108,566 matches
-
Goga a nutrit o idolatrie continuă față de Eminescu) nu adaugă poeziei inteligibil. Limbajul poetic bazat pe metaforizare a contribuit la impunerea „stilului Goga”, surprinzător în raport cu lumea rurală evocată și cu aparentul ei primitivism. Tocmai această inovație figurativă, perfect adecvată în poeziile cu aer vaticinatoriu (Rugăciune, La noi, Oltul, Apostolul etc.), apare tot mai puțin adecvată în contexte familiare sau chiar intime: va fi marea problemă a „stilului Goga”, pe măsura trecerii anilor. Ritmicitatea acută și percutantă a contribuit la popularizarea rapidă
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
va fi marea problemă a „stilului Goga”, pe măsura trecerii anilor. Ritmicitatea acută și percutantă a contribuit la popularizarea rapidă a versurilor lui Goga. Varietatea lor prozodică minimă și revenirea obsesivă a cîtorva metri le caracterizează. Iată incipit-urile primelor Poezii: „Rătăcitor cu ochii tulburi,/ Cu trupul istovit de cale”(Rugăciune); „La voi aleargă totdeauna/ Truditumi suflet să se-nchine” (Plugarii); „Mult iscusita vremii slovă/ Nu spune clipa milostivă” (Oltul); „Trei pruni frățîni, ce stau să moară,/ Își tremur’ creasta lor
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
octosilabi iambici și trohaici, alternați uneori cu heptasilabi. Doar în volumele din ultima fază de creație constatăm sporirea varietății prozodice: endecasilabul, de exemplu, împlinea de la început o funcție „nobilă”, fiind utilizat în contexte mai mult sau mai puțin solemne. Ieșirea poeziei lui Goga din schemă prozodică fixă nu va însemna însă, din păcate, și un cîștig de valoare. Cadența metronomică a versului prezintă o primă consecință vizibilă: muzicalitatea, chiar dacă sub formă simplă (ca și în cazul lui Coșbuc, poezii de Goga
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
solemne. Ieșirea poeziei lui Goga din schemă prozodică fixă nu va însemna însă, din păcate, și un cîștig de valoare. Cadența metronomică a versului prezintă o primă consecință vizibilă: muzicalitatea, chiar dacă sub formă simplă (ca și în cazul lui Coșbuc, poezii de Goga au fost puse pe muzică sub forma unor romanțe). Dar sensul ultim al obsesiei ritmice rămîne altul: construindu- și aproape toate poeziile în nonasilabi și octosilabi, mișcîndu-și textul doar între două figuri prozodice, Goga își transformă poeziile în
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
prezintă o primă consecință vizibilă: muzicalitatea, chiar dacă sub formă simplă (ca și în cazul lui Coșbuc, poezii de Goga au fost puse pe muzică sub forma unor romanțe). Dar sensul ultim al obsesiei ritmice rămîne altul: construindu- și aproape toate poeziile în nonasilabi și octosilabi, mișcîndu-și textul doar între două figuri prozodice, Goga își transformă poeziile în posibile fragmente dintr-o compunere vastă, dintr-o epopee subterană de mari dimensiuni, din care doar cîteva fragmente răzbat la suprafață. Pornirea spre cosmicitate
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Coșbuc, poezii de Goga au fost puse pe muzică sub forma unor romanțe). Dar sensul ultim al obsesiei ritmice rămîne altul: construindu- și aproape toate poeziile în nonasilabi și octosilabi, mișcîndu-și textul doar între două figuri prozodice, Goga își transformă poeziile în posibile fragmente dintr-o compunere vastă, dintr-o epopee subterană de mari dimensiuni, din care doar cîteva fragmente răzbat la suprafață. Pornirea spre cosmicitate anonimă, anularea individualității în favoarea generalului apar slujite și de prozodie. Chiar dacă perioada epopeilor trecuse de
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
formația literară dovedită de poetul debutant („...de altminteri înzestrat cu acea cultură generală mai înaltă, care distingea și pe Eminescu”). Probabil că numele lui Eminescu s-a ivit sub pana mentorului Junimii chemat de universul literar germanic. Familiar apoi al poeziei maghiare, traducător din ungurește al unor mari poeți, e posibil ca, așa cum presupunea Lovinescu, simțămîntul acut al ritmului să se explice și printr-o sugestie maghiară. Tonul înalt, profetic și tenebros din primele poezii nu s-a menținut, din fericire
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
universul literar germanic. Familiar apoi al poeziei maghiare, traducător din ungurește al unor mari poeți, e posibil ca, așa cum presupunea Lovinescu, simțămîntul acut al ritmului să se explice și printr-o sugestie maghiară. Tonul înalt, profetic și tenebros din primele poezii nu s-a menținut, din fericire, nealterat; chiar și în Poezii, dar mai ales în Ne cheamă pămîntul, poetul își corectează inspirația în sens domestic. Consecință - creionarea unor personaje înzestrate cu pitoresc local (Dascălul, Dăscălița, Laie Chioru, Cantorul Cimpoi, Ion
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
