108,710 matches
-
legislativă" și "realitatea faptică" a fost redus o jumătate de secol mai târziu, în 1763, când Frederic al II-lea (cel Mare) a emis General Land-Schule Reglement prin care reafirma caracterul obligatoriu al educației în școlile rurale prusace. Ne putem întreba, legitim, ce l-a determinat pe despotul luminat să declare interesul statal în educația supușilor săi? După cum explică și F.O. Ramirez și J. Boli (1987) în analiza lor asupra "construirii politice a școlarizării de masă", Frederic cel Mare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceea de a lucra la acest progres continuu care duce la aproximarea pe pământ a legilor dreptății și frăției, adică a ordinii perfecte a divinității. "Dacă fiecare nație are o misie evanghelică de împlinit pe pământ, să cercetăm și să întrebăm și pe această nație română atât de doritoare astăzi de viață, ce a făcut? Ce lupte a purtat pentru realisarea legei lui Dumnezeu, atât în sinul seu, cât și în omenire?" (Bălcescu, 1894, p. 24) [1851]. Celor două principii divine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 5). După ce stabilește cadrul de referință definit de coordonate mistice înlăuntrul căruia se va desfășura discursul său, Delavrancea își formulează miezul interogativ la care va aduce un răspuns exaltant: "Copii, ce e Patria, ce e patriotismul?". "Ce este" se întreabă mai departe cărturarul, încercând să pătrundă mai adânc în vălurile care înfășoară acest fenomen enigmatic "acest sentiment care răscolește toate puterile unui om, și în anumite clipe, îl ridică mai presus de existența lui și-l face să moară de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cea mare a națiunei, unde fiecare Român trebue să meargă pentru a învăța cum se iubește Patria și cum poate fi ea apărată contra dușmanilor" (p. 41). Ce se învață la această școală a națiunii care este armata?, ne putem întreba intrigați. Pe lângă iubirea totală a patriei ("Să ne clădim altar în suflet pentru iubirea de Patrie și să închinăm acestui altar tot sufletul, toată viața și tot focul nostru patriotic"), în capul listei este așezat imperativul "Să ne înrădăcinăm în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în rândul maselor acele sentimente patriotice care maschează antagonismele de clasă și le face pe oi să creadă că sunt din aceeași rasă, aceeași familie și aceeași patrie cu lupii care le devorează (Hervé, 1905, f.p.). "Prin ce aberație", se întreabă Hervé, "paria [proletarii dezmoșteniți și exploatați] diferitelor Patrii se aruncă unii asupra altora cu atâta ură, la prima chemare a stăpânilor lor? Cum pot muncitorii și țăranii germani, francezi, ruși sau japonezi să fie atât de proști încât să nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu tranziția înspre un regim al postnaționalismului) este certificată empiric de prăbușirea dramatică a partidelor de extrema dreapta ulterior anului 2000. Iată cum a evoluat suportul politic pentru partidele de extrema dreaptă, relevat de gradul de încredere declarat de respondenții întrebați în cadrul Barometrelor de opinie publică. Tabel 31. Evoluția suportului politic pentru extrema dreaptă românească (1994-2007)26 Anul PRM (%) PUNR (%) PNG (%) Total 1994 5,50 3,75 9,25 1995 6,25 4,75 11,0 1996 4,90 4,03
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
problemă. După ce respondenților li se spunea că "Țara noastră a avut și un alt sistem de guvernământ decât cel actual. Unii oameni sunt de părere că ar fi mai bine dacă țara ar fi guvernată în mod diferit", aceștia erau întrebați dacă " Ar trebui să ne întoarcem la conducerea comunistă?". Respondenții au avut la dispoziție patru variante de răspuns: "puternic de acord", "oarecum de acord", "oarecum în dezacord", "puternic în dezacord". De dragul clarității și conciziei, am optat să lucrăm cu variabile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trebuie înțeleasă munca în sensul vulgar, pentru că întreaga creație, întreaga activitate a omului întru devenirea în umanitate înseamnă muncă. Muncă intelectuală, muncă fizică, muncă de toate tipurile, dar fără muncă nu e posibil, oricum. Dumneavoastră ce țintă ați avut? Vă întreb aceasta întrucât ați pornit de la gazetărie și doar în urma unei întâmplări nefericite pașii v-au fost călăuziți spre cercetare... Ca să răspund la întrebarea aceasta, v-aș spune ceva. Eu sunt născut lângă satul lui Eminescu, la Urzenii Botoșanilor, și când
