11,047 matches
-
faptul că și după ce așteptarea aceea s-a ofilit și țelul său a fost amînat spre ceva nedefinit ceea ce s-a întîmplat cînd biserica s-a adaptat confortabil la prezent chiar și atunci stările sufletești și reprezentările pe care le stîrnise au continuat să acționeze ca elemente esențiale în religia totalmente nouă, care este de fapt creștinismul modern 48. În situația în care predomină amintirea sau așteptarea, multe lucruri ce ar fi putut trece altminteri drept importante, energice și fatale vor
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
raportul comic sau tragic de contrast, nici în relația interioară de simpatie și înțelegere ca să nu mai vorbim de toate aceste relații diverse la un loc. Presupunînd că ar cădea un pic de lumină în această negură, ea n-ar stîrni totuși nici o bucurie. Ipohondria devine, în momentul său culminant, acedia, acea insensibilitate în fața vieții spirituale puternice, care era socotită în Evul Mediu printre păcatele de moarte. Dante i-a plasat pe acediosi în infern, unde se bălăcesc prin noroi, punîndu-i
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cea mai înaltă a firmării propriei personalități 91. La Bruno, Descartes și Spinoza, se combină apoi, cu efectul pur psihologic al nobleței sufletești, influența noii imagini despre lume și imensitatea ei. Ceea ce locul neînsemnat și disparent al umanității în univers stîrnea spaima într-o natură ca a lui Pascal provoca marilor gînditori ai Renașterii îndeosebi un sentiment de noblețe și demnitate. Nu numai extinderea mai mare în spațiu și timp a acționat supra sufletului. Lărgirea imaginii despre lume i-a urmat
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
I, 4). Nu a aplicat acest principui numai într-o lucrare despre politica de stat, ci și cu privire la evenimentele epocii. Dezordinea din epocă, notează el într-o scrisoare (Ep. 30), în timpul unui război între Olanda și Anglia, nu i-a stîrnit nici rîsul, nici plînsul, ci l-a îndemnat să studieze natura omenească și s-o observe; la fel cu toate celelalte, omul este o parte a naturii, a cărei legătură cu celelalte părți și cu întreaga natură n-o cunoaștem
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lumea luminoasă și tăcută a ideilor" și să lase deocamdată "biata omenire necoaptă și nedemnă" să-și poarte singură de grijă. Acolo unde energia este utilizată precumpănitor pentru viața ideilor sau fantezie, va lipsi cea necesară contopirii sau organizării sentimentelor stîrnite de mersul vieții. Astfel, deseori, în regiunile situate dedesubtul lumii de idei și intuiții, pot zbura în mod haotic tot felul de sentimente. Ipohondria sau nechibzuința, flegamantismul sau mînia, meschinăria sau mărinimia, amărăciunea ori sentimentalitatea, senzualitatea sau idealitatea acestea și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și împreună cu el humoristul caută în spatele teologiei sau antiteologiei, psihologia. Ei știu că în lumea lăuntrică a sufletului pot avea loc, în cea mai mare liniște lucruri mari, iar disputele gălăgioase, privind catastiful și titlurile pentru cartea vieții, îi pot stîrni un zîmbet. Principiul personalității nu are efect dizolvant numai asupra oricărui dogamtism și oricărui gen de continuitate superficială ci exprimă caracterul inepuizabil al vieții inte-rioare109. Se face cunoscută aici o lume lăuntrică ce aparține și ea fundalului intelectual al vieții
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
celor aflați sub administrația lui. Între 58 și 51, Cezar va pune progresiv stăpânire pe restul Galiei ("Galia pletoasă"), făcând incursiuni chiar și în "Britania" (Marea-Britanie), acestei cuceriri opunându-i-se Vercigetorix din Arvernes (actuala Auvergne), care, în 52, după ce stârnise o revoltă generală a galilor, s-a retras în Alesia asediată 52. Frontiera Imperiului Roman (limes-urile) era împinsă până la Rin, marcând asfel victoria vinului asupra berii. Această folosire a vinului îi va integra pe gali în civilizația mediteraneană, distingându
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
93. 101 În Viețile celor doisprezece cezari, biografii critice publicate de Suetoniu către 120, secretarul împăratului Hadrian afirmă (ceea ce Tacit doar sugera în Analele sale) că Nero, "șocat de urâțenia vechilor edificii, de strâmtețea străzilor și de inegalitatea lor, a stârnit focul" la Roma ("pe care dorea să o numească Neropolis") și "contempla acest spectacol de la înălțimea turnului Mecena, impresionat, spunea el, de frumusețea flăcărilor și cântând, îmbrăcat într-un costum de teatru, versurile despre sfârșitul Ilionului" ("Troiada"). Scriitorul grec Dio
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
