109,202 matches
-
nu este scalabilă pentru a fi implementată în rețele mari. Pentru a satisface aceste cerințe, au fost create două protocoale avansate de rutare: Open Shortest Path First (OSPF) și Intermediate System-to-Intermediate System (IS-IS). Apoi Cisco a dezvoltat Interior Gateway Routing Protocol (IGRP) și Enhanced IGRP (EIGRP), care, de asemenea, pot fi implementate în rețele de scară largă. În plus, a apărut necesitatea de a asigura interconectarea dintre diferite rețele și asigurarea operațiilor de rutare dintre ele. Protocolul Border Gateway Routing (BGP
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
dezvoltat Interior Gateway Routing Protocol (IGRP) și Enhanced IGRP (EIGRP), care, de asemenea, pot fi implementate în rețele de scară largă. În plus, a apărut necesitatea de a asigura interconectarea dintre diferite rețele și asigurarea operațiilor de rutare dintre ele. Protocolul Border Gateway Routing (BGP) este acum utilizat între furnizorii de servicii Internet, precum și între furnizorii de servicii Internet și clienții privați pentru a face schimb de informații de rutare. Odată cu apariția a mai multor dispozitive care au nevoie de o
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
de informații de rutare. Odată cu apariția a mai multor dispozitive care au nevoie de o adresă IP, spațiul de adrese IPv4 este aproape epuizat. Astfel, a apărut IPv6. Pentru a sprijini comunicarea bazată pe IPv6, au apărut noi versiuni de protocoale de rutare. Un protocol de rutare este un set de procese, algoritmi și mesaje, care sunt utilizate pentru a face schimb de informații de rutare pentru a actualiza tabelul de rutare, care la rândul sau, în funcție de protocol, alege ruta optimă
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
Odată cu apariția a mai multor dispozitive care au nevoie de o adresă IP, spațiul de adrese IPv4 este aproape epuizat. Astfel, a apărut IPv6. Pentru a sprijini comunicarea bazată pe IPv6, au apărut noi versiuni de protocoale de rutare. Un protocol de rutare este un set de procese, algoritmi și mesaje, care sunt utilizate pentru a face schimb de informații de rutare pentru a actualiza tabelul de rutare, care la rândul sau, în funcție de protocol, alege ruta optimă de legătură. Scopul unui
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
noi versiuni de protocoale de rutare. Un protocol de rutare este un set de procese, algoritmi și mesaje, care sunt utilizate pentru a face schimb de informații de rutare pentru a actualiza tabelul de rutare, care la rândul sau, în funcție de protocol, alege ruta optimă de legătură. Scopul unui protocol de rutare adaptivă include: Toate protocoalele de rutare au același scop - de a învăța despre rețelele vecine și de a se adapta rapid ori de câte ori apare o schimbare în topologia rețelei. Metodele pe
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
de rutare este un set de procese, algoritmi și mesaje, care sunt utilizate pentru a face schimb de informații de rutare pentru a actualiza tabelul de rutare, care la rândul sau, în funcție de protocol, alege ruta optimă de legătură. Scopul unui protocol de rutare adaptivă include: Toate protocoalele de rutare au același scop - de a învăța despre rețelele vecine și de a se adapta rapid ori de câte ori apare o schimbare în topologia rețelei. Metodele pe care le utilizează un protocol de rutare pentru
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
procese, algoritmi și mesaje, care sunt utilizate pentru a face schimb de informații de rutare pentru a actualiza tabelul de rutare, care la rândul sau, în funcție de protocol, alege ruta optimă de legătură. Scopul unui protocol de rutare adaptivă include: Toate protocoalele de rutare au același scop - de a învăța despre rețelele vecine și de a se adapta rapid ori de câte ori apare o schimbare în topologia rețelei. Metodele pe care le utilizează un protocol de rutare pentru a realiza acest lucru, depind de
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
legătură. Scopul unui protocol de rutare adaptivă include: Toate protocoalele de rutare au același scop - de a învăța despre rețelele vecine și de a se adapta rapid ori de câte ori apare o schimbare în topologia rețelei. Metodele pe care le utilizează un protocol de rutare pentru a realiza acest lucru, depind de algoritmul pe care îl aplică și de caracteristicile operaționale ale acestui protocol. Operațiunile unui protocol de rutare dinamic, variază în funcție de tipul protocolului de rutare și protocolul de rutare în sine. În
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
