108,602 matches
-
avut în trecut rate ridicate de creștere precum Japonia și Coreea de Sud și ne așteptăm ca și China să urmeze același tipar”, a declarat John Hawksworth, economist șef al PwC și co-autor al raportului. “India are potențialul de a susține o rată de creștere mai mare și pentru mai mult timp, și să atingă pragul de 10 mii de miliarde de dolari până în 2020 în termeni de putere de cumpărare, sau până în 2035 la rata cursului de schimb. Însă, această rată ridicată
Raport PwC: China, prima economie a lumii până în 2030. India va depăși SUA pânâ în 2050. Probleme pentru puterile UE () [Corola-website/Journalistic/104129_a_105421]
-
India are potențialul de a susține o rată de creștere mai mare și pentru mai mult timp, și să atingă pragul de 10 mii de miliarde de dolari până în 2020 în termeni de putere de cumpărare, sau până în 2035 la rata cursului de schimb. Însă, această rată ridicată de creștere presupune investiții susținute în infrastructură, reforme instituționale și îmbunătățirea nivelului de educație al întregii populații”, a adăugat John Hawksworth. Alte concluzii ale raportului PwC: Economiile emergente ca Indonezia, Brazilia și Mexic
Raport PwC: China, prima economie a lumii până în 2030. India va depăși SUA pânâ în 2050. Probleme pentru puterile UE () [Corola-website/Journalistic/104129_a_105421]
-
o rată de creștere mai mare și pentru mai mult timp, și să atingă pragul de 10 mii de miliarde de dolari până în 2020 în termeni de putere de cumpărare, sau până în 2035 la rata cursului de schimb. Însă, această rată ridicată de creștere presupune investiții susținute în infrastructură, reforme instituționale și îmbunătățirea nivelului de educație al întregii populații”, a adăugat John Hawksworth. Alte concluzii ale raportului PwC: Economiile emergente ca Indonezia, Brazilia și Mexic au potențialul de a depăși Marea Britanie
Raport PwC: China, prima economie a lumii până în 2030. India va depăși SUA pânâ în 2050. Probleme pentru puterile UE () [Corola-website/Journalistic/104129_a_105421]
-
Marea Britanie și Franța până în 2030, iar Indonezia este posibil să ajungă pe locul 4 în topul global până în 2050 dacă poate susține politici favorabile dezvoltării. Nigeria, Vietnam și Filipine vor înregistra creșteri notabile ale PIB-ului pe termen lung, reflectând rate de creștere relativ ridicate de 4,5 - 5,5% pe an până în 2050. De asemenea, se preconizează că Malaiezia va avea o rată a creșterii anuale de 4% până în 2050, care o va depăși pe cea a Chinei - de 3
Raport PwC: China, prima economie a lumii până în 2030. India va depăși SUA pânâ în 2050. Probleme pentru puterile UE () [Corola-website/Journalistic/104129_a_105421]
-
favorabile dezvoltării. Nigeria, Vietnam și Filipine vor înregistra creșteri notabile ale PIB-ului pe termen lung, reflectând rate de creștere relativ ridicate de 4,5 - 5,5% pe an până în 2050. De asemenea, se preconizează că Malaiezia va avea o rată a creșterii anuale de 4% până în 2050, care o va depăși pe cea a Chinei - de 3,5% pe an pe aceeași perioadă - o performanță notabilă pentru o țară care a atins deja statutul de economie cu venituri medii. Columbia
Raport PwC: China, prima economie a lumii până în 2030. India va depăși SUA pânâ în 2050. Probleme pentru puterile UE () [Corola-website/Journalistic/104129_a_105421]
-
Columbia este o altă economie care, conform PwC, va înregistra o creștere relativ sănătoasă pe termen lung, de aproximativ 4% pe an până în 2050, cu mult mai mare decât vecinii ei sud-americani cu o populație mai numeroasă, Brazilia și Argentina. Rata de creștere a economiei Japoniei se preconizează a fi cea mai mică dintre toate cele 32 de economii analizate, în principal din cauza unei continue scăderi a populației. Economiile europene vor tinde să coboare în top, cu rate medii de creștere
Raport PwC: China, prima economie a lumii până în 2030. India va depăși SUA pânâ în 2050. Probleme pentru puterile UE () [Corola-website/Journalistic/104129_a_105421]
-
