108,710 matches
-
evreilor infractori la munca obligatorie 1324. Ca urmare a acestei măsuri, Dir. Generală a Poliției și Prefectura Poliției Capitalei au dispus eliberarea tuturor evreilor arestați, care trebuiau să plece în Transnistria, iar Marele Stat Major s'a văzut nevoit să întrebe Ministerul Apărării Naționale ce pedepse se vor aplica în viitor evreilor 1325. IV. În convocarea care a avut loc la 22.X.1942, la Președinția Consiliului de Miniștri, Domnul Mareșal Antonescu a ordonat verbal Domnului General Subșef 1326 ca să se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lucrează circa 60 de persoane pentru nevoile funcționarilor Guvernământului și ale militarilor. De fapt, acesta este singurul lagăr unde fiecare își câștigă existența pentru el și familia lui. Toți evreii sunt dornici să muncească, dar nu au unde, și mă întreb de ce autoritățile nu-i întrebuințează la munca câmpului și-i țin să vegeteze în ghetouri. 8. Ajutoare de la comunitate. În ultimul timp comunitățile evreiești din Țară le-au venit foarte mult în ajutor. Le-au trimis bani, îmbrăcăminte, medicamente, dar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost ridicați de autoritățile din Țară fără cercetări și trimiși direct în lagăre, fără ca aceștia să fi avut vreo activitate subversivă. Autoritățile administrative depun mari eforturi pentru a stârpi contrabanda. Jandarmeria își pierde în majoritate timpul cu supravegherea lor. Mă întreb, cum se poate gândi cineva că acești oameni trebuie să se alimenteze singuri, când nu au unde munci ca să câștige, când nu pot primi nimic de la rude și când ajutorul comunității este cu desăvârșire insuficient. În lagăre sunt o mulțime
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Acei care urmează munca obligatorie în serii și au venit în detașament mai târziu, au fost scutiți medical sau au fost bolnavi în infirmerii, vor fi obligați să-și completeze zilele la fel ca întreaga serie. 4/. Unele Cercuri Teritoriale întrebând dacă se mai trimit la muncă obligatorie și evreii scutiți cu carnet dela Comisariatul Guvernului, Comandamentul având în vedere că nu e vorba de o muncă pentru folosul obștesc, ci însăși apărarea ființei Țării în fața căreia toate scutirile românilor au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Miniștri, inventar nr. 1, dosar nr. 59, volumul I, f. 165-167. 1373 Rezoluția mareșalului Ion Antonescu a fost următoarea: "Dl. General Vasiliu să pună ordine în acord cu Dl. Alexianu. Să se raporteze măsurile luate și vinovații de această stare. Întreb: Este serios ceiace se întâmplă ?". ANRM, fond 706-Cabinetul pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri, inventar nr. 1, dosar nr. 59, volumul I, f. 162. 1374 Vezi documentul nr. 147. 1375 Vezi și Raportul Nr. 48
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
iar un număr mai mare ar fi prea solicitant pentru participanți. -Intervenția de încheiere este importantă în analiza datelor și se poate aborda în cel puțin două modalități diferite: unui participant i se cere un sumar cu privire la discuție și se întreabă dacă este potrivit cursului dezbaterilor sau moderatorul însuși realizează un asemenea rezumat și adresează aceeași întrebare cu privire la fidelitatea relatării. Intervențiile de încheiere permit tuturor să reflecteze asupra dezbaterilor sau să-și revizuiască opinia. Sînt acceptate toate punctele de vedere exprimate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
crește cu cît alocăm mai mult timp studiului. Am făcut în acest caz o eroare de tipul II, adică am respins H 1 cînd aceasta de fapt era adevărată. Dacă ne aflăm într-un asemenea caz, ar trebui să ne întrebăm de ce, dacă există o corelație sau o diferență reală în populație, nu am reușit să o detectăm în studiul nostru. Răspunsurile pot fi multiple: 1.erori în selectarea subiecților pentru cercetare: selecția a căzut pe un oarecare bias (am selectat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nevoie, pentru a-i răspunde, de o strategie de suport vizual pe care copilul să o Înțeleagă mai ușor, mai degrabă decât a folosi doar un răspuns verbal. Exemplu: un copil cu autism merge, după școală, În diferite locuri. El Întreabă insistent “ Mergem la bunica?” pentru a cunoaște destinația din acea zi. Personalul școlii elaborează un program vizual zilnic reprezentând locațiile În care s-ar putea duce după școală și după care el să se raporteze și să Înțeleagă mai ușor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
pe sprijinul contextului imediat, familiar, Înalt predictibil pentru a-și reprezenta mental sau a-și aminti evenimente. Exemplu: este stabilită o rutină la ora de muzică: grupul cântă Întâi la instrumente și apoi face baloane de săpun. La sfârșit, profesoara Întreabă copiii: “Ce am făcut la ora de muzică?”. Strategiile de suport vizual: variate strategii de suport vizual pot fi folosite pentru a-l ajuta pe copil În evocarea evenimentelor trecute sau viitoare. Informația vizuală necesară pentru a comunica despre trecut