și de a se adapta rapid ori de câte ori apare o schimbare în topologia rețelei. Metodele pe care le utilizează un protocol de rutare pentru a realiza acest lucru, depind de algoritmul pe care îl aplică și de caracteristicile operaționale ale acestui protocol. Operațiunile unui protocol de rutare dinamic, variază în funcție de tipul protocolului de rutare și protocolul de rutare în sine. În general, operațiunile unui protocol de rutare dinamic pot fi descrise după cum urmează: Procesul de rutare are două părți distincte: determinarea căii
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
se adapta rapid ori de câte ori apare o schimbare în topologia rețelei. Metodele pe care le utilizează un protocol de rutare pentru a realiza acest lucru, depind de algoritmul pe care îl aplică și de caracteristicile operaționale ale acestui protocol. Operațiunile unui protocol de rutare dinamic, variază în funcție de tipul protocolului de rutare și protocolul de rutare în sine. În general, operațiunile unui protocol de rutare dinamic pot fi descrise după cum urmează: Procesul de rutare are două părți distincte: determinarea căii optime, în care
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
în topologia rețelei. Metodele pe care le utilizează un protocol de rutare pentru a realiza acest lucru, depind de algoritmul pe care îl aplică și de caracteristicile operaționale ale acestui protocol. Operațiunile unui protocol de rutare dinamic, variază în funcție de tipul protocolului de rutare și protocolul de rutare în sine. În general, operațiunile unui protocol de rutare dinamic pot fi descrise după cum urmează: Procesul de rutare are două părți distincte: determinarea căii optime, în care ruterul folosește informațiile din tabela de rutare
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
pe care le utilizează un protocol de rutare pentru a realiza acest lucru, depind de algoritmul pe care îl aplică și de caracteristicile operaționale ale acestui protocol. Operațiunile unui protocol de rutare dinamic, variază în funcție de tipul protocolului de rutare și protocolul de rutare în sine. În general, operațiunile unui protocol de rutare dinamic pot fi descrise după cum urmează: Procesul de rutare are două părți distincte: determinarea căii optime, în care ruterul folosește informațiile din tabela de rutare (inclusiv cele introduse de
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
a realiza acest lucru, depind de algoritmul pe care îl aplică și de caracteristicile operaționale ale acestui protocol. Operațiunile unui protocol de rutare dinamic, variază în funcție de tipul protocolului de rutare și protocolul de rutare în sine. În general, operațiunile unui protocol de rutare dinamic pot fi descrise după cum urmează: Procesul de rutare are două părți distincte: determinarea căii optime, în care ruterul folosește informațiile din tabela de rutare (inclusiv cele introduse de protocoalele de rutare) pentru a învăța interfața de ieșire
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
de rutare în sine. În general, operațiunile unui protocol de rutare dinamic pot fi descrise după cum urmează: Procesul de rutare are două părți distincte: determinarea căii optime, în care ruterul folosește informațiile din tabela de rutare (inclusiv cele introduse de protocoalele de rutare) pentru a învăța interfața de ieșire cea mai potrivită pentru a trimite pachetele la o anumită destinație și comutarea pachetelor, care asigură trimiterea unui pachet primit pe o interfață (de intrare) pe interfața de ieșire optimă. Cautarea drumului
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
liniar. Metrica și distanța administrativă sunt cele două metode de diferențiere între diferitele rute către aceeași destinație. Distanța administrativă face diferența între diferitele tipuri de rute (statice, dinamice și direct conectate). Felul în care se calculează metrica diferă de la un protocol de rutare la altul, însă în general sunt incluse informații ca întârzierea, lărgimea de bandă, distanța, cantitatea de trafic. Metrica este relevantă doar pentru rute generate de același protocol de rutare, de aceea are o importanță mai mică decât distanța
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
direct conectate). Felul în care se calculează metrica diferă de la un protocol de rutare la altul, însă în general sunt incluse informații ca întârzierea, lărgimea de bandă, distanța, cantitatea de trafic. Metrica este relevantă doar pentru rute generate de același protocol de rutare, de aceea are o importanță mai mică decât distanța administrativă. Pentru rutele dinamice, procesul de alegere a căii optime este următorul Ruterele mențin starea rutelor în tabela de rutare, dar nu și starea pachetelor individuale, deoarece acest lucru
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