and Notes a ediției din 1765 scria: "Tragedia lui Lear este pe bună dreptate celebra printre dramele lui Shakespeare. Nu există piesă care să mențină atenția atît de puternic fixată, care să agite atît de mult pasiunile și să-mi stîrnească atît de mult curiozitatea". 1753-1754 Articolele lui Joseph Warton din The Adventures comentau piesă astfel: subiectul secundar distruge unitatea piesei; orbirea nu trebuie prezentată pe scena; cruzimea fiicelor e nenaturala. Se subliniază contrastul dintre pretinsa nebunie a lui Edgar și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cu fiere. O, Lear, Lear, Lear! (Dîndu-și cu pumnii în cap) Izbește-n poartă asta ce-a lăsat Să intre nebunia și să iasă Frumoasă judecată. Hai să mergem. ALBANY: Milord, nu-s vinovat, eu nu cunosc Ce te-a stîrnit. LEAR: Se poate, domnul meu. Natură,-asculta, zee dragă,-asculta: Oprește-ți planul, de-ai avut de gînd Să faci ființă asta să dea rod. În pîntecele-i ada sterpiciune; Usucă-n ea al înmulțirii-organ, Din trupu-i pervertit nu iasă-n
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
GLOUCESTER: He calls to horse, but will I know not whither. CORNWALL: 'Tis best to give hîm way, he leads himself. Zei, mă vedeți aici un biet bătrîn, De chin plin și de ani, lovit de două ori; De voi stîrniți inima-acestor fiice Tatălui contra, nu vă bateți joc De mine-atîta, încît să-ndur smerit; M-atingeți cu o nobilă mînie, Și armele femeii, stropi de apă, nu-mi Păteze-obrajii de bărbat. Strigoaice, M-oi răzbuna pe voi în așa chip
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a analistului politic ori a politologului), dar și din domeniul antropologiei culturale, al istoriei ideilor ori mentalităților, al imagologiei aplicate ș.a.m.d. De fapt, sunt solilocvii lăuntrice consemnate în scris, suscitate de cei mai diferiți „stimuli” exteriori care pot stârni o conștiință (în cazul în speță, pe cea a lui C., în toate „compartimentele” sale existențiale simultane, adică în ipostazele de „om-pur-și-simplu”, de timișorean dintr-o familie originară din ținutul Mehadiei, de român, de martor al istoriei ultimelor șase decenii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
liric al anului găsim în Viața românească. De altfel, cu o singură excepție, comentariile pe marginea volumelor de versuri ale anului s-au înscris în clișeul deja bine cunoscut nouă: „poezii bune dar cu lipsuri”. Dezbateri mai ample s-au stârnit în legătură cu un volum apărut în anul precedent, semnat de Eugen Frunză. UN POET APĂRAT: EUGEN FRUNZĂ Ne amintim că, în campania împotriva diferitelor - „isme” care bântuiau lirica vremii (schematism, formalism, idilism, obiectivism etc.) susținută în anul precedent îndeosebi de Almanahul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
situându-se în miezul vieții, scriitorul a izbutit să promoveze noul, dându-i în cuprinsul operei literare locul hotărâtor pe care-l deține în viață - romanul Brazdă peste haturi constitue un succes al întregului nostru front literar”. Vii discuții a stârnit în presa literară și romanul Ogoare noi de Aurel Mihale, în urma publicării lui în serial în Viața românească, nr 9-12/1951. Mihai Gafița, într-un amplu studiu, scoate în evidență calitățile acestui „roman al luptei tractoriștilor” (figura țăranului de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
demascator. Dacă a fost atins? Să deschidem cartea care ne va da pe rând toate lămuririle (...). Răspunsul este: ar fi fost atins, în măsura în care cartea ar fi izbutit să prezinte lumea de care vorbeam, în așa chip încât aceste mărturii să stârnească profunda indignare și revoltă a omului de azi împotriva ticăloșiei unor reprezentanți ai unor regimuri de tristă amintire ca: domnul ministru X, domnul Secretar General Y, domnul șef al protocolului și al Personalului, domnul Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar, domnul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vigilență (Pascu), ardoarea luptei țărănimii sărace pentru colectivizare (Ilie Barbu) sau ezitarea și neîncrederea celor care suferă de pe urma politicii dușmănoase a deviatorilor (Ioniță, Gavrilă), orbirea politică (Ion Niculae) sau oportunismul și carierismul (Prunoiu), poftele de exploatare (Ghioceoaia)”. *** Nuvela Desfășurarea va stârni multe comentarii în anul viitor, fiind considerată, alături de alte câteva opere, drept începutul maturizării literaturii realist-socialiste, atât la nivelul tipizării, cât și în direcția expresivității limbajului. De altfel, problema tipicului va fi îndelung dezbătută, mai ales după ce această condiție esențială
