110,211 matches
-
activității sale exigente ca profesor, Battarra nu a uitat de științele naturale. Astfel a publicat, în 1775, lucrarea auto-ilustrată (40 de plăci gravate și colorate de el) "Fungorum agri ariminensis historia", descriind 248 de specii de ciuperci, și, în 1778, opera "La Practica agraria", ce a fost prima lucrare despre cultura țărănească din Romagna, în care a propagat necesitatea unei agriculturi raționale. Această operă i-a adus renume în lumea științifică. Datorită importanței studiilor referitor la tradițiile populare lucrarea a fost
Giovanni Antonio Battarra () [Corola-website/Science/337247_a_338576]
-
și colorate de el) "Fungorum agri ariminensis historia", descriind 248 de specii de ciuperci, și, în 1778, opera "La Practica agraria", ce a fost prima lucrare despre cultura țărănească din Romagna, în care a propagat necesitatea unei agriculturi raționale. Această operă i-a adus renume în lumea științifică. Datorită importanței studiilor referitor la tradițiile populare lucrarea a fost publicată de mai multe ori. În ziua de 30 august 1789, savantul a suferit un accident vascular cerebral și în urma acestuia a murit
Giovanni Antonio Battarra () [Corola-website/Science/337247_a_338576]
-
din Timișoara. Tatăl său, Josef Freund (1901-1982) era medic chirurg și ginecolog, absolvent al unor universități din Germania, care în 1935 a înființat în centrul Timișoarei o clinică privată cunoscută ca Sanatoriul Freund. Mama sa, Rózsi, de profesie cântăreață de operă, era născută la Lugoj în familia unui cunoscut comerciant de textile. Familia tatălui său se așezase la Timișoara încă de la începutul secolului al XIX-lea. Freund a locuit în copilărie în centrul Timișoarei, într-o clădire cunoscută ca „Palatul Färber
Peter Freund () [Corola-website/Science/337245_a_338574]
-
tematica folclorica și literatura culta în literatura română și cea balcanică, 3. studiul procesului interlingvistic al traducerii literare, din română, franceza, italiană Activitatea de cercetare curentă își propune să studieze raporturile culturale dintre Italia e și România pornind de la examinarea operelor unor poeți români din secolul al 19 lea și al douăzecelea. Cercetarea vrea să evidențieze importantă Italiei în poezia română, la nivel tematic sau la niel stilistic. Este membru al următoarelor organizațiiː 2. Vanhese G. , " Puțuri de lumină și de
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Rizzo C., Cutuli N. (a cură di), Cătănia: CUECM, 2013, pp. 367-382. 3.Vanhese G. , "Poezia lui Lorand Gaspar între zăpadă și tăcere". Analele Universității București, 2013, Vol. anul LXII, pp. 91-104. 4. Vanhese G. , "Referințe critice". În Mihai Eminescu, Opere, Poezii, Ediție critică, cronologie, note și variante de Perpessicius, Introducere de Eugen Simion, Diferențe textuale și un comentariu asupra ediției Perpessicius de Nicolae Georgescu, Simion E. (editor), 259;, Fundația Națională pentru Știință și Arta#: Academia Român&, 2013, pp. 1372-1372. 5
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Perpessicius, Introducere de Eugen Simion, Diferențe textuale și un comentariu asupra ediției Perpessicius de Nicolae Georgescu, Simion E. (editor), 259;, Fundația Națională pentru Știință și Arta#: Academia Român&, 2013, pp. 1372-1372. 5. Vanhese G. , "Geografie infernala și nigredo existențial în opera lui Panaït Istrati". Caietele Echinox, 2013, Vol. 24, pp. 209-222. 6. Vanhese G. , "Zăpadă tragică". În Al di là della montagna. Paul Celan e Benjamin Fondane, dialoghi postumi, Manea N. (editor), Milano: Îl saggiatore, 2012, pp. 87-88. 7. Vanhese G.
