108,710 matches
-
Ne-am propus să le arătăm peisajele minunate din Oregon, așa că am decis să călătorim de-a lungul coastei cu mașina. Sue nu avea curaj să meargă, pentru că știa că drumul avea să fie sinuos și plin de serpentine. Am întrebat-o dacă n-ar vrea să încerce un remediu reflexogen. A fost de acord, fiindcă iubește oceanul și își dorea foarte mult să vadă Pacificul. Am aplicat câteva metode și am observat că, prin masarea degetelor mijlocii, a inelarelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
era proasta funcționare a altor glande, care au supus inima unui asemenea stres, încât aceasta a cedat în cele din urmă. Oamenii își suprasolicită inima când își umplu plămânii cu nicotină și aer poluat și nu mănâncă sănătos. Adesea, se întreabă de ce au avut un atac de cord tocmai când începuseră să se bucure de viață, fără să-și dea seama că problemele inimii și ale altor organe apar după ani de zile de neglijențe. O persoană este avertizată înaintea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
avertizată înaintea unui atac de cord În timp ce eram în vizită la părinții mei, am stat de vorbă cu vecinul lor, Martin, un bărbat de vârstă mijlocie care avusese câteva atacuri de cord și era semiinvalid. Într-o zi, l-am întrebat: „Dacă-ți arăt care sunt punctele reflexe din talpă ale inimii, ți le masezi?”. M-a privit ciudat și mi-a răspuns: „Dacă aș ști că mă ajută, cred c-aș face orice”. Știam cât era de neîncrezător. „Poți să
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
din talpă ale inimii, ți le masezi?”. M-a privit ciudat și mi-a răspuns: „Dacă aș ști că mă ajută, cred c-aș face orice”. Știam cât era de neîncrezător. „Poți să-ți atingi picioarele cu mâinile?”, l-am întrebat din nou. „Da, încă pot”, a admis. Prin urmare, l-am sfătuit: „Masează toată zona din jurul degetului mic de la piciorul stâng, mai ales pernuța de sub deget. Fă la fel la palma stângă și masează partea superioară a palmei, lângă degetul
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de cord”. Și-a ridicat capul și mi s-a părut brusc interesat. „Știi ce”, mi-a spus, surprins, „înaintea fiecărui atac am observat că degetul mic de la piciorul stâng mi se învinețește. Nu știam ce să cred, mi-am întrebat și medicul, dar nimeni nu mi-a dat un răspuns”. Mi-a povestit că se învinețea cu câteva zile înaintea atacului. „Dacă l-ai fi masat, poate ai fi reușit să previi atacul”, i-am zis. „Cred că ai dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de 77 de ani. Suferise un atac cerebral destul de sever. Arterele lui se îngustau și doctorii erau îngrijorați că ar putea să moară dintr-o clipă în alta. Domnul Loo era în comă. Nepoata lui m-a sunat să mă întrebe dacă reflexologia ar putea avea vreun efect. Susținea că nici un medicament nu părea să-i scadă tensiunea arterială. I-am spus că mă implicasem în cincisprezece cazuri de atac cerebral, dar că nici unul nu fusese atât de grav ca acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
ale inimii și ale tractului urinar. După ce am masat ambele tălpi, am început tratamentul asupra punctelor reflexe din palme. Am stimulat toate zonele reflexe timp de câteva minute, concentrându-mă asupra tractului urinar. La o a doua ședință, l-am întrebat pe fratele lui care erau valorile tensiunii arteriale și mi-a răspuns că scăzuseră de la 220/120 la 170/100, ceea ce era o revenire fantastică. Asta mi-a dat elan. După cea de-a treia zi de tratament reflexogen, domnul
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
vezica urinară, de unde este eliminat sub formă de urină. Unele persoane își donează un rinichi altor oameni ale căror organe au încetat să mai funcționeze. Nimeni nu poate trăi fără ca măcar un rinichi să-i filtreze toxinele din organism. Mă întreb câte operații de acest gen ar putea fi evitate dacă s-ar folosit tratamente reflexogene pentru reactivarea circulației forței vitale în aceste organe disfuncționale. Înainte de a se recurge la măsuri extreme, ar fi bine să încercăm și metoda reflexologiei. Revitalizați
