ajuta să privească noile roluri într-o manieră cât mai pozitivă. Dacă clienții se simt nesiguri asupra capacității lor de a-și asuma noile roluri, terapeutul îi ajută să-și dezvolte un simț de stăpânire al noilor roluri. Al patrulea tip de problemă care apare la clienții din cadrul terapiei interpersonale implică deficiențe în abilitățile interpersonale. Aceste deficiențe în abilități pot fi surveni din faptul că oamenii depresivi au un suport social neadecvat. Terapeutul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
soț a fost în armată iar eu lucram și trăiam singură". Ea a scăpat astfel de ideea "Dacă sunt singură , sunt neajutorată". Prin recunoașterea acestei idei greșite, atitudinea ei față de competența ei a început să se schimbe. A câștigat un simț al independenței și al controlului asupra propriei vieți iar gândurile suicidare i-au dispărut treptat. Un aspect interesant al tehnicii terapeutice folosite este folosirea consistentă a întrebărilor în vederea obținerii informațiilor contradictorii concluziilor ei și obținerea unei gândiri raționale. Conform Terapiei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tot ceea ce au făcut SUA în plan internațional după 1945 este în mod fundamental greșit. Mai curând, autorul consideră că Războiul Rece a distorsionat procesul de luare a deciziilor de politică externă și că America are nevoie să-și redobândească simțul perspectivei în politica externă din lumea post-Război Rece. Dacă reușește acest lucru, atunci s-ar putea să își dea seama că ar fi capabilă să realizeze mai mult pentru promovarea stabilității și prosperității globale, dacă s-ar "implica" mai puțin
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de opuse, încât este inutil să căutăm omologii de structură". Emmanuel Pedler, postfață la Weber, Sociologie de la musique, Métailié, Paris, 1998, p. 195. Practicile ar trebui analizate pe domenii (audiție, privire, lecturi...), în măsura în care fiecare se adresează unuia dintre cele cinci "simțuri". • "Realismul" categoriilor (efectele de prag) Tipologiile au o tendință supărătoare de a produce "efecte de prag": divizările în categorii transformă diferențele de grad în diferențe de natură (o denumire). Constatăm asta când Olivier Donnat numește grupurile pe care le-a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
priza la societate [...]. Discursul estetic este, logic și cronologic, prima etapă în legitimarea culturală și în socializarea picturii". Raymonde Moulin, 1967, pp. 181-182. Valoarea culturală nu este deci legată numai de bunuri, cum ne-ar putea lăsa să credem substanțialismul simțului comun: ea ține de actul de definire, privește toți actorii care sunt în căutare de notorietate. Bunurile sunt suporturi ale acțiunii, ele obiectivează și transportă valoarea indivizilor la instituțiile unde sunt schimbate. Am putea vorbi de "transport de valoare". O
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de producere a acestei priviri formal "pure" și în detașarea de orice preocupare materială, teoria câmpului a găsit numeroase prelungiri (1979). Acestor înclinații estetice "pure" li se opune "cultura populară", a cărei caracteristică este, invers, că rămâne atașată de plăcerile simțurilor, în afara oricărei elaborări intelectuale. • Producătorii de credință Împotriva tradiției istoriei literare sau a istoriei artei, Bourdieu a căutat întotdeauna să demonteze mitul creatorului genial (1980). În tradiția maussiană a teoriei magiei, el reafirmă producerea colectivă a credinței în puterea de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de a colabora cu alții sau descrierea procesului de valorizare ca un orizont nesigur. • Lume = câmp? La rândul ei, paradigma câmpului nu a rămas insensibilă la interacționiști. Lui Bourdieu i se datorează traducerile din opera lui Goffman, în colecția sa "Simțul comun" de la Minuit, în anii 1970. Tot Bourdieu a prefațat volumul de la Seuil al lui Aaron Cicourel, reprezentant marcant al etnometodologiei. Există în fapt, și aici, apropieri și preocupări comune. Ne gândim în special la munca de deconstrucție a categoriilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
febră universală de spoliere reciprocă prin intervenția atât de costisitoare și de periculoasă a statului. Guvernul, limitat în scopul și în responsabilitatea sa, simplu în acțiunea sa, puțin cheltuitor, nemaifăcând să apese asupra guvernaților cheltuiala propriilor lanțuri, susținut de bunul simț al publicului, ar avea o soliditate pe care, în țara noastră, nu a deținut-o niciodată, și am fi rezolvat în sfârșit această mare problemă: Cum să închidem pentru totdeauna prăpastia revoluțiilor. Necrolog Știința economică a plătit, de câțiva ani