Brazilia și Argentina. Rata de creștere a economiei Japoniei se preconizează a fi cea mai mică dintre toate cele 32 de economii analizate, în principal din cauza unei continue scăderi a populației. Economiile europene vor tinde să coboare în top, cu rate medii de creștere ale economiilor mari din zona Euro în jur de 1.5-2% pe an până în 2050. Se preconizează că Polonia va avea cea mai mare rată medie de creștere dintre economiile mari ale Uniunii Europene și că va
Raport PwC: China, prima economie a lumii până în 2030. India va depăși SUA pânâ în 2050. Probleme pentru puterile UE () [Corola-website/Journalistic/104129_a_105421]
-
scăderi a populației. Economiile europene vor tinde să coboare în top, cu rate medii de creștere ale economiilor mari din zona Euro în jur de 1.5-2% pe an până în 2050. Se preconizează că Polonia va avea cea mai mare rată medie de creștere dintre economiile mari ale Uniunii Europene și că va depăși Rusia în ceea ce privește creșterea economică pe termen lung. Ponderea Chinei din PIB-ul mondial se va menține constantă în jur de 20% începând cu mijlocul deceniului următor, pe măsură ce
Raport PwC: China, prima economie a lumii până în 2030. India va depăși SUA pânâ în 2050. Probleme pentru puterile UE () [Corola-website/Journalistic/104129_a_105421]
-
medie de creștere dintre economiile mari ale Uniunii Europene și că va depăși Rusia în ceea ce privește creșterea economică pe termen lung. Ponderea Chinei din PIB-ul mondial se va menține constantă în jur de 20% începând cu mijlocul deceniului următor, pe măsură ce rata de creștere va reveni la media globală. Ponderea SUA va scădea treptat de la aproximativ 17% acum, la 14% în 2050, în timp ce ponderea Indiei în economia globală are potențialul de a se dubla de la 7% în prezent până la a egala SUA
Raport PwC: China, prima economie a lumii până în 2030. India va depăși SUA pânâ în 2050. Probleme pentru puterile UE () [Corola-website/Journalistic/104129_a_105421]
-
în franci și asta-i include și pe cei care nu au probleme. De ce trebuie să creăm un cost pentru sistemul bancar, care ar putea să fie între 700 și 900 milioane de euro pentru că într-o săptămână a crescut rata de schimb cu 20%, care se traduce într-o mărire de rată între 10% și 15%? E o problemă de cash-flow, de serviciul datoriei acum și nu văd de ce trebuie să luăm o măsură care afectează un credit pentru încă
Van Groningen: Nu suntem de acord cu o conversie a creditelor la alt curs by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104136_a_105428]
-
probleme. De ce trebuie să creăm un cost pentru sistemul bancar, care ar putea să fie între 700 și 900 milioane de euro pentru că într-o săptămână a crescut rata de schimb cu 20%, care se traduce într-o mărire de rată între 10% și 15%? E o problemă de cash-flow, de serviciul datoriei acum și nu văd de ce trebuie să luăm o măsură care afectează un credit pentru încă 20 de ani", a afirmat van Groningen, care este și președintele Raiffeisen
Van Groningen: Nu suntem de acord cu o conversie a creditelor la alt curs by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104136_a_105428]
-
apreciază că băncile nu ar trebui să pună în pericol banii deponenților prin conversia creditelor în CHF la cursul istoric, cu sau fără procente în plus. El a precizat totuși că, pentru clienții care au într-adevăr dificultăți la plata ratelor, banca găsește soluții, fie că este vorba de restructurare, fie de conversie cu anumite reduceri. "Pentru cei care au probleme cu adevărat găsim soluții, aceasta este o activitate uzuală pe care o face fiecare bancă, nu vrem să ajungem la
Van Groningen: Nu suntem de acord cu o conversie a creditelor la alt curs by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104136_a_105428]
-
serviciul datoriei să se ducă la bancă, negociază cu banca și să se găsească o soluție", a adăugat van Groningen. Printre posibilitățile de restructurare, președintele Raiffeisen a enumerat reducerea dobânzii pentru o anumită perioadă sau prelungirea termenului creditului pentru micșorarea ratei lunare.