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
are nevoie de un ansamblu de artă monumentală care să-i întregească personalitatea. OVIDIU BĂLAN: Muzica o punte spre sufletele noastre. Maestre, sunteți din ce în ce mai greu de abordat. Profit de faptul că v-ați găsit această clipă de răgaz și vă întreb, în numele cititorilor ziarului care stă de vorbă cu oamenii, cum a fost turneul din care abia v-ați întors? Ne-am întors, într adevăr, din Italia, unde Filarmonica “Mihail Jora” din Bacău a deschis stagiunea muzicală 2001-2002 în orașul Gorizia
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
supravegheat cu delicatețe, în vreme ce noi ne-am făcut datoria cu profesionalism. În urma acestor concerte am ajuns să fiu oprit pe stradă de elevi din clasele V-VI, care mi-au spus că le-a plăcut foarte mult și m-au întrebat când vor mai putea asculta viitorul program. Reflectând mai mult, am ajuns la concluzia că, în fond, cam asta ar trebui să fie misiunea noastră. Acum, când acești copii sunt în formare, e necesar să le dăm exact ceea ce au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
condițiile pe care ni le-am creat și am fost ajutați să o facem într-un mod civilizat, așa cum ar trebui să fie. Ne-am îndepărtat demult de ceea ce înseamnă amanatorism în formația noastră. În SUA cum a fost? Vă întreb pentru că turneul mi s-a părut, totuși, foarte puțin mediatizat, în pofida impresiei extraordinare pe care simfonicul nostru a lăsat-o acolo. Turneul din SUA a pornit de la o idee a lui Pavel Ionescu, directorul adjunct al Filarmonicii, care, fiind invitat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
luminii, a ceea ce se întâmplă în jurul tău. E un fel de document al trăirilor tale în niște zile. În rest, sunt aceste suprapuneri de trăiri, de intervenții pe serie mare, când iei o lucrare, te uiți la ea și te întrebi ce ar mai trebui să pui, o lași să se usuce, pentru că în timp lucrarea își schimbă culoarea. Culorile de apă se deschid, cele pe bază de ulei se închid și atunci se schimbă și raporturile picturale. După ce se usucă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Artă. A venit, 90 de ani are, s-a uitat, pe atunci avea 80, a stat o jumătate de oră, le-a privit, i s-a făcut rău și a plecat. A venit apoi o doamnă la mine să mă întrebe cine este această persoană. Sunt muzeografe în muzeu de 20 de ani, dar încă n-au văzut pe nimeni să vină, să se uite așa la un tablou și să se exprime așa. Păcat că n-au avut un aparat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pe Eminescu, ideea m-a ispitit încă din copilărie. Elev fiind, la Piatra Neamț, am făcut o călătorie pe urmele sale, întâlnind lacul, codrul, casa... Pătrunzându-mă de ele, citindu-i și recitindu-i necontenit versurile, am ajuns, treptat-treptat, să mă întreb: oare care o fi Chipul poetului? În ce respiră vraja acelor lumini care vin, tot vin din adâncuri, cuprinzându-ne suflet și fire? De Ia ce ați pornit descifrarea acestui Chip? Nu v-a fost teamă de vastitatea teritoriilor ce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nouă” au trecut destui creatori ai zonei, dar spre regretul meu nu am sesizat să se fi conturat și o mișcare literară care să se impună. Puțini au fost și autorii de aici care au reușit să răzbată și mă întreb ce cauze au generat această situație? Ajungem iar la materia sensibilă a creației. În treizeci de ani, cât a ființat cenaclul, cum bine îți amintești, ca unul de-al casei, au prezentet texte sute de propunători. Nimeni dintre aceștia n-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
le și datorez orientarea mea spre învățământ, cercetare și creație literară. Principiile însușite de la aceste importante personalități ale culturii românești le-am insuflat și elevilor mei, indiferent că erau de la cursurile de zi sau serale, încât unii colegi se și întrebau cum de nu am prea mulți corigenți la limba română. Cel mai bine rezultatele muncii mele se observau la admiterea la facultate a foștilor elevi, care au optat în număr mare să se perfecționeze în domeniul limbii și literaturii române
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Pînă când cifra trei se va împlini și în ceea ce privește numele volumelor, îți propun să ne întoarcem la momentul aniversar. Nu mi s-a părut că ai fost sărbătorit așa cum s-ar fi cuvenit acestei vârste și tocmai de aceea te întreb: există un climat scriitoricesc la Bacău? E dificil de răspuns la întrebarea asta. Oricum, climatul scriitoricesc la Bacău, atât cât există, este disipat, risipit, estompat. Nu există o forță de coeziune. Poate că pe viitor se va întâmpla acest lucru