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de recuperat. Călătoria sa nu va da roade în această privință, căci era vorba în principal de creanțe asupra guvernului, dar Bastiat, care iubea caracterul cavaleresc al spaniolilor, gustul lor pentru independența individuală și mai ales acest bun și mare simț al umorului pentru care Sancho Panza, acest economist fără să o știe, a rămas întruchiparea nemuritoare, Bastiat, deci, nu a regretat deloc cheltuielile de călătorie. După ce a făcut popasuri la Madrid, Sevilla, Cadiz și Lisabona, a decis să ia calea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nimic nu i-ar fi fost mai ușor decât să opună unui sofism, un sofism și jumătate. Avea și cu cine să facă acest lucru. De data aceasta, el se găsea în prezența unui om de știință, al cărui bun simț clar și ferm respingea, ca o armură de diamant, sofismele cele mai ascuțite și mai încârligate. Degeaba își epuiza el arsenalul dialecticii sale împotriva campionului economiei politice, în van căuta el argumente împotriva dobânzii banilor în istorie, în cazuistică, în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
crudă pentru că este refuzată speranța de a trăi tihna erotică în brațele divinității. Dacă ea își afirmă natura intangibilă, o face pentru a ne convinge de realitatea divină a feței, sânilor și feselor sale, pe care le împrumută din moartea simțurilor noastre, în vreme ce apa învăluie cu undele sale jucăușe lâna feciorelnică, pântecul fecundabil. Despre priviri " Iubirea, cei ce-s tineri acesta-i adevărul În inimi nu o poartă, ci mai curând în ochi" "O, vino iar! Cuvinte dulci inspiră-mi Privirea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
vocabular ale cărui cuvin-te dobândesc nebănuite înțelesuri integrate în contextul gesticii și vorbirii noastre ca mijloc suprem de expresie (element senzorial de cercetare, opinie, aspect). Privirea, sub aceste diverse semnificații, poate fi acțiunea de a privi și rezultatul ei, simțul văzului, vedere, fel de a privi, căutătură, punct de vedere, remarcă, cercetare cu ochiul, cu mintea, examinare, peisaj, priveliște, loc de desfășurare, reprezentare. Dintre toate simțurile noastre, privirea rămâne cel mai precis, cel mai dominator. Ochiul, observarea, imaginea determină transformări
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Privirea, sub aceste diverse semnificații, poate fi acțiunea de a privi și rezultatul ei, simțul văzului, vedere, fel de a privi, căutătură, punct de vedere, remarcă, cercetare cu ochiul, cu mintea, examinare, peisaj, priveliște, loc de desfășurare, reprezentare. Dintre toate simțurile noastre, privirea rămâne cel mai precis, cel mai dominator. Ochiul, observarea, imaginea determină transformări de ordin psiho-afectiv. Vederea fiziologică reprezintă o reacție la lumină, făcând posibilă cunoașterea. Cunoștințele lui Leonardo în domeniile ochiului, vederii și opticii depășeau tot ceea ce se
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
căderea unui corp și pro-pagarea razelor luminoase. Cu acuitatea pictorului, Leonardo a fost cel mai subtil analist al fenomenelor umbrei și luminii. Pentru el, organul central al senzației luminoase și sediul gândirii era creierul. Meditațiile asupra vederii și ochiului, "seniorul simțurilor", l-au condus de la necesitatea mecanică la necesitatea morală. Printr-o parabolă grandioasă, știința opticii, îmbrățișând toate gradele armoniei universale, l-a condus în final la frumusețe, care este divinitatea însăși, ajungând în ultimă analiză la afirmația conform căreia corpul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
morală. Printr-o parabolă grandioasă, știința opticii, îmbrățișând toate gradele armoniei universale, l-a condus în final la frumusețe, care este divinitatea însăși, ajungând în ultimă analiză la afirmația conform căreia corpul este o creație a sufletului. Ochiul este organul simțului intelectual, filosofic. El deține o predominanță clară în concertul organelor senzoriale. Ochiul este, prin excelență, organul științei, după cum mâna este organul afirmării tehnice. Văzul este un simț estetic, un simț sugestiv. În sensul cel mai larg al cuvântului, frumusețea cuprinde
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