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
s-ar fi întors, i s-ar fi cerut ori să semneze niște decrete comuniste cu care nu era de acord, ori să abdice. Prima alternativă o refuzase, iar a doua s-ar fi soldat, probabil, cu închisoarea. Așadar, a întrebat dacă poate veni în SUA pentru a face o proclamație către poporul român, prin care să-și explice plecarea. Îi datora o explicație poporului său397. Urmînd indicațiile Washingtonului, Douglas s-a întîlnit cu regele Mihai pe data de 25. El
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sa în SUA, însă "ar fi nepractic să emiți o proclamație din Statele Unite"398. Iar guvernul britanic prefera, de asemenea, să nu se emită declarații publice de pe teritoriul acestuia 399. Regele voia, totuși, să vorbească poporului său, așa încît îl întrebă pe Douglas dacă Statele Unite l-ar "ajuta să iasă" din țară în cazul în care s-ar întoarce la București, eventual acordîndu-i azil prin Legație. Douglas se temea că SUA nu puteau întreprinde nimic eficient, dată fiind poziția geografică a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Muncitoresc Român, iar pe 2 iunie a fost numit prim-ministru. A doua zi, el promitea deja Marii Adunări Naționale să îndrepte abuzurile făcute de Luca și Georgescu și să întărească relațiile între București și Moscova 716. Istoricii se mai întreabă și acum dacă Gheorghiu-Dej a avut niște proiecte grandioase pentru România sau dacă a preluat puterea doar din motive personale 717. Deși nu dispun de dovezi certe, specialiștii tind mai curînd să creadă că a preferat un comunism de tip
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
diplomatică a României la nivel de ambasadă. Crawford sugeră, în schimb, că relațiile româno-americane s-ar fi putut îmbunătăți dacă Bucureștiul ar fi permis mai multor persoane să emigreze, mai ales celor care doreau reunificarea familiei 1053. În plus, el întrebă dacă România putea anula restricțiile de călătorie impuse în 1956 membrilor Legației 1054. După două zile, Malița îl informă pe Crawford că Bucureștiul avea să suspende restricțiile de călătorie pentru personalul Legației, pe data de 20 august, dacă Statele Unite făceau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
între Est și Vest. După Tratatul de interzicere a experiențelor nucleare, Moscova arătase că era dispusă să cumpere grîu din producția excedentară a Statelor Unite. Departamentul Comerțului arătase deja, din iunie 1961, că susține acest tip de program 1074. Kennedy a întrebat Procuratura Generală dacă existau impedimente juridice în calea unei astfel de vînzări. Aceasta a răspuns că nu există restricții din partea Congresului privind vînzarea excedentului de grîu către Moscova, cu bani în numerar 1075. Înarmat cu această informație, pe 10 octombrie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Montias, de la Yale și profesorul de istorie Stephen Fischer-Galați, de la Universitatea din Colorado 1329. Fischer-Galați a discutat cîteva ore cu Kissinger, punîndu-l la curent cu evenimentele curente din politica internă și externă a României. Înainte de a pleca, Kissinger l-a întrebat pe istoric dacă are vreun sfat special pentru el însuși sau pentru președinte. Acesta i-a răspuns printr-o vorbă de duh pe care o născocise fiica sa: "Nu bea din apa asta"1330. Pe 24 iulie, Nixon a urmărit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la București, atît Nixon, cît și Ceaușescu, căzuseră de acord ca cele două țări să coopereze din punct de vedere științific și tehnologic. Ca urmare, pe 17 septembrie, Nixon i-a amintit liderului român de această conversație și l-a întrebat dacă Lee DuBridge poate face o vizită la București în cadrul unei călătorii programate în Europa 1361. Ceaușescu a acceptat... Pe 24 septembrie, DuBridge, împreună cu o echipă de experți în tehnologie și știință au sosit la București, unde s-au întîlnit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rîul Prut, care marca granița comună dintre cele două țări1512. În august, conducerea de la Washington l-a asigurat încă o dată pe Ceaușescu de faptul că Nixon nu intenționează să prejudicieze relațiile româno- americane. În timpul vizitei lui Rogers la București, Ceaușescu întrebase dacă America va sprijini cererea de aderare a României la Fondul Monetar Internațional (FMI). Casa Albă îi spusese lui Bogdan că Statele Unite nu se vor opune aderării României. Dar Washingtonul nu avea de gînd nici să pledeze pentru aceasta, pentru că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
