108,710 matches
-
perioada aceasta cîteva dintre cele mai frumoase articole ale sale, scriind cu dragoste despre suferințele soldaților de pe front, chiar și despre caii suprasolicitați mobilizați pentru forțele militare române. A văzut odată un grup de țărani tineri refugiați și i-a întrebat: "De unde sînteți, flăcăi?" "Din Olt, de la Rîmnic etc." i s-a răspuns, zone aflate sub ocupație. "Ați fugit din fața dușmanului?" i-a întrebat el. "Nu! Am venit să luptăm!"64, i-au răspuns ei prompt. Iorga a reluat editarea "Neamului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mobilizați pentru forțele militare române. A văzut odată un grup de țărani tineri refugiați și i-a întrebat: "De unde sînteți, flăcăi?" "Din Olt, de la Rîmnic etc." i s-a răspuns, zone aflate sub ocupație. "Ați fugit din fața dușmanului?" i-a întrebat el. "Nu! Am venit să luptăm!"64, i-au răspuns ei prompt. Iorga a reluat editarea "Neamului românesc" la Iași. Pentru prima oară erau tipărite 5.000 de exemplare zilnic, la ordinul regelui și pe cheltuiala statului. Iorga remarca: "A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în sfera politicului. Iorga își amintea că atunci cînd ambasadorul Spaniei le-a cerut diplomaților ruși părerea despre analiza lui Iorga a relațiilor ruso-române, aceștia au răspuns că este scrisă "din punctul de vedere al românilor". Iorga a replicat: "Mă-ntreb ce-ar fi spus dacă aș fi scris cu adevărat din punctul de vedere al românilor?"73 Brătianu era furios. Iorga i-a spus mai tîrziu lui Șeicaru: Evenimentele au dovedit că am avut dreptate". A continuat, spunînd că "nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Puterile Centrale tocmai fusese încheiat, Iorga și-a concentrat atenția asupra speranței: a sărbătorit ziua de naștere a lui George Washington și a ridiculizat poziția României, adică faptul că țara se întorcea "la neutralitate". "Sînt oare două Românii diferite?"106 întreba el. A scris un alt editorial: Mergem la Canossa?107 Partizanii tratatului de pace separată (în primul rînd Constantin Stere) de la București și cel de la Iași, neimplicați direct în negocierile de pace (ca V. Madgearu, I. Mihalache sau Brătienii), au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Îl considera pe Tisza cel mai mare dușman al românilor și ca fiind flexibil în problema Transilvaniei. După cum comenta Iorga: "Zadarnic protestează profesorul sociolog Jászi". În august 1917, după un probabil schimb de mesaje cu profesorul Jászi, acesta din urmă întreba: "Este posibilă înțelegerea dintre unguri și români?" Așa cum am menționat deja, Iorga comenta că profesorul Jászi este "un Corb alb". Răspunzîndu-i, Iorga scria că, după părerea lui, pacea dintre unguri și români este posibilă numai dacă nici măcar un centimetru de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Vlad erau cu toții acolo. Vaida a vorbit primul. "Accentul lui ardelenesc dădea autoritate cuvintelor sale". Vaida i-a cerut lui Iorga să elaboreze un memorandum care urma să fie prezentat de delegația română. "De ce-mi cereți așa ceva mie?" a întrebat Iorga. "Cereți-o lui Brătianu! Am fost util în anii neutralității și în timpul războiului, iar acum nu sînt bun la nimic. Îmi cereți să scriu un memorandum care să prezinte cauza națiunii române? I-ați cerut voie lui Brătianu?" I-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
multă asuprire și dominație străină în lupta lui pentru libertate. Iar Iorga a exprimat acest lucru cît de mult a îndrăznit el să o facă. Ce rezultă din toate acestea? Același lucru ca întotdeauna. Vreți să cunoașteți poziția lui Iorga? Întrebați mai întîi care este interesul României. După aceea puteți pune întrebări în legătură cu multe alte lucruri; dar nu uitați să reveniți la interesul României . Chiar și onorurile și decorațiile, chiar și titlurile onorifice care-i fuseseră acordate, toate păreau să respecte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Maria cunoșteau mai intim situația. Regele îl considera pe prințul Carol "o ramură putredă a dinastiei care trebuie ruptă ca să fie salvată coroana"195. Regina Maria gîndește ca o mamă disperată: "Devine tot mai insuportabil; în așa măsură încît ne întrebăm adesea cu toată seriozitatea dacă se află în deplinătatea facultăților mintale. Ce blestem atîrnă asupra capului acestui biet băiat? De ce este el sortit să semene în jurul lui semințele propriei sale distrugeri? Ce se întîmplă cu el? Este foarte tragic să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
