16,963 matches
-
Vicisitudinile unei perioade revolute au cam estompat și autoritatea profesională și, nu în ultimul rând, chiar și cea morală, până și la nivelul academic, în unele cazuri. Pentru merite deosebite pe plan profesional, distinsa doamnă a stat în centrul atenției academice, ocupând pe rând funcția de șef de catedră (1963-1972), apoi șef de disciplină până în 1985. Îndrumarea acordată studenților pentru examenele de absolvire a rodit deplin, unii dintre aceștia ajungând cântăreți de nădejde pentru Opera ieșeană, sau la alte Opere din
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de bună credință nu pot face față astăzi, când li se condiționează plata chiriei pentru săli. DAVID OHANESIAN, DOCTOR HONORIS CAUSA Sala neîncăpătoare a Teatrului Național a găzduit, miercuri, 14 mai a.c., festivitatea de decernare a celui mai înalt titlu academic: Doctor Honoris causa al Universității de Arte George Enescu din Iași, unuia din cei mai reprezentativi artiști de Operă români din perioada postbelică: Artistului emerit David Ohanesian. Atenția Senatului Academiei de Arte ieșene, îndreptată spre prețuirea celor care au dus
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ambient floral, și-a făcut apariția sărbătoritul îmbrăcat cu un imaculat sacou alb. Rectorul Academiei de Arte George Enescu, profesor universitar Dimitrie Gavrilean, urmat de cei doi decani profesor doctor Corneliu Solovăstru și profesor doctor Viorel Munteanu, îmbrăcați în toga academică adecvată, au marcat deschiderea evenimentului anunțat. Dimitrie Gavrilean, rectorul Academiei, profund marcat de emoție și de o nedorită indispoziție, a luat cuvântul. Corul Academiei, inspirat amplasat la balconul sălii, a intonat imnul Gaudeamus igitur, după care a urmat o scurtă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
inspirat amplasat la balconul sălii, a intonat imnul Gaudeamus igitur, după care a urmat o scurtă prezentare a motivației întâlnirii. Se dă cuvântul profesorului doctor Corneliu Solovăstru, care a citit Laudatio pentru persoana sărbătorită. S-a cântat din nou imnul academic, în timp ce oficialii profesori l-au îmbrăcat pe David Ohanesian în veșmintele academice. În alocuțiunea de încheiere, sărbătoritul a amintit că s-a născut în București, la 6 ianuarie 1927, și că de mic a început să muncească, păstrând credința în
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
a urmat o scurtă prezentare a motivației întâlnirii. Se dă cuvântul profesorului doctor Corneliu Solovăstru, care a citit Laudatio pentru persoana sărbătorită. S-a cântat din nou imnul academic, în timp ce oficialii profesori l-au îmbrăcat pe David Ohanesian în veșmintele academice. În alocuțiunea de încheiere, sărbătoritul a amintit că s-a născut în București, la 6 ianuarie 1927, și că de mic a început să muncească, păstrând credința în Dumnezeu, pentru a-și împlini crezul. Acest crez a fost realizat mai
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
într-o interpretare de zile mari. Ca piesă de final a concertului, impunătorul opus ceaikovskian sa transformat în apoteoza unei împliniri spirituale. La aceasta a contribuit din plin și dăruirea, calitatea interpretativă, omogenitatea și prospețimea corului Gavriil Muzicescu, prestigioasă formație academică de sub conducerea lui Doru Morariu. Merită subliniată și grija, precum și respectul de care a dat dovadă actuala conducere a Filarmonicii, care a pus la îndemâna unuia din ultimii valoroși mohicani ai muzicii românești un așa consacrat tezaur de valori interpretative. Sărbătoarea
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
decernare a titlului de Doctor Honoris Causa maestrului Ioan Holender, director al Operei din Viena. Intrarea în sală, agale, a sărbătoritului, urmat de membrii Senatului Universității, a fost întâmpinată cu vii și prelungite aplauze ce se derulau pe fundalul imnului academic Gaudeamus igitur, intonat de toți cei prezenți. Rectorul Universității de Arte, prof.univ. dr. Viorel Munteanu, a dat citire, mai întâi, scrisorii Senatului Universității prin care se face cunoscută aprecierea unanimă a membrilor acestui for academic pentru acordarea înaltului titlu lui
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
se derulau pe fundalul imnului academic Gaudeamus igitur, intonat de toți cei prezenți. Rectorul Universității de Arte, prof.univ. dr. Viorel Munteanu, a dat citire, mai întâi, scrisorii Senatului Universității prin care se face cunoscută aprecierea unanimă a membrilor acestui for academic pentru acordarea înaltului titlu lui Ion Holender. Se dă apoi cuvântul prof. univ. dr. Corneliu Solovăstru, decanul Facultății de Interpretare, care, după uzanțele unor astfel de evenimente, citește Laudatio. Rectorul Viorel Munteanu citește apoi hotărârea Senatului prin care se acordă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Suntem o colonie întreagă”!ĂAm văzut în această expresie toată încărcătura emoțională pe care o resimte când este vorba de români și de rememorarea plaiurilor natale! Aceste scurte evocări, aparent banale, vin să se adauge meritelor pentru acordarea înaltului titlu academic și la Iași. Se acordă astfel această onoare după titlurile primite la București, Timișoara și Cluj, pe lângă alte diplome de cetățean de onoare al mai multor orașe din țară. În felul acesta o Românie rotundă o va purta în suflet