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Anatol E. Baconsky în franceză și italiană". În Text și discurs. Omagiu Mihaelei Mancaș, Oana Chelaru Muraruș, Cvasnîi Cătănescu, Ene C., Zafiu Rodica. (ed.), Bucarest: Ed. Universității din București, 2011, pp. 521-536. Vanhese G. , "De la tehnică la imaginar. Puțurile în opera lui Lorand Gaspar". Caietele Echinox, 2011, Vol. 22, pp. 177-188. Vanhese G. , "Pentru o poetica a visului în opera lui Mircea Cărtărescu, . În Bachelardiana. Îl Sogno, : îl nuovo melangolo, 2010, Vol. 5, pp. 169-182. Vanhese G. , "Images, symboles et archétypes
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Ene C., Zafiu Rodica. (ed.), Bucarest: Ed. Universității din București, 2011, pp. 521-536. Vanhese G. , "De la tehnică la imaginar. Puțurile în opera lui Lorand Gaspar". Caietele Echinox, 2011, Vol. 22, pp. 177-188. Vanhese G. , "Pentru o poetica a visului în opera lui Mircea Cărtărescu, . În Bachelardiana. Îl Sogno, : îl nuovo melangolo, 2010, Vol. 5, pp. 169-182. Vanhese G. , "Images, symboles et archétypes dans la légende balkanique du Frère revenant". Caietele Echinox, 2010, Vol. 18, pp. 134-145. Vanhese G. , "«Le Lundi existentiel
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Vanhese G. , "Legendă fratelui revenant în literatura modernă și contemporană în românul « Kush e solli Doruntinën? » de Ismaïl Kadaré și « Dina » de Felicia Mihali". Analele Universității București, 2009, n. LVIII, pp. 3-15. Vanhese G. , "Limbaj alchimic și limbaj nocturn în opera lui Bachelard". În Rhétorique et langues spécialisées, Laugier R. I. A., Preumont Y. (ed.), Romă: Aracne, 2009, pp. 17-33. Vanhese G. , " Imaginarul Orientului. Abordări tematice și abordări pneumatice În L’Imaginaire des Orients, : Ed. Universitaires de Lyon III, 2009, Symbolon
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Synergies Roumanie, 2008, Vol. 3, pp. 141-157. Vanhese G. , "Aloysius Bertrand, Nerval și imaginile matriceale". În Transfigurer le réel. Aloysius Bertrand et la fantasmagorie, Claudon F., Perrot M. (ed.), Dijon: Centre Georges Chevrier, 2008, pp. 109-121. Vanhese G. , "Albania în opera lui Panaït Istrati". În Deux migrants de l´écriture. Panaït Istrati et Felicia Mihali, Vanhese G. (ed.), Cosenza: Centro Editoriale e Librărio. Università della Calabria, 2008, pp. 13-34. Vanhese G. , "Nadia Tuéni. o poetica de umbra și de foc". Plaisance
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
soarele nopții. retorica ontica în poezia lui Nadia Tuéni". În Langues-cultures méditerranéennes en contact, Preumont Y., Laugier R. I. A. (ed.), Romă: Aracne, 2007, pp. 111-121 Vanhese G. , "Despre un sentiment cunoscutː promisiunea morții. Ecouri ale unei legende albaneze în operele lui Gottfried Bürger, Marguerite Yourcenar e Ismaïl Kadaré". În Eminescu Plutonico. Poetica del fantastico, Vanhese G. (ed.), Università degli Studi della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2007, pp. 221-235. Vanhese G. , "Sub semnul frumuseții tenebroase. În Eminescu plutonico. Poetico del
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Revue des Lettres et de Traduction, 2006, Vol. 12, pp. 369-388. Vanhese G. , "Sub semnul lui Ulysse. Rătăcirea în scrisul lui Benjamin Fondance și Paul Celan". Caietele Echinox, 2006, Vol. 11, pp. 23-33. Vanhese G. , "Preistorie și mituri indiene în opera lui Marcel Schwob". Europe, 2006, Vol. 925, pp. 147-155. Vanhese G. , "Fenice di porpora e di cenere". În L'ora senza crepuscolo. Sulla poesia di Petru Creția, Università della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2006, pp. 11-24 Vanhese G. , "Territoires
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
lui Panaït Istrati". Caiete critice, 2006, Vol. 10-12, pp. 102-106. Vanhese G. , " Sous le signe du Phénix. Nerval, Celan et Quasimodo". Plaisance, 2006, Vol. 7, pp. 141-151 .Vanhese G. , "De "Tristan et Iseut" à "Luceafărul". Două mituri ale pasiunii în opera lui Paul Celan și d'Ingeborg Bachmann". România orientale, 2006, Vol. XIX, pp. 89-102. Vanhese G. , "Cîntul de peyotl. "Tarahumaras" de Antonin Artaud în poezia lui Lance Henson". În Testo, Metodo, Elaborazione Elettronica, Cusato D., Iaria D., Palermo R. (ed.