niciodată așa-numitul Deep South; cu toate acestea, era la curent cu umilințele și suferințele negrilor de acolo. A ascultat Negro Spiritualis și a simțit în ele înălțîndu-se vocea durerii omenești. Este interesant faptul că, atunci cînd Iorga l-a întrebat pe un intelectual american care ar putea fi soluția, răspunsul a fost: "Poate prin anul 2000 ..." După Chicago, Iorga i-a vizitat pe româno-americanii din centrele industriale vitale ale Statelor Unite: Gary, Cleveland, Akron, Youngstown, Campbell și Detroit. După aceea, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și generalul Ștefănescu-Amza erau oamenii lui Carol, controlul regelui asupra guvernului era aproape total. Partidul lui Iorga a rămas practic nereprezentat. La căderea guvernului său, Iorga își amintea că, în timp ce se întorcea de pe litoralul Mării Negre, "o fată simpatică" l-a întrebat: "Sînteți fostul prim-ministru?" "Din nefericire, da", a răspuns Iorga. "Cel mai nepopular om din România", a replicat fata. După căderea guvernului Iorga, sloganurile viitoarelor alegeri (în iulie 1932) erau chiar și la Văleni de tipul: "Iorga ne-a mîncat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a scăpat din lanț, Iorga scria: "Fascismul spaniol va încerca să înrobească gîndirea, așa cum face orice dictatură". Dar Iorga era înspăimîntat de spectacolul ororilor dezlănțuite. El era de părere că influența sovietică nu explica acest lucru, explicația fiind caracterul național. Întreba însă: "Ce face sistemul de educație din Spania?" Cînd Franco și-a făcut Declarația, Iorga a făcut următorul comentariu: "Este deplorabil ca armata să intervină în politică, dar dacă politica devine un sport pentru ucigași, intervenția aceasta devine obligatorie". Și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
intervină în politică, dar dacă politica devine un sport pentru ucigași, intervenția aceasta devine obligatorie". Și cum anarhiștii deveneau violenți în Catalonia, iar bisericile Barcelonei ardeau, Iorga i-a calificat drept "cel mai supărător exemplu de degradare umană" și a întrebat cum de tac acum oamenii, după ce fuseseră cutremurați de flăcările care mistuiau catedrala de la Reims? Fără să fie niciodată de acord cu fascismul spaniol, Iorga a afirmat totuși clar (cu o nuanță semnificativă) că: "Eu sînt alături de Armata spaniolă!" Cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu el (din cauza poziției prohitleriste lipsite de echivoc a lui Cuza și a propriei sale atitudini antinaziste). Continua lăudîndu-l pe Mussolini și amintindu-și cum "Mussolini, spre deosebire de neamțul dumitale" [Hitler], îl invitase să ia loc lîngă el: "Venga Iorga!" Îl întreba naiv pe Cuza dacă Hitler era în stare să vorbească la fel de frumos cu Goga, așa cum vorbise Mussolini cu el124. La cîteva săptămîni după întîlnirea în cadrul căreia rostise cuvintele "Venga Iorga", Mussolini susținea pretențiile revizioniste ale ungurilor în cel mai categoric
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga... în gînd..." S-a lăudat în fața Camerei de la București cu actele sale de cruzime antisemite. După spusele lui Giurescu, evreii voiau să "colonizeze Basarabia". În calitatea lui de deputat, Giurescu "a intervenit prompt și a împiedicat acest lucru". "Mă-ntreb ce ochi vor face "jidanii"", scria el după intervenția sa. O altă absurditate era în opinia lui Giurescu faptul că evreii voiau să exporte pămînt mănos din Basarabia în Pămîntul Făgăduinței. Giurescu a reușit să zădărnicească și acest lucru. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cînd și-a dus ostașii la victoria în lupta de la Călugăreni"172. Panaitescu și-a amintit că Iorga nu l-a prezentat întotdeauna pe Mihai Viteazul într-o lumină favorabilă, numindu-l condotier și criticîndu-i comportarea avută în Transilvania. Panaitescu întreba dacă Iorga ar fi cumva mai mulțumit dovedind că Mihai Viteazul a fost fiul bastard al unui domnitor și nu al unei hangițe care vindea țuică 173. Nu exista nici o lege care să asigure succesiunea liniară în principatele române și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu puteau trece. Am menționat importanta vizită a contelui Bethlen la București. Contele Bethlen a ținut prin 1933 la Oxford o conferință despre transformarea Transilvaniei într-un fel de "Elveție Orientală" (ceea ce însemna practic independența Transilvaniei). Iorga a reacționat prompt, întrebînd cum poate fi creată o Elveție fără spiritul elvețian?191 Dar Iorga nu s-a rezumat doar la atît, scriind două pamflete la adresa contelui Bethlen. Aceste pamflete erau totodată și un atac la adresa lordului Rothemere, proprietarul ziarului "London Daily Mail
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