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
În pofida acestora, întrevezi totuși apariția următorului volum? Da. Mă gândesc tot timpul că volumul e predat la Editura Corgal Press, care mi-a lăsat iluzia că poate va găsi un sponsor și când mă culc și când mă scol mă întreb: oare se va întâmpla minunea asta? Să sperăm. Totul e să ne audă cei cu bani! Ar fi o chestie extraordinară a treia carte, care mi-ar da un imbold pentru a înainta chiar în viață. Nu se știe câte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fost măcinat de drama că nu este înțeles și chiar după ce a reușit să evadeze în lumea liberă, aceasta s-a adâncit, ducând cu el în mormânt o infinită durere. Unde a murit? La Paris. 114 Dacă l-ar fi întrebat cineva unde vrea să fie înmormântat, numai la Paris nu s-ar fi gândit. Eu n-aș pleca din țara mea nici mort. Dorința lui mai veche era de a se întoarce în pământul de la Stănișești, acolo unde a văzut
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
considerați că momentul mai poate fi amânat, tinerețea spirituală de care dați dovadă permițându-vă să sperați la încă mulți ani în slujba prietenoasei Clio? Bilanțuri îți faci mereu. E bine să fie, dacă e posibil, chiar zilnice. Să te întrebi în fiecare seară: ce am facut azi? Îndeosebi după 50 de ani, la aniversările cu cifre rotunde, este bine să ne facem asemenea bilanțuri. Personal, mi-am făcut bilanțuri „de etapă”, la 60 și la 65 de ani. Firesc, îmi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
l-a amintit în discursul rostit cu acest prilej, consfințind și public prietenia care vă leagă. Cum majoritatea celor din preajmă ne așteptam să urcați la tribună și să dați glas trăirilor legate de amiciția cu distinsul dumneavoastră profesor, vă întreb: Ce v-a împiedicat să faceți pașii până la microfon? Domnule Cornel Galben, am avut întotdeauna o jenă de a vorbi despre foștii mei profesori din timpul liceului, dar mai ales din facultate. Care sunt motivele acestei rețineri? Mă obsedează de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
era sintagma aceasta: „disoluția satului tradițional românesc”. Și atât. Ei, profesorul clasei putea să dezvolte ideea, că disoluția nu înseamnă altceva, ci disoluția către rău și nu către bine a satului de la noi. Ați încercat să veniți în ajutorul elevilor întrebându-l pe Eugen Simion cine are dreptate? Venind în Bacău, am profitat de faptul că el e specialist în Marin Preda și i-am povestit întâmplarea, afirmând că nu-l pot determina pe colegul meu să fie atent când notează
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cauză va avea stăpânirea boierească pe criteriul destul de ciudat (sub aspect juridic și istoric) că „numiții pârâți (răzășii) nici o înpărtășire în numita moșie nu au, nefiind în nici o rudenie cu boierii Lipănești” (Dar cum s-ar fi putut așa ceva ?, ne întrebăm noi). Iarăși e ușor de constatat, de către oricine urmărește documentele umbrăreștene referitoare la numele și situația locuitorilor din satele în discuție, că pretendenții „ce să numesc a fi răzăși pe giumătate de moșia Boziești” se aflau la vremea procesului cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Jos, deci între 1687 și 1703, actul nefiind datat, alt locuitor, pe nume Radu, face zapis „la mâna dumisali vornicului celui mare Vasilachi, precum i-am vândut o vie din Torcești drept 16 lei”, deoarece pe frați mei i-am întrebat și n-au avut nimeni putere să o cumpere. Aceste trei zapise, care s-au păstrat din multe altele care vor fi existat, ne arată vânzarea cvasitotală a structurilor economice de care dispunea așezarea la vremea aceea. Trebuie reținut și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era Toader Costache, în legătură cu vânzarea unei țigănci. Roaba țigancă fusese anterior făcută danie lui Neeulai Apostol de către vara sa primară, Casandra, „fata Mitrei Vornicul”, iar el a vândut-o căpitanului Toader Ciornei la prețul de 16 lei, fără a fi întrebat în prealabil „pe dumnialui stolnicul Toader, fiindu-mi dumnialui - recunoaște vânzătorul acum în zapisul de răscumpărare - niam de pe giupâniasa dumisale”, neam apropiat, constatăm noi, căci soția lui Toader Costache, Maria, îi era „nepoată de văr primar”, deci cu drept de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]