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
neînsemnate greșeli de ortografie. Profesorii de limba română Laurențiu Faifer și Aristide Hazgan erau apreciați ca printre cei mai buni din Iași și, stăpânind metode rafinate, reușeau să stimuleze dragostea de limbă și literatură. Ion Enache preda istoria la nivel academic, Vasile Crăciunescu, matematica de asemeni. Vasile Dumitriu de la chimie nu se adresa niciodată altfel decât cu apelativul domn elev și te obliga, astfel, să-i respecți și disciplina la care preda, chiar dacă nu erai pasionat de acest obiect. Vasile Pușcașu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
istoric, orice contribuție realizată cu bună credință e menită să ridice câte puțin din vălul care acoperă istoria noastră în anii socialismului totalitar. Înțelegerea acestor resorturi profunde de către cititori nu poate fi realizată prin prezentarea într-un limbaj sec și academic. Și aici, ca și în alte vremuri, observația lui Nicolae Iorga rămâne valabilă: pe lângă material și metodă, important e stilul în care e scrisă istoria. Din această perspectivă, pana doamnei Dorina Stoica alunecă cu o deosebită grație peste epoca domniei sale
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
aflat la studii sau prin școlile În limba română. Nu puține au fost intervențiile acestor țări În favoarea României. Ele au avut contribuție decisivă la Constituirea statului român, la modernizarea suprastructurii, la pregătirea elitei intelectuale, la dezvoltarea instituțiilor culturale. Majoritatea elitei academice de la Iași spre exemplu s-a format În școli din Franța și Italia iar În capitala Moldovei până la al doilea război funcționau așezăminte culturale subvenționate de Roma sau Paris și care acordau burse de studii, organizau seminarii științifice comune. Specialiștii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Buletin al Societății. CAPITOLUL I 1989 Constituirea Societății Culturale Ginta Latină După anul 1980 În țara noastră au avut loc unele transformări social economice și au apărut noi curente de opinie În știință, cultură, artă, comunicare. Semne prevestitoare Încurajau mediile academice În buna tradiție ieșeană prin personalități de prestigiu precum Acad. Ștefan Milcu, Ștefan Bârsănescu, Petre Caraman, Gh. Ivănescu, Vasile Harea, Mihai Todosia, Cristofor Simionescu, Marțian Cotrău, Ilie Dodea, Petre Brânzei, Vasile Pavelcu. Impetuoasa evoluție impusă industriei de dictatura de dezvoltare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
rurală este antrenată Într-un larg proces de culturalizare judecând după numărul formațiunilor artistice, echipe de dansuri, de sport, creatori de artă populară, soliști de muzică, producție folclorică. Din aceste locuri au pornit nume celebre În știință, artă, diplomație, medii academice din România dar și În America și țări europene. Într-un volum aniversar - „O jumătate de veac de activitate” apărut la Vârșeț În 1989 sunt citate aproape 400 nume, cifră care raportată la numărul de 42.000 români, arată gradul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
VIII-lea simpozion al Societății „GINTA LATINĂ”, desfășurate la Iași, În zilele de 29 - 31 august 1997, constituie o pledoarie pentru democrație, echitate și reciprocitate la respectarea drepturilor minorităților naționale. Dezideratele exprimate cu acest prilej nu au numai caracterul declarativ academic, cei prezenți constituindu-se Într-un for competent și reprezentativ. Astfel simpozionul a Întrunit delegați ai minorităților din țară, ai comunităților din țările Învecinate, Albania, Jugoslavia, Nord Carpatia, Transnistria, Regiunea Odesa precum și din teritoriile tradiționale - Basarabia, Nordul Bucovinei, Herța. Au
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
limităm la mărturii izolate semnificative pentru starea de spirit În rândul celor expatriați. În Germania după evaluări neoficiale trăiesc cca 200.000 vorbitori de limbă română, aflați cu precădere În sudul țării, la Freiburg, Munchen, Offenbach. Prof. Viorel Roman consilier academic la Bremen mărturisește cu regret o particularitate a unor conaționali. Deoarece permisul de ședere În Germania se legitima prin declarația de anticomunist aceasta, cu timpul, echivala cu antiromânismul ceea ce a contribuit la deteriorarea imaginii României. După părerea sa pentru a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de profesori și membri ai „Gintei Latine”. 15.06. Spectacol dat de fanfara Liceului din Nisporeni, jud. Ungheni, În Grădina Copou. 25-26.06. Cea de-a X-a ediție a Simpozionului Soc. Cult. „Ginta Latină”, organizat În colaborare cu Fundația Academică Petre Andrei „Unitatea Romanității Orientale”. 15.08. Înființarea filialei „Ginta Latină” din Rm. Vâlcea de către d-na Laura Vega. 21-30.08. S-a desfășurat la Muncel (lângă Pașcani) cea de-a IX-a ediție a taberei de vară - „Cultura si