al unor mari poeți, e posibil ca, așa cum presupunea Lovinescu, simțămîntul acut al ritmului să se explice și printr-o sugestie maghiară. Tonul înalt, profetic și tenebros din primele poezii nu s-a menținut, din fericire, nealterat; chiar și în Poezii, dar mai ales în Ne cheamă pămîntul, poetul își corectează inspirația în sens domestic. Consecință - creionarea unor personaje înzestrate cu pitoresc local (Dascălul, Dăscălița, Laie Chioru, Cantorul Cimpoi, Ion Crîșmarul), figuri simbolice și în fond anonime, cu valoare de prototip
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
domestic. Consecință - creionarea unor personaje înzestrate cu pitoresc local (Dascălul, Dăscălița, Laie Chioru, Cantorul Cimpoi, Ion Crîșmarul), figuri simbolice și în fond anonime, cu valoare de prototip, nu de individualitate. Din aceeași deviere spre domestic provin o cantitate enormă de poezii pe eterna temă a despărțirii poetului de sat, a sfîșierii sufletești pe care opțiunea înstrăinării ar fi provocat- o. Legată intim de ea, tema contrastului profund dintre sat (perceput ca un Paradis pierdut) și oraș, prin definiție diabolic. Asemenea perspectivă
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
ca un Paradis pierdut) și oraș, prin definiție diabolic. Asemenea perspectivă, la modă în cercurile semănătoriste, transformată în topos al literaturii scrise la noi în primele decenii ale secolului XX, a fost însușită spontan de Goga încă de la cele dintîi poezii. „De ce m-ați dus de lîngă voi, De ce m-ați dus de-acasă? Să fi rămas fecior de plug, Să fi rămas la coasă” (Bătrîni). Programul poetic cuprins în Bătrîni cunoaște o iradiere nesfîrșită în opera autorului; primele două volume
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
individualitatea umană. La oraș, poetul se simte în exil și singurătate totală; îi rămîne doar visarea la satul natal și cîte un semn întîmplător sosit din Ardeal pînă la el. Doar în sat, în teluric și în proximitatea naturii răsar poeziile remarcabile ale lui Goga; plasarea excepției individuale în prelungirea anonimului a reprezentat pariul riscat al poetului, pariu uneori cîștigat. În combinarea, dificilă, dintre semnele concrete ale lumii satului și eternitate rezidă substanța ultimă a cîtorva mari reușite. Astfel, tragedia unui
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
reprezentat pariul riscat al poetului, pariu uneori cîștigat. În combinarea, dificilă, dintre semnele concrete ale lumii satului și eternitate rezidă substanța ultimă a cîtorva mari reușite. Astfel, tragedia unui destin particular desfășurată, cu discreție, pe fundalul indiferenței cosmosului dă naștere poeziei Un om. Ca și în altele din aceeași arie tematică (Cosașul, Graiul pîinii, Clăcașii), și avînd, în final, aceeași „poantă” socială ce ar fi putut rata compunerea, Un om atinge însă nivelul marii poezii. La moartea unui țăran sărac și
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
pe fundalul indiferenței cosmosului dă naștere poeziei Un om. Ca și în altele din aceeași arie tematică (Cosașul, Graiul pîinii, Clăcașii), și avînd, în final, aceeași „poantă” socială ce ar fi putut rata compunerea, Un om atinge însă nivelul marii poezii. La moartea unui țăran sărac și singur, care nu mai avea pe nimeni să-l plîngă, adie un fior metafizic atunci cînd obiectul ce l-a însoțit toată viața se animează, la despărțire: „Rămas bun, biete mîini de trudă, Atîta
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
purta: M-ai frînt de glia tuturora, Dar n-am săpat moșia ta!”. Nu există multe asemenea exemple dovedind marea artă a tranziției psihologice; produse ale acestei arte sunt însă cele cîteva piese care îl înscriu pe Goga în istoria poeziei noastre. Opera sa poetică manifestă o bizară întîrziere față de spiritul epocii în care a fost compusă. Romantismul de factură programat-regresivă a dominat-o de la început, iar acest model s-a păstrat pînă tîrziu, cînd romantismul ajunsese de multă vreme istorie
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
o dată cu Goga: prezența poemelor de largi dimensiuni, în care există un important scenariu epic (Clăcașii, Frumoasa cea din urmă, Cîntece etc.), profetismul grandilocvent, absența din limbaj a inovațiilor moderniste, toate caracterizează un romantism de primă generație. La fel ca și poezia politică, pamfletele ideologice, care umplu volumele Din umbra zidurilor și Cîntece fără țară. În mod curios însă romanticului Goga nu-i reușește poezia de iubire. Începînd cu volumul Din umbra zidurilor, înregistrăm numeroase confesiuni făcute de un poet care se
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
absența din limbaj a inovațiilor moderniste, toate caracterizează un romantism de primă generație. La fel ca și poezia politică, pamfletele ideologice, care umplu volumele Din umbra zidurilor și Cîntece fără țară. În mod curios însă romanticului Goga nu-i reușește poezia de iubire. Începînd cu volumul Din umbra zidurilor, înregistrăm numeroase confesiuni făcute de un poet care se arătase mai degrabă reticent pînă atunci în abordarea domeniului. Totuși, Goga se aventurează într-un tîrziu pe terenul comun tuturor romanticilor; încercînd modularea