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în viața poporului nostru 72: „Clipe înălțătoare au trăit oamenii din țara noastră când au aflat despre hotărârile luate la cea de-a 12-a sesiune ordinară a Marii Adunări Naționale (...). Evenimentul cel mai de seamă al sesiunii, care a stârnit un entuziasm de nedescris în întreaga țară, care a bucurat inima fiecărui om al muncii, a fost alegerea ca Președinte al Consiliului de Miniștri a celui mai drag fiu al clasei muncitoare și poporului muncitor, tov. Gh Gheorghiu-Dej, conducătorul partidului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și G. Călinescu. Acesta mai publicase 16, sporadic, câte un articol-două și-n anii precedenți, căznindu-se, prin citări copioase din autori sovietici, să-și mascheze inapetența ideologică. Efortul însușirii marxism-leninismului va fi apreciat și de data aceasta, dincolo de discuțiile stârnite de intervenția sa; căci comentarii au fost, pro și contra, dar, spre deosebire de cele din 194817, opiniile potrivnice sunt repede înăbușite, căci orientarea generală a anului era alta: nu înlăturarea orgolioasă a «vechilor», căci, numai-noi-cei-tineri-putem-să-scriem-noua-lileratură, ci primirea lor în frontul realist-socialist
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
serios, adică în așa fel încât să se înțeleagă ce e bine și ce e rău. O critică constructivă înseamnă după mine o critică onestă, rațională și făcută de un om de o recunoscută pricepere (...)”. Opiniile lui G. Călinescu au stârnit un protest în revista Utünk de la Cluj, prin articolul Doi oameni într-un om de Szabedi Laszlo despre care s-a făcut vorbire, cum ne amintim, și la plenara scriitorilor, comentată în capitolul precedent; interpretările din Utünk sunt amendate de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
îmbrăcați în costume naționale imaculate, cu fețele radiind de fericire, pășind cu coase pe umăr, pe lângă tradiționalele troițe. Marin Preda a venit în literatură tocmai pentru că simțea nevoia să dea chip literar întâmplărilor dramatice, impresiilor adânci pe care i le stârnise realitatea satelor. De aceea el va fi ferit de pericolul de a înfrumuseța viața, prezentând în scrierile sale ciocniri, înfruntări puternice. În nuvela Dimineață de iarnă - care trebuia să constituie prima parte a unui roman - autorul înfățișează descompunerea unei familii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
monseniorii, Act de acuzare și Un om și un frate sovietic de Eugen Frunză, Lidice, Fântâna din Coreea de Eugen Jebeleanu, An-Son-Mi și Baladă de Veronica Porumbacu etc. (...). Dacă stilul maestrului este de o clasică sobrietate, ponderat și dârz, el stârnește tot atâta de mult avânt ca și exprimarea patetică din poemele lui Dan Deșliu, în care elanul se îmbină cu justa alegere a expresiilor puternice și combative: sau ca și pasiunea ce străbate versurile învecinate cântecului popular ca simplitate ale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poetul, care pe de altă parte n-a făcut nici un gest pentru a-și reține iubita alături (...). Se întâmplă uneori ca poetul să aibă realmente ceva de spus, să-și fi conturat o intenție poetică valabilă, care transmisă - ar putea stârni cititorului o emoție autentică, și cu toate acestea rezultatul efortului său se dovedește a fi nesatisfăcător, din pricina superficialității, cel mai adesea, care ucide în față ceea ce începuse să capete profil. Iată spre pildă - cele două poeme de dragoste, amintite, ale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
după cum ai constatat și tu, multe greutăți au fost învinse. Trei factori au ușurat mai ales învingerea lor: În primul rând exemplul constructiv și necontenitul sprijin al culturii și literaturii sovietice. Adu-ți aminte de ecoul pe care l-a stârnit în Republica Populară Română raportul lui Jdanov despre revistele Zvezda și Leningrad și-ți vei putea da seama cât de mult au învățat scriitorii noștri din acea vreme de la cultura sovietică în general și de la literatura sovietică în special. În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
crede că Little Boy Blue este Thomas Wolsey, figură importantă din guvernul regelui Henric al VII-lea (1515-1529), un bărbat foarte bogat și arogant, numit și „Boy Bachelor“, În urma obținerii licenței la Oxford la vîrsta de doar 15 ani. A stîrnit atîta ură În jur, Încît i-a fost confiscată averea și a fost distrus. Descendenta unei familii aristocratice britanice, căsătorită cu Imran Khan, as al crichetului, apoi partenera lui Hugh Grant. Tracker sau Index fund, tip de fond de investiții
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
publicat în același an, Axinte Frunză, fin cunoscător al realităților perioadei și-a îndreptat critica împotriva partidelor conservator și liberal, care făceau promisiuni demagogice, pe tema libertăților democratice și a cuvântului, dar, în realitate, căutau să le îngrădească. Studiul a stârnit vii ecouri în opinia publică. După ieșirea la pensie (1931) de la Liceul Internat din Iași, Axinte Frunză s-a mutat la București unde, după un scurt timp, s-a stins din viață, în luna mai 1933. GHEORGHIEV, GHEORGHE (1907-1999) MATEMATICIAN
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]