11,202 matches
-
de suveranitate se modifică, fiind promovate tot mai frecvent acțiunile pentru apărarea drepturilor fundamentale și a democrației. Pe baza acestor principii, comunitatea internațională a Început să dezvolte un nou tip de diplomație coercitivă, pentru a Împiedica sau limita efectele crizelor umanitare (Ruiz-Giménez, 2005). Intervenții de acest tip au avut loc, de pildă, Între 1990 și 1995, În Irakxe "Irak", Liberia, Somaliaxe "Somalia" și Rwandaxe "Rwanda", mai multe coaliții de state acționând În principal pentru a proteja populația civilă. În acest scop
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Împreună cu reactivarea Consiliului de Securitate au stimulat transformarea misiunilor ONU atât din punct de vedere cantitativ și calitativ, cât și normativ (Bellamy et al., 2004). Acestea au devenit mult mai numeroase, complexe și variate, incluzând, de exemplu, instrumente de asistență umanitară, programe de reconstrucție a instituțiilor statelor afectate de conflict și acțiuni de promovare la nivel local a menținerii păcii. La ele participă atât forțe militare și de poliție, cât și civili. În plus, a fost tot mai frecvent promovată ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Congo, Sierra Leonexe "Sierra Leone" și Kosovoxe "Kosovo"). Resuscitarea interesului internațional pentru aceste instrumente de intervenție era motivată, pe de o parte, de voința politică a unor actori regionali precum NATO, Australia, Nigeria și Africa de Sud de a se implica În problemele umanitare din propria lor vecinătate, iar pe de altă parte, de convergența agendelor internaționale privind dezvoltarea și securitatea (Bellamy et al., 2004). Consiliul de Securitate al ONU a mandatat unele organizații și state În vederea desfășurării de astfel de misiuni sub egida
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
internaționale privind dezvoltarea și securitatea (Bellamy et al., 2004). Consiliul de Securitate al ONU a mandatat unele organizații și state În vederea desfășurării de astfel de misiuni sub egida Națiunilor Unite, promovând În același timp ideea că dezvoltarea programelor de asistență umanitară nu este eficientă decât Într-un mediu stabil. Complexitatea tot mai mare a operațiunilor ONU a dus la necesitatea reformării sectorului, proces care a demarat prin adoptarea așa-numitului raport Brahimi (ONU, 2000). Acesta prezintă o serie de recomandări, printre
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
are datoria morală de a interveni În cazurile În care statele nu sunt capabile să Își protejeze cetățenii de catastrofe evitabile. Această abordare transformă regimul internațional al suveranității, acordând o mai mare atenție populației afectate de conflicte. Intervențiile militare și umanitare s-au dovedit Însă insuficiente pentru a răspunde În mod eficient complexității tot mai crescute a amenințărilor contemporane de securitate. Soluția propusă atât de mediul academic, cât și de cel al politicilor publice este de a elimina pe cât posibil factorii
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Bosnia (Silber și Little, 1996). Ca răspuns, CE a Înghețat ajutorul financiar pentru regiune și și-a trimis reprezentanți În mai multe misiuni de pace. După respingerea repetată a acestor demersuri de către liderii locali și ca urmare a accentuării crizei umanitare din Bosnia, Comunitatea a abandonat această strategie În decembrie 1991, declarându-se gata să recunoască independența Sloveniei și a Croației cu condiția Îndeplinirii unei serii de cerințe legate de protecția minorităților, rezolvarea pașnică a disputelor cu privire la granițe și garantarea controlului
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
embargourile privind comerțul și armele au rămas În vigoare. La presiunile CE, ONU a trimis forțe de protecție În Croațiaxe "Croația", Bosnia și Macedonia, intenționând ca prin prezența trupelor internaționale să fie diminuate agresiunile de natură naționalistă. În plus, scopul umanitar al operațiunilor urma să sporească respectul pentru misiunile ONU. Totuși, mandatul Îngăduia trupelor să folosească forța exclusiv pentru „auto-apărare”, ceea ce făcea ca aceste misiuni să fie incapababile să ofere protecție reală, cu atât mai puțin putând „crea condițiile pentru pace
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
coerentă și mai eficientă În acțiunile de stabilizare și reconstrucție economică În regiune. În primii trei ani ai protectoratului internațional În Bosnia și Herțegovinaxe "Bosnia și Herțegovina", UE a avut un rol modest, contribuind În principal prin programe de asistență umanitară și pentru reconstrucție. Abia În timpul conflictelor din Kosovoxe "Kosovo", UE a revenit În atenția comunității internaționale prin propunerile și viziunea sa asupra Balcanilor de Vest, precum și prin reafirmarea rolului de lider În această chestiune pe care Îl proclamase atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Petersberg. Inițial adoptate de Uniunea Europei Occidentale (UEO)xe "Uniunea Europei Occidentale (UEO)", organizație independentă de UE, dar cu strânse legături cu aceasta și cu NATO2, acestea au fost introduse de Tratatul de la Amsterdam (art. J. 7) și reprezintă „misiuni umanitare și de evacuare, misiuni de menținere a păcii și misiuni ale forțelor combatante pentru gestionarea crizelor, inclusiv misiunile de restabilire a păcii”. Figura 13.1. Gestionarea crizelor În structura instituțională și politică a UE Cele mai importante decizii cu privire la componenta