la afirmația conform căreia corpul este o creație a sufletului. Ochiul este organul simțului intelectual, filosofic. El deține o predominanță clară în concertul organelor senzoriale. Ochiul este, prin excelență, organul științei, după cum mâna este organul afirmării tehnice. Văzul este un simț estetic, un simț sugestiv. În sensul cel mai larg al cuvântului, frumusețea cuprinde toate proprietățile lucrurilor care excită în mod plăcut simțul văzului sau, pe calea lui, dispun sufletul și înveselesc spiritul (Hegel). Frumosul în natură ocupă un loc de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
căreia corpul este o creație a sufletului. Ochiul este organul simțului intelectual, filosofic. El deține o predominanță clară în concertul organelor senzoriale. Ochiul este, prin excelență, organul științei, după cum mâna este organul afirmării tehnice. Văzul este un simț estetic, un simț sugestiv. În sensul cel mai larg al cuvântului, frumusețea cuprinde toate proprietățile lucrurilor care excită în mod plăcut simțul văzului sau, pe calea lui, dispun sufletul și înveselesc spiritul (Hegel). Frumosul în natură ocupă un loc de prim rang. Frumosul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
concertul organelor senzoriale. Ochiul este, prin excelență, organul științei, după cum mâna este organul afirmării tehnice. Văzul este un simț estetic, un simț sugestiv. În sensul cel mai larg al cuvântului, frumusețea cuprinde toate proprietățile lucrurilor care excită în mod plăcut simțul văzului sau, pe calea lui, dispun sufletul și înveselesc spiritul (Hegel). Frumosul în natură ocupă un loc de prim rang. Frumosul artistic ființează prin el însuși, în timp ce frumosul natural nu reclamă prezența artistului. Percepția înseamnă mai mult decât a privi
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
care să poată fi studiată așa cum sunt cercetate alte domenii. Arta intrigă, emoționează, scoate din starea de indiferență, totul în funcție de receptare. În perceperea artei, este necesară o ucenicie pentru că un tablou nu se dezvăluie cu ușurință privirii. Arta solicită toate simțurile privitorului. Se spune că, dacă le-ai văzut pe toate și n-ai aflat ce e frumusețea, înseamnă că n-ai ochi, iar dacă le-ai văzut, dar n-ai simțit puterea frumuseții, înseamnă că n-ai inimă. Într-o
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
că, dacă le-ai văzut pe toate și n-ai aflat ce e frumusețea, înseamnă că n-ai ochi, iar dacă le-ai văzut, dar n-ai simțit puterea frumuseții, înseamnă că n-ai inimă. Într-o lume grăbită, cu simțul critic diminuat, kitsch-ul e un produs de tip fast food spiritual. "Civilizația ochiului", practicată astăzi, fa-vorizează incultura; tinerii se uită la orice; imaginile comerciale favorizează superficialitatea, proces încurajat de mass-media. Vorbirea este incultă și trivială, comportamentul periferic, frizând intervenția
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
constituie frontiera protectoare, relația cu mediul, perceperea modificărilor. Pielea femeilor este de zece ori mai sensibilă decât cea a bărbaților. Fiind un organ senzorial, iritabil prin conținutul în receptori, pielea regiunii mamare constituie una din cele mai importante zone erogene. Simțul tactil asigură apariția reacțiilor fi-ziologice definite în raport cu atingerea și realizând influențe fizice și emoționale prezente în existența oamenilor. În corpul unei femei, atingerea sânilor poate declanșa o adevărată furtună de plăcere. Nevoia stimulării cutanate este o necesitate biologică fundamentală. Stimulii
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de artă apare pentru a aduce omului bucuria creației. Conform concepției hegeliene, opera de artă trebuie să satisfacă numai interese spirituale și să excludă din sfera ei orice dorință. Din acest motiv, sensibilitatea artei se referă numai la cele două simțuri, văz și auz, scopurile fiind reproducerea formelor din natură, stimularea sentimentelor, imaginației, temperarea violenței, instrucția și perfecționarea moralei. Vechii greci au fost plini de respect față de natură, au manifestat adorație pentru corp. La nici un popor, frumusețea trupului omenesc n-a
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
pândi vreun rău. Frica este o emoție care ne face să ne apărăm corpul, viața. Dar, așa cum nota L.N. Tolstoi, frica este și cel mai îngrozitor lucru pentru că alungă orice cumințenie din mintea omului. Una din urmările fricii este tulburarea simțurilor, situație care face ca lucrurile să-ți apară altfel decât sunt. Nu-ți este frică fiindcă îți trec prin cap gânduri sinistre. Ele îți trec prin cap fiindcă ești fricos. Fricosul se teme înainte de primejdie, lașul în timpul ei, curajosul după
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]