unguri erau în cea mai mare parte evrei, evreul învățînd cu sîrguință orice limbă a naționalității dominante. (Să ne amintim că Iorga îi cunoștea mai bine pe evreii la care ne referim). În ceea ce privește poziția lui Kornis față de drepturile istorice, Iorga întreba dacă nu cumva ar trebui să fie reinstituit Sfîntul Imperiu Roman cu capitala la Roma; sau ca Spania să anexeze din nou orașul Milano, Olanda sau Belgia; iar Imperiul otoman să pretindă din nou că Ungaria îi aparține? Relativ la suporterii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îi aparține? Relativ la suporterii englezi sau americani ai pretențiilor revizioniste ale ungurilor, Iorga îi amintea interlocutorului său că aceștia știau la fel de multe lucruri despre Transilvania ca și despre Groenlanda sau Țara de Foc. Cît privește propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga întreba: cine ar urma să-l prezideze? și (dat fiind că broșura destinată lui Kornis a fost scrisă de Iorga în 1940), el întreba dacă asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. După care își amintea cum îi maltrataseră ungurii pe românii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
despre Transilvania ca și despre Groenlanda sau Țara de Foc. Cît privește propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga întreba: cine ar urma să-l prezideze? și (dat fiind că broșura destinată lui Kornis a fost scrisă de Iorga în 1940), el întreba dacă asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. După care își amintea cum îi maltrataseră ungurii pe românii din Transilvania, încheindu-și pamfletul printr-un refuz categoric de a lua în considerație revizuirea statului Transilvaniei 204. Iorga recurgea întotdeauna la un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
într-un număr atît de mare? Ele nu constituiau Pămîntul Făgăduinței, acolo așteptîndu-i iobăgia. Dacă românii au intrat în Transilvania numai în secolele al XII-lea și al XIII-lea ca păstori nomazi migratori, "cum poate fi explicat misterul", așa cum întreabă ironic arheologul român Vasile Pârvan, că "românii s-au întors în aceleași locuri de unde fuseseră goniți cu o mie de ani în urmă?" "Nu poți să nu te întrebi, continuă el, cum se face că, după zece secole, au nimerit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-lea ca păstori nomazi migratori, "cum poate fi explicat misterul", așa cum întreabă ironic arheologul român Vasile Pârvan, că "românii s-au întors în aceleași locuri de unde fuseseră goniți cu o mie de ani în urmă?" "Nu poți să nu te întrebi, continuă el, cum se face că, după zece secole, au nimerit în exact același loc?" Dacă acceptăm teoria istorică a infiltrării românilor, am putea înțelege că aceasta trebuia să aibă loc la granița sudică a Transilvaniei cu Valahia, cum ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
maghiară în termenii de "cultura sub-germană maghiară" sau, uneori, "odioasa cultură sub-germană -maghiară". Atunci cînd mișcarea radicală fascistă maghiară, Crucea-Săgeată, a promis să recunoască autonomia culturală a naționalităților maghiare (în cadrul unei Ungarii Mari), Iorga a respins Pax Hungarica a acesteia, întrebînd: În aceasta constă tot ce poate gîndi și realiza o nouă generație de unguri?" "Și care sînt garanțiile, continua el, că vor trata aceste naționalități (în această Pax Hungarica) în mod decent?"213 Aceste argumente au provocat o mare amărăciune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de sud-est. În acest Comitet Internațional, un loc era rezervat sud-estului Europei, care era evident al lui Iorga. Iorga a beneficiat și de o altă satisfacție în Elveția. Făcînd o oarecare cumpărătură într-un magazin, proprietarul magazinului respectiv l-a întrebat de unde vine. Iorga a răspuns că vine din România, la care patronul a exclamat: "Ah! Asta-i țara profesorului Iorga!"216. Dar Sistemul Versailles se năruia. Nu mult după Conferința Mondială de Istorie a urmat vînzarea Cehoslovaciei la München, după
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cere să încheiem o astfel de alianță, am prefera să rupem relațiile cu ea decît să acceptăm!" Iorga l-a avertizat pe rege că, din cauza sistemului partinic, România se deplasează spre dreapta "cu iuțeala unor cai în galop". L-a întrebat pe rege ce s-ar întîmpla dacă Legiunea ar avea de cinci ori mai multe locuri în Cameră la alegerile următoare? Acesta a replicat că nu intenționează să devină o ștampilă de cauciuc. Asemeni tuturor celor din Lumea a Treia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și chiar și partidul evreilor. Scopul regimului era stoparea Legiunii și a lui Maniu. Dr. Angelescu și Costinescu l-au rugat pe Iorga să-i susțină pe liberali în campania electorală. "și dacă Codreanu face campanie cu revolverele?" i-a întrebat el pe politicienii liberali. A primit un răspuns elocvent: "Vom face la fel ca el, iar noi avem mitraliere"34. Aliat cu regele (care, la rîndul lui, era aliat cu goga-cuziștii), Iorga încerca să facă față antisemitismului Legiunii, ceea ce nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]