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
sau traversarea poeziei". Péristyles, 2000, pp. 4-15. Vanhese G. , " Despre "Scène indoustane" de Aloysius Bertrand. Prolegomene la o ediție critică a "Gaspard de la Nuit"". Berenice, 2000, pp. 127-147. Vanhese G. , O scriitura din vreurile noastre. Narațiune, narativitate și narator în opera științifică.". L' analisi linguistica e letteraria, 1999, pp. 101-126. Vanhese G. , Traducerea: abordări și teorii (ed.). Cap. 4, " Traducerea între o métafizică a reflexiei și o ontologie a imaginii", Saint-Joseph: Université Saint-Joseph. 1999. pp. 333-342. Vanhese G. , " Poète, passeur de
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
française de Dimitrie Bolintineanu". Atti del convegno "Francophonie roumaine et Intégration européenne", Digione, 2004, Ed. Centre Gaston Bachelard:Digione, 2006, pp. 151-164. Vanhese G. , " L’image poétique chez Bachelard et Yves Bonnefoy". Atti del convegno "Ri-cominciare. Percorsi e attualità dell’opera di Gaston Bachelard", Arcavacta di Rende, 2003, A cură di Bonicalzi F., Vinti C., Jaca Book:Milano, 2004, pp. 155-165. Vanhese G. , " Vers leș terres intérieures. Sur "Orogénie" et autres poèmes français d'Alfredo Gangotena". Atti del convegno "Testo, Metodo
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
de televiziune "The Walking Dead" și spectacolul de motociclete la Plimbare cu în care el este prezentatorul. Arată proiectele sale artistice în galerii de artă din New York, Berlin și Frankfurt , cu scopul de a strânge fonduri, care sunt destinate pentru opere de caritate.
Norman Reedus () [Corola-website/Science/337284_a_338613]
-
600 de pagini și cu 227 de plăci gravate și colorate. În aceste cărți a descris ciuperci comestibile și otrăvitoare precum efectele acestora pentru diversele animale și om, ele fiind văzute până în prezent fundamentale pentru determinarea grupurilor de bureți. Această operă a fost completată, în 1791, de " Fugorsarum plantarum tabulae". A mai scris alte două cărți celebre în domeniul botanicii: revizuirea lucrării lui John Stackhouse (1742-1819) despre genurile de plante descrise de Teofrast (1816) și despre „Floră și fauna” a lui
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]
-
Evenimentul", "Glasul Bucovinei" și "Junimea literară". A fost un constant contributor la revistele "Capricorn", "Azi", "Frize", "Meșterul Manole", "Gândirea", Universul literar, "Revista Fundațiilor Regale" și "Vremea". A realizat o antologie de poezie, "Poeți tineri bucovineni" (1938) și a scris libretul operei lui Paul Constantinescu din , "Meșterul Manole". A fost recompensat cu "Premiul Societatea Scriitorilor Români" în anul 1935.