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
resursele naturale și gestiunea lor, globalizarea, respectarea drepturilor omului etc. Au fost dezbateri asupra unor teme majore: accesul la apă și stresul hidric, dosarul energiilor, producția agricolă, biodiversitatea speciilor animale sau sănătatea, iar numeroase polemici privind inerția marilor puteri, liberalismul umanitar sau costurile unui summit au completat lucrările. Dezvoltarea durabilă a fost și acum o temă arzătoare din multe puncte de vedere și pentru mulți participanți. Conceptul de dezvoltare durabilă a fost analizat în numeroase situații. Conform definiției propuse în 1987
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
o realizare încurajatoare pentru că nu doar promite, ci prezintă în mod concret un corp de gândire sistematică despre principiile care ar trebui să guverneze societatea într-o manieră ce reușește să fie în același timp atât completă și suficient de umanitară pentru a satisface exigențele morale, cât și suficient de riguroasă pentru a răspunde exigențelor raționale ale celor care caută [într-o lucrare de filosofie politică] mai mult decât câteva intuiții fără legătură între ele"2. Spre deosebire de cei mai mulți realiști, foarte supărați
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
diferențele între răspunsurile subiecților din cele două sate nu sunt foarte mari, în ambele fiind pe primul loc răspunsurile legate de muncă ("harnici", "muncitori", "gospodari") și apoi răspunsuri ce se încadrează în registrul valorilor ce amintesc de spiritul comunitar și umanitar ("omenie", "respect", "întrajutorare", "cinste", "unitate", etc.) În ce privește trăsăturile negative, se înregistrează și aici o serie de diferențe între cele două sate: astfel, "egoismul, avariția, lăcomia" sunt plasate pe primul loc în Ludoș (17 %) și doar pe locul patru în Tălmăcel
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, satiră politică violentă, între ale cărei personaje pot fi recunoscuți C. A. Rosetti (Musiu Rapace) și I. C. Brătianu (Musiu Bimbirică). Sunt criticați în această satiră și poeții epocii (poetul „urlător”, poetul „zis umanitar”). Petre Grădișteanu a susținut în P.r. cronica dramatică. Se mai tipărește un roman, neterminat și nesemnat, intitulat Zece ani din viața unui om de lume, dedicat lui Matei Millo. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289043_a_290372]
-
exemplul pe care l-ați ales împotriva dumneavoastră și vă rog să observați că cea mai mare, cea mai nobilă dintre expoziții, cea care este compusă în gândirea cea mai liberală, cea mai universală și aș putea chiar folosi cuvântul umanitară, care nu e deloc exagerat în acest caz, este expoziția care se pregătește la Londra, singura în care nu se amestecă niciun guvern și care nu este cumpărată cu niciun impozit. Revenind la artele frumoase, putem, o repet, să dezbatem
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sânge, caracteristice prin aerul de "fericire" împrumutat de la Duiliu Zamfirescu, Ioan S. Nenițescu (1854-1901) bolintineaniza școlărește ("La Sarmisegetuza stă mândrul Decebal,/ Ce-a frânt popoare multe de jos și de pe cal"), Ion Gorun, Constanța Hodoș făceau un fel de jurnalistică umanitară romanțată, inte-resîndu-se de clasa umilă, mici slujbași, cârciumari, găzari, punând probleme sociale, N. G. Rădulescu-Niger, îngrozitor romancier popular mai târziu, compunea versuri vulgare cu pretenții mussetiene ori idilice, Haralamb G. Lecca (1873-1920) interpreta odios în versuri pe Fr. Coppée și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
contele de Chambord el se căinează: "Mon pauvr' roi Henri!" O. CARP, IOAN N. ROMAN, N. D. POPESCU Gheriștii făceau mare caz de Doina lui O. Carp (dr. G. Proca), opunînd-o celeia a lui Eminescu, sub motiv că ar fi umanitară iar nu șovină. Comparația e forțată. Ioan N. Roman, poet din grupul socialiștilor, eminescianizează, cu mica notă personală a unei melancolii autumnale asociate cu viziunea uberității solului. N. D. Popescu (1843-1921), compilator de calendare, a lăsat un mare număr de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mine!" Indignat, grecul protestează: "- Eu, regalist?... Trăiască Venizelos! Cu el e toată Grecia!" Popi, constantinistă fanatică, dezgustată de politica lui Spyros, cade în brațele românului. F. ADERCA F. Aderca e un umorist impenetrabil, plin de sarcasm. Punctul săude vedere e umanitar, internaționalist. Emoția e înlocuită cu senzația. Astfel în Grădinării (Femeia cu carnea albă) se propun câteva experiențe sexuale. Iubirile, în care femeia ia totdeauna inițiativa, se înfăptuiesc în medii și condiții variate: o fată de țăran de vreo 12 ani
