108,710 matches
-
un asemenea tip uman nu există, dar prozatorul a sintetizat aceste trăsături, Însumându-le, sugerând ideea unei existențe posibile, de altfel acesta este Însăși rostul creației literare, acela de a proiecta o lume cu un asemenea statut. S-ar putea Întreba cineva de unde vine această predispoziție a eroinei. Răspunsul este simplu: din bogata ei experiență de viață și din tradiții. Inteligența omului e nativă ori din acest punct de vedere Vitoria Lipan Întrunește deopotrivă calități realiste dar și romantice. Multe din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nedreptățiile Îndurate În legătură cu moștenirea lui. Judecata Începuse din vremea lui Vodă Calimah și nu se Încheiase Încă, deși trecuseră mai multe generații. Comisul Îi spune marelui boier că merge la domnie, să-i facă dreptate. Auzind povestea lui, boierul Îl Întreabă, ce va face dacă nici vodă nu-i va da dreptate? Răspunsul comisului se constituie Într-un motiv comic popular, aflat apoi În centrul narațiunii, În desfășurarea momentelor subiectului. Daca nici Voda nu-i va face dreptate, atunci il va
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-l, Își dădu seama de cum a intrat, că boierul de la han nu era nimeni altul decât Voda Mihalache Surza, domnitorul În fața căruia se afla. Cercetând cu atenție documentele, domnitorul Îi face dreptate și, amintindu-și de Întâmplarea de la han, Îl Întreabă ce ar fi făcut daca nu iar fi dat dreptatea cuvenită. Răspunsul comisului vine promt, cu aceiași nota de umor: „Eu vorba nu mi-o iau Înapoi, iapa-i peste drum!”. Dând dovadă de curaj si demnitate, Vodă, om cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de morfinomani.” El știe că Pascalopol nu mai este cu Otilia și i-o spune lui Felix când Îl Întâlnește, din Întâmplare. Dar Felix Îl Întâlnește și pe Pascalopol, tot din Întâmplare, În trenul mergând spre Constanța. Bătrânul Pascalopol Îl Întreabă dacă Îl mai cunoaște, „Eu sunt Pascalopol!” Adversarul În plan erotic de altă dată Îi povestește ce s-a mai Întâmplat cu Otilia, Îi arată o fotografie, dar Otilia aceea nu mai semăna cu „fata nebunatică” cunoscută el. A luat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
realist la modul absolut, fiind din toate câte ceva, e un tot oferit cititorului trezit la realitate (realist) dimineața, devenit romantic pe la amiază, dar și clasic spre seară, când se Întoarce obosit din lungul periplu al zilei (vieții). Cercetătorul se poate Întreba cum, a fost posibilă o asemenea creație, când mai toți romancierii asimilau alte viziuni estetice, fie proustiene, fie gideiste. Asta Însemna că unii din contemporani lui Călinescu treceau direct la proiecțiile literaturii franceze de la Începutul secolului al XX-lea, nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fie trimis la școală, nu Înțelege că și altcineva poate avea și trebuie să aibă o istețime asemănătoare cu a lui, că și alții din jurul lui au nevoi spirituale. Uneori, plutind parcă În nori, Îi desconsideră pe cei din jurul lui. Întrebat odată „de ce vorbește singur?” a răspuns că asta e din pricină că nu are cu cine discuta, În sensul că nimeni nu merită să-i asculte gândurile. În mare, afirmația aceasta nu trebuie să fie socotită a fi gratuită. Se pot spune
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bucluc; numele se autohtonizează În cel mai comic chip: Agamiță, Gagamiță. Cetateanul turmentat este alegătorul anonim; el trăiește comedia alegerilor necinstite, amețit și nedumerit de tot ce se petrece În jurul lui. Este Îmbătat cu vorbe de Nae Cațavencu, de aceea Întreabă: „Eu cu cine votez?” I se indică și cu cine trebuie să voteze, chiar i se completează buletinul de vot. (ca azi) Comicul de limbaj este cu totul remarcabil și un mijloc de caracterizare menit să-l individualizeze pe Caragiale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sentiment de culpabilitate, nici de ideea vreunui sacrificiu, nici de vreo alta idee, [...] aceste personaje cu conștiința uimitor de liniștita sunt cele mai josnice din literatura universala”. (4) Această viziune a personajelor comice este confirmată de Caragiale Însuși, când se Întreba ironic: „de vreme ce avem cap, la ce ne-ar mai sluji inteligența?”. MARIN SORESCU - IONA Subiect, conflict dramatic, personaj Piesa „Iona”, subintitulată de Marin Sorescu (1936-1996) „tragedie În patru tablouri”, publicată În 1968 În revista „Luceafărul”, face parte, alături de „Paracliserul” și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Iona vorbește cu ei, dorind să le Înțeleagă starea umilă, asumata ca o obligație: „ati facut vreo Înțelegere cât trebuie să rămâneți mâncați?”