însemna o întârziere a comutării. Mai mult, unele rutere folosesc pentru identificarea rapidă a interfețelor de ieșire o a doua tabelă, numită FIB (engleză :forward information base). Această tabelă este optimizată pentru căutarea rapidă a interfețelor. Înainte de a identifica beneficiile protocoalelor de rutare dinamice, avem nevoie să luăm în considerare motivele pentru care ne-ar folosi protocoalele de rutare statică. Cu siguranță se poate afirma că rutarea dinamică are mai multe avantaje față de rutarea statică. Cu toate acestea, rutarea statică este
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
ieșire o a doua tabelă, numită FIB (engleză :forward information base). Această tabelă este optimizată pentru căutarea rapidă a interfețelor. Înainte de a identifica beneficiile protocoalelor de rutare dinamice, avem nevoie să luăm în considerare motivele pentru care ne-ar folosi protocoalele de rutare statică. Cu siguranță se poate afirma că rutarea dinamică are mai multe avantaje față de rutarea statică. Cu toate acestea, rutarea statică este încă folosită în rețelele de astăzi. De fapt, se poate de întâlnit cazuri unde se folosește
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
Cu toate acestea, rutarea statică este încă folosită în rețelele de astăzi. De fapt, se poate de întâlnit cazuri unde se folosește o combinație de rutare, atât statică și dinamică. Rutarea statică are mai multe utilizări primare, inclusiv: La baza protocolului bazat pe vectori de distanță este algoritmul. Algoritmul este folosit pentru a calcula cele mai bune căi și apoi de a trimite aceste informații la vecini. Un algoritm este o procedură pentru realizarea unei anumite sarcini, pornind de la o stare
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
a calcula cele mai bune căi și apoi de a trimite aceste informații la vecini. Un algoritm este o procedură pentru realizarea unei anumite sarcini, pornind de la o stare inițială dată și se termină într-o stare finală definită. Diferite protocoale de rutare utilizează algoritmi pentru a instala diferite rute în tabelul de rutare, trimite actualizări la vecini, și să ia decizii pentru determinarea căii optimale. Algoritmul utilizat pentru protocoalele de rutare definește următoarele procese: Protocoalele de rutare pot fi comparate
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
inițială dată și se termină într-o stare finală definită. Diferite protocoale de rutare utilizează algoritmi pentru a instala diferite rute în tabelul de rutare, trimite actualizări la vecini, și să ia decizii pentru determinarea căii optimale. Algoritmul utilizat pentru protocoalele de rutare definește următoarele procese: Protocoalele de rutare pot fi comparate pe baza următoarelor caracteristici:
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
o stare finală definită. Diferite protocoale de rutare utilizează algoritmi pentru a instala diferite rute în tabelul de rutare, trimite actualizări la vecini, și să ia decizii pentru determinarea căii optimale. Algoritmul utilizat pentru protocoalele de rutare definește următoarele procese: Protocoalele de rutare pot fi comparate pe baza următoarelor caracteristici:
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
Danemarca împotriva Prusiei în primul război de la Schleswig; a plasat trupe suedeze și norvegiene în cantonament la Funen și în nordul Schleswigului și a mediat Armistițiul de la Malmö (26 august 1848). De asemenea, a fost unul dintre garanții integrității Danemarcei (Protocolul de la Londra, 8 mai 1852). Ca Prinț moștenitor, Carol cu toate că avea un mod brusc de a conduce, s-a dovedit a fi unul dintre cei mai populari regi scandinavi. Domnia sa a fost remarcabilă prin mulțimea și anvergura reformelor. El a
Casa de Bernadotte () [Corola-website/Science/318131_a_319460]
-
palat, ea a fost în primul rând prezentată curții regale, apoi introdusă familiei regale. În 1858, Sofia a născut un fiu, care a asigurat dinastia Bernadotte și a făcut-o populară. Nașterea a avut loc la Palatul Drottningholm, potrivit vechiului protocol al curții, cu membrii guvernului și ai curții prezenți în camera alăturată sălii de naștere, ca martori. În urma decesului socrului ei în 1859, cumnatul ei a devenit regele Carol al XV-lea al Suediei iar ea și soțul ei Prințul
Sofia de Nassau () [Corola-website/Science/318130_a_319459]
-
altă parte, descoperirea aurului din California cu o săptămână înainte de semnarea tratatului nu a fost cunoscută în Mexic decât după august 1848. La 30 mai 1848, când cele două țări ratificaseră tratatul de la Guadalupe Hidalgo, ele au mai negociat un protocol de trei articole prin care se explicau amendamentele. Primul articol arăta că articolul inițial IX al tratatului, deși înlocuit cu articolul III al Tratatului Louisianei, conferă în continuare drepturile din articolul IX. Al doilea articol confirma legitimitatea titlurilor de proprietate
Tratatul de la Guadalupe Hidalgo () [Corola-website/Science/318287_a_319616]