promova "pacea în toată lumea"1623. După prînz, Ceaușescu a vorbit cu reporterii de la National Press Club, din Washington. El a menționat că a primit asigurări de susținere a "Clauzei" pentru România atît din partea cîtorva congresmeni, cît și din partea președintelui. Fiind întrebat dacă discutase cu senatorul Jackson, Ceaușescu a răspuns afirmativ și a încercat să schimbe subiectul. La întrebările privind amendamentul Jackson-Vanik, el a răspuns în mod retoric: Ce ați spune dvs. și poporul american dacă alte țări ar introduce la legile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
termina cu negocierile bilaterale determinate de embargo 1642. Kissinger era categoric împotriva Capitolului IV. Înțelegea problema drepturilor omului, dar considera că politica externă americană nu trebuie să "depindă de transformarea structurii interne sovietice", la care tindea amendamentul privind emigrarea. Fiind întrebat de președintele Long dacă i-ar recomanda lui Nixon să semneze proiectul în forma respectivă, Kissinger a răspuns: "M-aș gîndi foarte serios să-i recomand un veto"1643. Răspunsul lui Kissinger reflecta o nouă tendință în cadrul Administrației, pe care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
influența pe care o exercita, în ultima vreme, în politica externă. Noul ambasador pentru relațiile comerciale, Frederick Dent și Arthur Hartman, de la Departamentul de Stat erau hărțuiți mai cu seamă de William Archer, din Texas, membru al comitetului. El îl întrebă pe Hartman: "de ce nu puteți spune azi Congresului, cu certitudine", că România nu încalcă tocmai prevederile documentului pe care l-a semnat?" Hartman era încolțit. Nu putea intra în detalii fără să arate că, într-adevăr, România nu garantase în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Szaz și-a reluat remarcile pe care le făcuse la audierile de la Camera Reprezentanților, prin care se împotrivea acordării Clauzei României, din cauza practicilor discriminatorii vizavi de minoritatea maghiară 1728. Deși unii sprijineau pachetul de măsuri pentru România, Ambasada Română se întreba cu îngrijorare dacă Comitetul de Finanțe va recomanda sau nu aprobarea Clauzei pentru România. Comitetul era preocupat mai cu seamă de problema emigrării evreilor. Ceaușescu îl vizitează pe Ford Reacția Senatului a confirmat temerile lui Bogdan. Ambasadorul îl informase deja
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscova și Europa de Est să se bazeze pe un raport ca de la stat la stat, nu pe o legătură "neorganică" de opresiune și putere militară care exista la ora aceea 1794. În cursul pledoariei, Paul Findley, reprezentant de Illinois, l-a întrebat pe Sonnenfeldt ce avea să-i spună lui Ceaușescu dacă acesta îi va cere explicații în legătură cu declarațiile lui din decembrie. Reprezentantul Departamentului de Stat și-a reafirmat sprijinul privind promisiunile făcute de președintele Ford la București, care recunoscuse "suveranitatea națională
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de ajutorare mai generoase 1929. Punctul slab al acestei politici era inconsecvența. Vance arătase acest lucru încă de a doua zi după învestirea președintelui. El îi trimisese un bilet în care susținea dăruirea președintelui față de cauza drepturilor omului, dar îl întreba pe acesta ce va răspunde la veșnica întrebare: de ce critică America numai anumite guverne și nu pe altele, care par să comită aceleași încălcări ale drepturilor omului? Președintele a recunoscut că atunci cînd sînt în joc 150 de țări, "nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
etnice, ca de pildă Barbu Niculescu, de la Fundația Culturală Româno-Americană și George Crișan, din Asociația Baptistă Română din Statele Unite și Canada. Crișan spunea că el călătorise prin România și vorbise cu liderii baptiști vorbitori de limbă maghiară. El i-a întrebat dacă se practică vreo discriminare împotriva lor. Aceștia au răspuns: "Nici una, frate George"1950. Rabinul Israel Miller, reprezentantul Conferinței președinților principalelor organizații ale evreilor din America nu s-a prezentat în fața Comisiei Camerei Reprezentanților, dar a trimis o scrisoare prin
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dolari. Guvernul polonez a anunțat că nu-și poate plăti datoriile externe și le-a cerut creditorilor să reprogrameze scadența 2118. Occidentul a fost surprins de imposibilitatea Poloniei de a-și achita datoriile și mulți creditori au ajuns să se întrebe dacă România nu este o a doua Polonie. Ca urmare, puține bănci mai erau dispuse să prelungească creditele acordate Bucureștiului fără să aibă garanții. Astfel, pe 15 iunie, România a negociat cu FMI un pachet de împrumuturi în valoare de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]