. Viața În spațiul restrictiv, impus, este plină de „umezeală”, nu este una sănătoasă, benefică și Iona se Întreabă,, de ce trebuie să ducă oamenii un astfel de trai, de ce Îi mai mănâncă chitul, dacă n-are condiții?”. Iona devine Încrezător, „o scot eu la capăt Într-un fel și cu asta, nici o grija”, apoi scapă cuțitul și se Închipuie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fericit, pentru că „fericirea nu vine niciodată atunci când trebuie”. Singur În pustietatea imensă, dar dornic de comunicare și de a se face auzit, Iona Își striga semenii: „Hei, oameni buni!”. Apar cei doi pescari cu barele În spinare și Iona se Întreabă de ce Întâlnește mereu „aceeași oameni”, sugerând limita omenirii captive În lumea Îngustată” până Într-atâta?". Orizontul lui Iona se reduce la o burtă de pește, dar zărește „alt orizont”, o altă „burtă de pește uriaș", „un șir nesfârșit de burți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cutezanță legendară, spirit patriotic, un popor mulțumit cu sărăcia sa, oprimat de un destin nefavorabil, de o istorie dură, prăbușită În puhoaie monstruoase asupra lui. Și aceasta se Întâmplă de două mii de ani. De două mii de ani acest popor se Întreabă: „ce caută ăștia aici?” Și tot de două mii de ani răspunde: „de-aia” și lupta reîncepe. Scriitorul alternează ironia cu gravitatea, comicul cu tragicul, spiritul mușcător de esență intelectuală, cu umorul popular. Procedând la o demitizare a istoriei, autorul a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
serviciu teatrului „ajuns astăzi În desăvârșită decădere”. Critica are o funcție constructivă „asupra mersului lucrurilor publice”, dacă aceasta este cinstită cu adevărat. Lipsa de profesionalism a gazetarilor, uneori chiar lipsa onestității este măsura criticii teatrale. Pe bună dreptate dramaturgul se Întreabă: „cum se face critica teatrală la noi?” Beneficiind de intrare gratuită, uneori „de câte o lojă, tot fără bani” de intrare deschisă la „toate repetițiile teatrului” și prin culise unde este „aproape cu multe ademeniri”, gazetarul devine un ins corupt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
au studii superioare. Aceasta arată, pe de o parte, existența unei anumite segregări rezidențiale ce afectează locatarii din blocurile vechi și efectul limitat pe care l-a avut apartenența la organizațiile comuniste asupra statusului social final. Este legitim să ne întrebăm unde sunt reprezentanții generației de lideri și activi din eșantionul nostru care au studii superioare și au ocupat poziții de conducere în PCR? Aș răspunde că au obținut poziții socioocupaționale mai bine recompensate care le-au permis să achiziționeze locuințe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deosebită. Documentele de arhivă descoperite și editate în acest volum de Ottmar Trașcă relevă, într-o manieră lipsită de echivoc, răspunderea armatei române cu privire la soarta populației evreiești din România în perioada 1941-1944. Ele ne invită, în același timp, să ne întrebăm: de ce această armată, care a contribuit în mod eroic la înfăptuirea României Mari, a adăpostit sentimente anti-evreiești în perioada interbelică, și de ce comandantul ei, Ion Antonescu, a deportat în anii 1941-1942 printre sutele de mii de evrei pe militarii evrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Cercul de Recrutare Roman a comunicat aceasta Poliției spre a-l pune în observație. Un vânzător de ziare, anume Avram 151, aruncă deasemenea cuvinte defetiste. El se învârte pe lângă cazarmă spre a vinde ziare și nu pierde ocazia de a întreba pe soldați: "Sunteți gata ?" "Rușii nu înghit așa ceva..." III. Incursiuni aeriene. În ziua de 25 Iunie a.c., ora 16, un număr de 4 avioane inamice, în orașul Bacău, au atacat o coloană germană compusă din 7 mașini. Prima mașină, din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
li se asigura întreținerea și pentru perioada de iarnă când nu vor lucra. Ordinul Domnului General Antonescu este ca evreilor întrebuințați la diferite munci să li se asigure numai hrana zilnică și tutunul pentru timpul cât muncesc. Domnul General Antonescu întreabă dece s'a contravenit la ordinele Domniei Sale. 2. Dacia 303 a raportat M.C.G. că, conform ordinului Ministerului de Interne, organele militare din Focșani sunt oprite ca să execute ordinul Domnului General Antonescu 304, transmis prin Marele Cartier General, ca toți evreii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