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
care se arătase mai degrabă reticent pînă atunci în abordarea domeniului. Totuși, Goga se aventurează într-un tîrziu pe terenul comun tuturor romanticilor; încercînd modularea declarațiilor de iubire pe un fundal cosmic, patriotic ori filozofic, el nu obține decît o poezie cînd grandilocventă, cînd seacă. Dacă întîlnim la Goga persoana I singular, trebuie să devenim circumspecți; iar dacă o astfel de poezie este o poezie de iubire, devenim de două ori circumspecți. După Primul Război Mondial, poeziile la persoana I singular
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
tuturor romanticilor; încercînd modularea declarațiilor de iubire pe un fundal cosmic, patriotic ori filozofic, el nu obține decît o poezie cînd grandilocventă, cînd seacă. Dacă întîlnim la Goga persoana I singular, trebuie să devenim circumspecți; iar dacă o astfel de poezie este o poezie de iubire, devenim de două ori circumspecți. După Primul Război Mondial, poeziile la persoana I singular, tot mai numeroase, se îndepărtează de matca originară; încep să apară și cîteva neologisme, ba chiar și sugestii de factură simbolistă
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
modularea declarațiilor de iubire pe un fundal cosmic, patriotic ori filozofic, el nu obține decît o poezie cînd grandilocventă, cînd seacă. Dacă întîlnim la Goga persoana I singular, trebuie să devenim circumspecți; iar dacă o astfel de poezie este o poezie de iubire, devenim de două ori circumspecți. După Primul Război Mondial, poeziile la persoana I singular, tot mai numeroase, se îndepărtează de matca originară; încep să apară și cîteva neologisme, ba chiar și sugestii de factură simbolistă prinse într-un
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
nu obține decît o poezie cînd grandilocventă, cînd seacă. Dacă întîlnim la Goga persoana I singular, trebuie să devenim circumspecți; iar dacă o astfel de poezie este o poezie de iubire, devenim de două ori circumspecți. După Primul Război Mondial, poeziile la persoana I singular, tot mai numeroase, se îndepărtează de matca originară; încep să apară și cîteva neologisme, ba chiar și sugestii de factură simbolistă prinse într-un limbaj aluziv, pînă acum absent. Simbolismul însuși supraviețuia însă atunci cu greutate
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
senzorial și artistic. Ceea ce vom face și noi, prin urmare, este sa inventariem și să comentam tapiseria doamnei nipone de acum un mileniu, care tapiserie este dependentă, firește, de tradiția shintoistă și buddhistă, principalele religii din Japonia, în cadrul cărora peisajul, poezia, arta ikebana și grădinăritul erau inseparabile. Cum încep Însemnările de căpătai? Cu o panoramă portretistica a anotimpurilor, în flash-uri scurte, paradisul fiind cântărit și clasificat mai întâi la nivel strict vizual, prin relația dintre lumină și întuneric: primăvară este
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
Să nu uităm ... - Marin VELEA Să nu uităm minunata seară a zilei de 19 martie 2014 în care Corul Academic Radio, ne-a oferit cea mai frumoasă și autentică lecție de istorie a poeziei și muzicii corale românești laice și religioase. Condusă cu responsabilitate artistică și profesionalism de harnicul, talentatul și perseverentul dirijor și compozitor Dan Mihai Goia, formația Radioului la pupitrul căreia au ucenicit personalități notorii ale muzicii românești, își continuă existența cu
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
Mihai Goia, formația Radioului la pupitrul căreia au ucenicit personalități notorii ale muzicii românești, își continuă existența cu sorți străluciți de izbândă, încă de la fondare (1940) și până în prezent. Să nu uităm „Sara pe deal” ale cărei versuri aparțin geniului poeziei românești și universale Mihail Eminescu, a cărei muzică a fost scrisă de compozitorul Vasile Popovici (autor a nenumărate colinde religioase). Să nu uităm „Somnoroasele păsărele” scrise de același genial poet a cărei muzică a fost compusă de clasicul Tudor Flondor
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
muzică a fost scrisă de compozitorul Vasile Popovici (autor a nenumărate colinde religioase). Să nu uităm „Somnoroasele păsărele” scrise de același genial poet a cărei muzică a fost compusă de clasicul Tudor Flondor (pe nedrept uitat). Să nu uităm inspirata poezie religioasă a aceluiaș Eminescu intitulată „Rugăciune” a cărei muzică a fost scrisă de dirijorul și compozitorul Teodor Teodorescu - Iași, mort în anul 1920, reluată pe alte coordonate compoziționale de neuitatul compozitor și dirijor Ioan D. Chirescu. Să nu uităm, „Iarna
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]