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îl iubește discret și Virginia, sora de 15 ani a Herminei, care cade leșinată când surprinde una din scenele de priapism ale poetului. Separația între dragostea fizică și raporturile sufletești e făcută cu multă gingășie, într-un spirit de tristeță umanitară asemănător cu acela al lui Duhamel. În Diamant verde dăm de un erou inapt, până la crize de delir, să capteze femeia malignă și plin de repulsie pentru femeile pierdute, având doar vocația legăturilor cvasi-matrimoniale, fără obligații legale. Liceenii plănuind fugi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care s-au organizat în baza noii legi electorale (martie 1926), cunoscută sub denumirea de legea primei electorale. Cele mai multe fonduri au fost adunate de comitetul național înființat de către Clotilda Averescu. Implicarea personală a soției lui Al. Averescu în această campanie umanitară nu a fost deloc întâmplătoare. În decursul anilor, între membrii familiei Averescu și orașul Bacău s-au stabilit relații dintre cele mai trainice: între 1916-1918, Al. Averescu și-a petrecut cea mai mare parte a timpului în Bacău, în calitate de comandant
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de pildă, au susținut efortul militar al soldaților români atât prin organizarea unor acțiuni cu scop caritabil cât și prin activități de colectare de fonduri și diverse obiecte materiale. Nu mai puțin importantă a fost și implicarea voluntară în misiunile umanitare îndeplinite de Societatea „Crucea Roșie” din România. Exemplele de mai jos sunt edificatoare în acest sens: Maria Cantacuzino-Enescu - a fost, pe rând, șefa Pavilionului I din cadrul Spitalului Militar din București (a doua jumătate a anului 1916) și, în perioada refugiului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1917-1918 a fost directoare la Liceul de refugiați din aceeași localitate; Stratulativ Malvina și Maria Mercedes Hudic - decorate cu Ordinul „Crucea Regina Maria”, conferit persoanelor ce s-au distins în timpul războiului prin activitatea lor pe tărâm sanitar. Pentru numeroasele campanii umanitare și caritabile, dar și pentru donațiile făcute în perioada războiului, se cuvine să amintim aici și pe Debora S. Filderman și fiica acesteia Roze Perlbergher - președinta Asociației Culturale a Femeilor Evreice din Bacău. Perioada interbelică a consolidat rolul și importanța
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
În lupta lui contra "Școa 1 Buc., 1904. În legătură cu disputa Ibrăileanu-Rădulescu-Motru, a se vedea și vol. III din Scrisori către Ibrăileanu, Buc., Minerva, 1973. lei Bărnuțiu", în care "Junimea" întîmpină o serioasă rezistență, dl Maiorescu face apel la principiile de "umanitare și liberalism", principiile marii Revoluții Franceze. Junimiștilor nu le-a plăcut (acesta este cuvântul, căci teoretic n-au susținut-o; abia dacă dl Rădulescu-Motru e ceva mai clar) ca de aceste achiziții să se folosească masa cea mare a poporului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
alianțe militare americano-europene, Stalin a acționat alimentând temerile puterilor vestice, de care la rândul lui se simțea amenințat (Brigoleuix: 2005, 115; Loth: 1997, 197). A declanșat blocada Berlinului, izolând populația din partea estică a orașului, a cărei supraviețuire depindea de ajutoarele umanitare occidentale, prin refuzul de a aproba contingentelor militare americane, engleze și franceze intrarea în sectorul controlat de către sovietici. Printr-o campanie aeriană susținută, asupra căreia Stalin nu și-a permis riscul de a deschide focul, berlinezii din partea estică a orașului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
astfel insecuritatea Moscovei și implicit dilema securității globale fostul secretar de stat în cadrul administrației Ford analizează pertinent poziția internațională a Uniunii Sovietice la jumătatea anilor '70. După cum se știe, CSCE a conținut trei piloni majori: "securitate, cooperare economică și cooperare umanitară" (Dobrynin: 1995, 345). Așa cum își amintește fostul ambasador sovietic la Washington, Anatoli Dobrînin, Moscova nu a fost interesată decât de menținerea securității și intensificarea relațiilor economice, refuzând sau minimalizând importanța drepturilor omului. Occidentul nu a cedat și, în final, Brejnev
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
putea evalua cu ușurință publicitatea potențială pe care ar fi câștigat-o mai presus de toate, în țara sa când publicul sovietic ar fi aflat de înțelegerea finală asupra granițelor postbelice pentru care a sacrificat atât de mult. În ceea ce privește problemele umanitare, acestea ar fi putut fi menționate acasă doar vag, fără prea multă publicitate. El a crezut că asta nu va aduce prea multe necazuri în interiorul țării noastre. Dar s-a înșelat. Situația disidenților sovietici nu s-a schimbat desigur peste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]