General Antonescu 304, transmis prin Marele Cartier General, ca toți evreii să fie adunați câte 4-5 familii în aceiași locuință pe timpul nopții, ca să poată fi mai ușor supravegheați precum și ordinului ca evreii să poarte un semn distinctiv. Domnul General Antonescu întreabă dece s'a contravenit și la acest ordin și cere ca toate ordinele Domniei Sale să fie întocmai executate. ȘEFUL MARELUI CARTIER GENERAL General Ioanițiu Nr. 727 din 1 August 1941 p. Conformitate Lt. Colonel Blaga 305 *) Adnotări: "93-1-VIII-22.30"; "Plata
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
are ordinul cerut. Față de aceasta, Cpt. Stihi și-a continuat cercetările, fără a da nici o importanță d-lui Pretor care nu a înțeles să-și arate calitatea. Atunci ostașii germani care au escortat pe jidani, s'au adresat Cpt. Stihi întrebându-l dacă nu cumva Poliția din Iași a venit să ridice pe jidani, susținând că în zona frontului nu are nimeni dreptul să se amestece în măsurile luate de Comandamentul German, cu atât mai mult cu cât în ziua de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lasă în grija autorităților ce depind de Ministerul Afacerilor Interne, care hotărăște și se îngrijește de hrana, cazarea și folosirea lor la muncă. Față de ordinul de mai sus al M.St.M., cu raportul nostru Nr. 2363/941354, s'a întrebat Comandamentul 3 Teritorial care este situația acestor 15 ostatici, la care ni s'a răspuns că pentru aceștia urmează să ne adresăm Comandamentului M.U. Dacia. Vă rugăm să binevoiți a hotărâ dacă acești ostatici intră în prevederile ordinului Nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fie identificați de jandarmi și supravegheați zilnic, cu ocazia patrulării ce se face de jandarmi; în zona M.U. operațiunea să se facă de Serviciile Pretorale, iar paza de Comp. Poliție respectivă. ȘEFUL SECȚIEI II-a COLONEL, I. Ciocan *) Adnotare: "Întrebăm la Marele Cartier General. Colonel ss. Ciocan". AMR, fond 26-Armata 4-a, dosar nr. 781, f. 163. Documentul nr. 103 ARMATA IV-a STAT MAJOR SECȚIA II-a Oficiul Poștal Militar Nr. 5 Nr. 211.564 din 23.IX.1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de mai sus, vă rugăm să binevoiți a ne face cunoscut dispozițiunile ce se vor lua de acel Departament, cu privire la evrei. D. O. ȘEFUL DE STAT MAJOR GENERAL, N. Tătăranu Șeful Secției II-a Colonel, I. Ciocan *) Adnotări: "Biroul 2. Întreabă prin telefon dacă nu s'au luat deja aceste măsuri. Colonel ss. Ciocan"; "28 Septembrie. Am vorbit cu Domnul Secretar General al Guvernământului la telefon și mi-a spus că s'au dat instrucțiuni pe care le va comunica și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ss. N. Pălăngeanu N. Pălăngeanu Șeful Secției II-a Lt. Colonel ss. Dinulescu R. Dinulescu *) Adnotări: "Dosar 29"; "Biroul 2. Se prezintă Domnului General. Colonel ss. Ciocan"; "9.X.941 Pretorul. General ss. Tătăranu"; "9. Octombrie 1941. Prezentat Domnului General. Întrebat contrainformațiile. Colonel ss. Ciocan"; "În ziua de 9.X. ora 12 s'a vorbit cu Guvernământul și s'au cerut instrucțiunile care le-a dat în privința evreilor, precum și măsurile care se vor lua, precum și momentele. Maior ss. V. Apostolescu". AMR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vor fi solicitate. D. O. ȘEFUL DE STAT MAJOR GENERAL, ss. Tătăranu N. Tătăranu Șeful Secției II-a Colonel, ss. Ciocan I. Ciocan *) Adnotări: "Dosar 29"; "26. X. 941. 1. Pretorul și Curtea Marțială să ia notă. 2. Se va întreba Guvernământul de rude? ss. indescifrabil"; "Biroul 2. [...] Execuție ss. indescifrabil". AMR, fond 1675-Comandamentul Militar Odessa, dosar nr. 30, f. 2; dosar nr. 27, f. 78; fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 781, f. 173; fond 26-Armata a 4-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lucru pentru evreii din detașamentele de lucru exterioare. Din cele de mai sus rezultă că s'au dat o serie de ordine care nu sunt în concordanță. Pentru a se remedia această situație, Secția I-a propune: 1. Să se întrebe Președinția Consiliului de Miniștri dacă dispozițiunea transmisă prin Ministerul Economiei Naționale cu Nr. 753 din 22 Iulie 19411127, rămâne valabilă sau se revine asupra ei și în ce măsură. Secția I-a este de părere a se aproba trimiterea prin poștă a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ilie Dumitrescu Ilie Dumitrescu *) Adnotare: "24 IULIE 1942. Colonelul Borcescu nu a studiat bine nota prin care eu am aprobat să se trimită pachete. Dacă știam că Președinția Consiliului de Miniștri a interzis, interziceam și eu. Pentru a nu mai întreba și a curma discuția hotărâsc: Nu se aprobă trimiterea de pachete evreilor, oriunde sunt. Să se comunice și Secției II să nu se mai amestece. Să se comunice și poștei. General ss. Arhip". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]