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Le-am pus pe amândouă pe seama cinei mult prea consistente pe care o mâncasem la o petrecere cu o seară înainte. A doua zi, dimineața devreme, trebuia să mă întâlnesc cu cineva la șaisprezece kilometri de casă și m-am întrebat dacă era bine să mă urc la volan. M-am hotărât să risc și, în timp ce conduceam, îmi masam cu putere mâinile, răsucindu-le pe volan. În câteva minute, mi-au dispărut definitiv și durerile de cap, și cele de ficat
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
pentru că natura le-a alcătuit în așa fel încât să reproducă. Ele răspund la cele mai simple tratamente”. Mi-a cauterizat chistul și mi-a dat o rețetă. „Dacă iei acest tonic, nu vei mai avea niciodată probleme.” L-am întrebat dacă mai puteam face copii, dar mi-a răspuns că am prea multe sechele în urma chisturilor ca să mai pot duce o sarcină, chiar dacă aș fi reușit să rămân însărcinată. Ei bine, la o lună după administrarea tonicului am rămas însărcinată
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
soră prietenă Mă gândesc la dumneavoastră cu recunoștință în fiecare zi. Acum mai bine de-o săptămână, una dintre surori, o prietenă de-a mea, se simțea foarte rău și s-a dus la culcare. „Ce s-a întâmplat?”, am întrebat-o. „Ți-a venit ciclul?” „Nu”, a răspuns ea. „Aș vrea eu.” Nu avea menstruație de un an de zile. I-am aplicat un tratament și i-am spus că vom continua ședințele o lună și, dacă nu avea să
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
am calmat durerile unei gravide O vecină a venit într-o zi la mine și m-a rugat s-o duc cu mașina la medic. Soțul ei era la lucru și ne aflam la treizeci de kilometri de oraș. Am întrebat-o care era problema și mi-a spus că era însărcinată și că o durea cumplit într-o parte. Era însărcinată în trei luni și mi-am dat seama că trebuie s-o vadă un medic, așa încât am condus cei
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
alte investigații, deși nu existau semne de leziuni cerebrale, doar o ușoară febră. Medicii l-au ținut în spital pentru observație. A doua zi, m-am dus la spital și l-am găsit gata de plecare acasă. Doctorul m-a întrebat ce metodă folosisem, fiindcă băiatul îi spusese că îi masasem mâinile și de aceea se simțea atât de bine. Nu puteau să-și creadă ochilor. Susțineau că ar fi vorba de puteri paranormale. I-am dezvăluit doctorului că metoda se
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
îi masasem mâinile și de aceea se simțea atât de bine. Nu puteau să-și creadă ochilor. Susțineau că ar fi vorba de puteri paranormale. I-am dezvăluit doctorului că metoda se numește „reflexologie”. „E ceva de mâncare?”, m-a întrebat. I-am zis că, dacă reflexologia ar fi ceva de mâncare, nimeni nu ar mai fi bolnav pe lumea asta. Am continuat spunându-i că „apa nu poate curge cu putere printr-o țeavă înfundată. Impuritățile care înfundă țeava trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
pot face prea multă mișcare fizică. Totuși, după masarea zonelor reflexe de sub piele, au observat schimbări în bine ale stării lor de sănătate. Altor persoane le vine mai greu. Nervozitatea și frustrarea par să-i descurajeze pe cei care se întreabă ce mai pot face atunci când o parte a corpului lor este paralizată sau când unele membre le-au fost amputate. Voi începe să răspund la aceste întrebări prin a vă ruga să vă uitați la harta zonală de la p. 47
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
cheamă Butler, dar că „toată lumea îmi spune Buddy”. Am conversat o vreme pe tema cățelușilor cărora nepoții lui încercau să le găsească un stăpân iar apoi am început să vorbim despre noi. Am adus vorba de reflexologie și l-am întrebat dacă auzise de această metodă. Citise câte ceva despre reflexologia plantară și se întreba cum ar fi putut s-o folosească, deoarece nu-și simțea picioarele aproape deloc. Am vorbit despre stimularea altor zone reflexe, cum ar fi cele din palmă
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
tema cățelușilor cărora nepoții lui încercau să le găsească un stăpân iar apoi am început să vorbim despre noi. Am adus vorba de reflexologie și l-am întrebat dacă auzise de această metodă. Citise câte ceva despre reflexologia plantară și se întreba cum ar fi putut s-o folosească, deoarece nu-și simțea picioarele aproape deloc. Am vorbit despre stimularea altor zone reflexe, cum ar fi cele din palmă sau de pe corp, din zona urechilor și de pe limbă, care produc efecte benefice