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
și în sfârșit rezumate în 2 volume în 1910, reprezentând 283 specii comestibile, otrăvitoare sau remarcabile pentru abundența sau forma lor, cu descrierea și indicarea proprietăților lor nutriționale, conținând 120 plăci crom-litografice, colorate de acuarelistul de A. Bessin. Pentru această operă savantul a fost premiat la „Expoziția universală din Torino” din 1911 cu „Diploma de onoare”, unde lucrarea fusese expusă. Rolland a murit după câțiva ani de slăbiciune, lăsând o soră, pe care a iubit-o foarte mult, și mai mulți
Léon Louis Rolland () [Corola-website/Science/337303_a_338632]
-
Valery Abisalovich Gergiev, PAR (Валерий Абисалович Гергиев; ; , "Gergity Abisaly Fyrt Valeri", n. 2 Mai 1953) este un dirijor și director de companie de operă rus. El este director general și director artistic al Teatrului Mariinsky, dirijor șef al Filarmonicii din München și director artistic al Festivalului Nopților Albe din Sankt-Petersburg. Gergiev s-a concentrat pe înregistrarea compozitorilor ruși, de muzică de operă cât și
Valeri Gherghiev () [Corola-website/Science/337316_a_338645]
-
companie de operă rus. El este director general și director artistic al Teatrului Mariinsky, dirijor șef al Filarmonicii din München și director artistic al Festivalului Nopților Albe din Sankt-Petersburg. Gergiev s-a concentrat pe înregistrarea compozitorilor ruși, de muzică de operă cât și simfonică, inclusiv Mihail Glinka, Piotr Ilici Ceaikovski, Alexander Borodin, Nikolai Rimski-Korsakov, Serghei Prokofiev, Dmitri Șostakovici, Igor Stravinski și Rodion Shchedrin. Cele mai multe dintre înregistrările sale, pe eticheta Philips, sunt cu Orchestra Kirov, dar el a înregistrat, de asemenea, cu
Valeri Gherghiev () [Corola-website/Science/337316_a_338645]
-
de savantul austriac Nikolaus Joseph von Jacquin în volumul 2 al lucrării sale "Flora Austriacae, sive plantarum selectarum" din 1774 sub denumirea "Agaricus ostreatus". Bazând pe studiile lui Jacquin, micologul german Paul Kummer i-a dat numele lui curent în opera sa "Der Führer in die Pilzkunde: Anleitung zum methodischen, leichten und sicheren Bestimmen der in Deutschland vorkommenden Pilze mit Ausnahme der Schimmel- und allzu winzigen Schleim- und Kern-Pilzchen" (Ghid pentru știința micologiei, fără ciupercuțe de mucegai și prea mici mucoase
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
Ghid pentru știința micologiei, fără ciupercuțe de mucegai și prea mici mucoase și nucleici) din 1871. Păstrăvul de fag a mai căpătat în timpul anilor și alți taxoni, ca de exemplu "Crepidopus ostreatus" prin Samuel Frederick Gray în volumul 1 al operei sale "A natural arrangement of British plants" (1821) sau "Dendrosarcus ostreatus" prin Otto Kuntze în volumul 3 al lucrării sale "Revisio generum plantarum:vascularium omnium atque cellularium multarum secundum leges nomenclaturae internationales cum enumeratione plantarum exoticarum in itinere mundi collectarum
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
o bursă pentru coregrafie, urmând la Berlin cursuri cu Mary Wigmann și Harald Kreuzberg. Intoarsă în țară deschide o școală de coregrafie, l-a care s-a asociat Sergiu Celibidache, caracterul școlii fiind pronunțat expresionist. In 1935 dă recitaluri la Opera Română și la Teatrul Național. In 1942 pleacă cu Celibidache în Germania și dansează la "Freie Volksbühne" și "Hebbel Theater", și participă la cabaretul interdisciplinar "Die Badewanne", alături de artiști din alte zone de creație. In 1951 sosește în America pe cale
Iris Barbura () [Corola-website/Science/337360_a_338689]
-
anul 1932. Copilăria și adolescență și-a petrecut-o la București unde mai apoi a studiat pictură și scenografia sub conducerea profesorilor Mircea Marosin și Dan Nemțeanu. În perioada 1964 - 1987 semnează scenografia a peste 121 de spectacole de teatru, operă, muzical, teatru de animație și Televiziune, în diferite țări cum ar fi: România, Suedia, Syria, Bulgaria și Germania. Este Membru deplin al UAP - Uniunea Artiștilor Plastici din România - și al BBK - Uniunea Artiștilor Plastici - din Germania, obținând în această perioadă
Mircea Nicolau () [Corola-website/Science/337355_a_338684]