Van Groningen: Nu suntem de acord cu o conversie a creditelor la alt curs by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104136_a_105428]
-
ce revin la 1.000 persoane ocupate) a fost de 1.313, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1.704‰, față de 1.008‰ în cazul bărbaților) și pentru mediul rural (1.330‰, comparativ cu 1.299‰ în mediul urban). Rata de activitate a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,7%. Ocuparea Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) de 61,0% a crescut față de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
sex feminin (1.704‰, față de 1.008‰ în cazul bărbaților) și pentru mediul rural (1.330‰, comparativ cu 1.299‰ în mediul urban). Rata de activitate a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,7%. Ocuparea Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) de 61,0% a crescut față de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca și în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbați (68,7%, față de 53
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
anterior cu 0,9 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca și în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbați (68,7%, față de 53,3% pentru femei) și pentru persoanele din mediul rural (61,7%, față de 60,5% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 22,5%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 43,1%. Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbați (68,7%, față de 53,3% pentru femei) și pentru persoanele din mediul rural (61,7%, față de 60,5% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 22,5%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 43,1%. Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (82,5%). Pe măsură ce scade nivelul de
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
din mediul rural (61,7%, față de 60,5% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 22,5%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 43,1%. Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (82,5%). Pe măsură ce scade nivelul de educație, scade și gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65,0% dintre persoanele cu nivel mediu de educație
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
de 38,9 ore pe săptămână; 166 mii persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2014, au lucrat cu program parțial 860 mii persoane (10,0%). Șomajul Rata șomajului a fost de 6,8%, în scădere față de anul precedent (7,1%). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3% pentru bărbați față de 6,1% pentru femei), iar pe
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2014, au lucrat cu program parțial 860 mii persoane (10,0%). Șomajul Rata șomajului a fost de 6,8%, în scădere față de anul precedent (7,1%). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3% pentru bărbați față de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidențiale de 2,8 puncte procentuale (8,1% pentru urban față de 5,3% pentru rural). Rata șomajului avea nivelul
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3% pentru bărbați față de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidențiale de 2,8 puncte procentuale (8,1% pentru urban față de 5,3% pentru rural). Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (24,0%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului mediu și scăzut, pentru care rata șomajului a fost de 7,2%, respectiv 6,7% mai mare comparativ
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
8 puncte procentuale (8,1% pentru urban față de 5,3% pentru rural). Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (24,0%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului mediu și scăzut, pentru care rata șomajului a fost de 7,2%, respectiv 6,7% mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru șomerii cu studii superioare (5,8%). Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,8%. Incidența
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
avea nivelul cel mai ridicat (24,0%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului mediu și scăzut, pentru care rata șomajului a fost de 7,2%, respectiv 6,7% mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru șomerii cu studii superioare (5,8%). Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,8%. Incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
tinerilor (15-24 ani). Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului mediu și scăzut, pentru care rata șomajului a fost de 7,2%, respectiv 6,7% mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru șomerii cu studii superioare (5,8%). Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,8%. Incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 41,1%. Șomajul
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]
-
fost de 41,1%. Șomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaților (41,8% față de 40,0% în cazul femeilor) și în mediul urban (42,1% față de 39,2% în mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 14,3%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,7%.
INS: Rata șomajului și a ocupării pentru populația din România în 2014 () [Corola-website/Journalistic/104118_a_105410]