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
un scaun cu rotile sau în pat. Reflexologia poate fi folosită în orice loc și poate avea efecte în orice moment din zi sau din noapte. Aveam din întâmplare în mașină rola Deluxe pentru palme și tălpi și l-am întrebat dacă n-ar vrea s-o încerce. În mai puțin de o lună, am primit un telefon de la Buddy; mi-a spus că folosise rola în fiecare zi ca să-și maseze degetele și palmele. Spre surprinderea lui, îi calmase ca
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
cum vârfurile degetelor sunt presate unele de altele. În timpul acestui exercițiu trebuie să apăsați puternic și constant câteva minute. Puteți folosi, de asemenea, pieptenele reflexogen pentru a apăsa vârfurile degetelor (vezi foto 60, p. 344). Până la sfârșitul exercițiului vă veți întreba unde a dispărut toată tensiunea nervoasă. Reflexologia vindecă grafospasmul (crampa scriitorului) Doctorul White relatează un caz de nevroză, crampa scriitorului, asociată unei afecțiuni neurastenice. „O doamnă - de obicei dinamică și inteligentă - era acum o epavă din punct de vedere fizic
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
tată își întrece fiul Frank povestește despre tatăl său, ce răsucea sub talpă un fel de băț. „Mi-l amintesc pe tata stând în fiecare seară pe marginea patului și răsucind sub picioare un fel de băț. Când l-am întrebat de ce face asta, mi-a spus că așa-i recomandase medicul. Peste câțiva ani, când m-am întors din armată, m-am dus cu tata la vânătoare. Urca mai repede decât mine toate dealurile care ne ieșeau în cale. Ajungea
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
spălatul rufelor. Zilele trecute a venit la mine și mi-a spus următoarele: «Am căzut zilele trecute pe scări la subsol.Ă Eu m-am speriat, dar bunica nu părea să fi pățit ceva. Ce s-a întâmplat?Ă, am întrebat-o. «Ei bine, am deschis ușa să cobor, apoi m-am întors să iau niște lucruri să le duc jos. M-am împiedicat de sfoara unei cutii și m-am pomenit rostogolindu-mă pe scări cu toate lucrurile după mine
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
m-am întors să iau niște lucruri să le duc jos. M-am împiedicat de sfoara unei cutii și m-am pomenit rostogolindu-mă pe scări cu toate lucrurile după mine. Când am ajuns jos, am stat nemișcată câteva minute, întrebându-mă dacă-mi rupsesem vreun os. Am început să-mi mișc degetele de la mâini și de la picioare și am văzut că nu mă durea nimic, apoi am început să-mi masez degetele de la mâini și, după ce m-am descâlcit dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mine, am început să-mi masez și tălpile. Nu m-am mișcat de pe podea o jumătate de oră, până nu mi-am masat cu grijă fiecare dintre zonele reflexe. Știi că n-am avut nici măcar o durere în urma căzăturii? Mă întreb cum m-aș fi descurcat dacă nu știam de reflexologie.Ă Pune totul pe seama masajului reflexogen, iar eu nu pot decât să-i dau dreptate, căci e cel mai minunat lucru care s-a întâmplat în familia noastră”. Nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
exasperați de îndărătnicia țăranilor români de a trece în plan secund identitatea creștină în detrimentul celei naționale. L.-M. Murgescu (1999) relatează cazul unui revizor școlar, care în 1895 deplângea absența identității naționale la țăranii români: "Românii pe care dacă-i întrebăm ce sunt, ne răspund scărpinându-se în cap: apoi de! ce să fiu! Uite sunt și eu creștin ca toți creștinii" (p. 11). Aceleași lamentații împotriva primatului identității creștine au fost exprimate și de G. Ionescu-Gion în 1899: "Dacă din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răspund scărpinându-se în cap: apoi de! ce să fiu! Uite sunt și eu creștin ca toți creștinii" (p. 11). Aceleași lamentații împotriva primatului identității creștine au fost exprimate și de G. Ionescu-Gion în 1899: "Dacă din vorbă în vorbă întrebai pe țăran: "dar tu ce ești, mă vere?", el răspundea, când scărpinându-se în cap, când surâzând cu supunere: "păi deh! Domnule, ce să fiu? Creștin și eu ca toți creștinii, dreptul lui Dumnezeu!" (cf. Murgescu, 1999, p. 12). Nemulțumindu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]