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și la Ministerul de Externe În probleme de organizare a „Gintei latine”. 05.10. Comemorarea, la Bălți a Episcopului Visarion Puiu iar la troița din Cimitirul fără cruci”, a eroilor căzuți după august 1944. 09.10. S-au desfășurat „Zilele Academice ieșene”,cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
membri ai parlamentului, purtători de cuvânt ai Uniunilor minorităților din România. Considerăm Casa Noastră forma potrivită pentru etapa actuală de susținere a politicii europene față de minorități. Primiți Domnule Președinte asigurarea distinsei noastre considerațiuni. Societatea „Ginta Latină „ Dr.Vlad Bejan Fundația Academică „Petre Andrei” Prof. Petre P. Andrei CAPITOLUL XII 2000 Îndepărtate urme valahe Românii din Morava și zonele Învecinate Una dintre primele lucrări românești etnografice privind existența unei populații de origine romanică În regiunea Moravă o datorăm lui Th. Burada autorul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
materială și viața tradițională Îi deosebește de populația slavă dar sub raport lingvistic și politic se integrează În masa majoritară. De remarcat bogatul material documentar acumulat În biblioteci, muzee, expoziții, monografii, colecții, simpozioane datorate În cea mai mare parte instituțiilor academice și intelectualilor din zonă. Cercetarea românească este mai restrânsă. Numiri de munți, localități, păduri se identifică cu termenul de valah ecou al unui trecut când valahii erau populație distinctă. Vocabularul În special cel ce se referă la oierit, unelte agricole
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
apoi la discuții "personalizate" cu colaboratorii. "Directivele" primite în "centrală" la plecarea la post erau clare asupra sarcinilor prioritare: impulsionarea exporturilor românești, restabilirea colaborării directe între instituțiile interesate, informarea "centralei" asupra evoluțiilor din Chile, asigurarea unei prezențe românești în cercurile academice și culturale, menținerea de contacte cu reprezentanți ai "forțelor progresiste", urmărirea activității celorlalte misiuni diplomatice din Santiago, în special din țările Europei occidentale, în ceea ce privește relațiile cu oficialitățile militare chiliene, problema refugiaților, atragerea emigrației române în organizarea de activități economice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de Turism organizat recent in China. "De gustibus et coloribus non disputandum", vorba bătrânilor filozofi scolastici! Am avut succes în întreprinderile mele cultural-științifice, generalii dându-și seama că "joc corect" și că nu sunt un pericol pentru regim, iar lumea academică și artistică percepându-mă ca unul "de al lor" și invitându-mă la reuniunile și agapele academice și să susțin conferințe despre istoria și cultura României (desigur, până la 23 august). În afară de "intelighenția" chiliană, am atacat și marele public. În Parque
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
avut succes în întreprinderile mele cultural-științifice, generalii dându-și seama că "joc corect" și că nu sunt un pericol pentru regim, iar lumea academică și artistică percepându-mă ca unul "de al lor" și invitându-mă la reuniunile și agapele academice și să susțin conferințe despre istoria și cultura României (desigur, până la 23 august). În afară de "intelighenția" chiliană, am atacat și marele public. În Parque Bustamante din centrul capitalei, Universidad de Chile organiza de mai mulți ani "Feria Internacional de Artesania" Târgul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
României și să se plângă sau, dacă se plângea, erau "lacrimi de crocodil" izvorâte pentru că așa îi stătea bine unui ambasador occidental în țara "Odiosului" și a "Sinistrei", în fața cărora de altfel făceau temenele și-i umpleau de decorații, titluri academice și invitații pentru "vizite de prietenie"! 4. Preciza Machiavelli Ștefan Andrei în volumul de interviuri menționat că toți directorii și șefii de protocol din instituții centrale, în urma unei decizii a lui Nicolae Ceaușescu, erau ofițeri acoperiți de la securitate. Așa stând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Dumitrescu pentru așa-zisele „civilizații” Gumelnița și Cucuteni sunt și astăzi utilizate). Exceptând o perioadă de câțiva ani în care a fost deținut politic - pentru ca apoi să fie reabilitat, renunțând la activitatea politică și dedicându se exclusiv profesiei -, parcursul său academic a fost unul de succes. Printre elementele ce compun importantul capital simbolic acumulat ca arheolog se numără premiile academice obținute, cum este de pildă Premiul de Stat, ce i-a fost acordat în 1955 pentru monografia referitoare la săpăturile efectuate
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]