10,980 matches
-
lor, interesante. Martha C. Nussbaum, The Fragility of Goodness: Luck and Ethics in Greek Tragedy and Philosophy, Cambridge University Press, Cambridge, 1986, p. 302. Nussbaum este preocupată În special de diferențele dintre sistemele morale, care fac posibile pasiunile și legăturile afective din cadrul vieții umane și sistemele morale Închise și auto-suficiente, care dobândesc „siguranța morală și puterea rațională” cu prețul vieții umane, În adevăratul sens al cuvântului. În funcție de cum interpretăm Simposium, putem spune că Platon ilustrează primul caz, iar Aristotel pe al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Sinele-subiect (Krewer, 1994), permite dinamica sentimentului de identitate. Caracteristici și elemente de tipologie Sentimentele de apartenență constituie unul dintre aspectele (colective) ale identității și deci ale sentimentului de Sine. Tipologia concepută de Erikson evocă astfel unitatea personală, continuitatea temporală, participarea afectivă, diferența individuală, Încrederea În sine, autonomia, controlul de sine, autoevaluarea În raport cu ceilalți și, În sfârșit, identificarea prin integrare de valori colective. Sentimentul de apartenență apare aici mai cu seamă ă dar nu numai ă prin ultimele două aspecte menționate, precum și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de a fi suprimată și reintegrată” (Krewer, 1994, p. 168). Etnopsihanaliza susține chiar că structurile culturale influențează inconștientul (ibidem, p. 169), ceea ce Lacan afirmase deja În linii generale În legătură cu limbajul. Putem deci considera că factorii psihogenetici și sociogenetici, cognitivi și afectivi sunt cu toții legați În cadrul acestui proces global. Unul dintre aspectele fundamentale ale unui astfel de sentiment este faptul că reflectă capacitatea Omului de a se privi pe sine Însuși ca pe un subiect de reflecție, de a se distanța de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu automatismele, cu instinctele sau cu Înclinațiile. Se distinge, de asemenea, precizează Jean Stoetzel În mai multe dintre scrierile sale, de trăsătura de personalitate ăcare este mai generală și, se presupune, mai stabilă ă și se diferențiazăîn funcție de o componentă afectivă, În registrul lui „pro” și „contra”, cu multe nuanțe Însă, cu ambivalențe sau incertitudini legate de sursele și de canalele de informare. Îi corespunde „o structură care Înglobează, integrează și direcționează”, propice, după cum au arătat Muzafer Sherif, Theodore Newcomb sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
categorisiri pentru a ajunge la o evaluare rapidă și acceptabilă. În procesul nostru de inferență cu privire la un obiect sau un eveniment intervin mai Întâi factorii culturali, apoi cunoștințele practice care sunt reprezentările, dar și anumite variabile de situație sau dimensiuni afective. Activitatea mentală de atribuire răspunde necesității de a ajunge la un control, o stabilitate și coerență a interpretării lumii și fenomenelor din jur. Ea favorizează astfel inserția socio-economică a actorilor sociali și se dezvoltă Într-un context de dezechilibru Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
numim bilingvă o persoană care vorbește două limbi. Cu toate acestea, nu există doi indivizi bilingvi asemenea. Numeroși factori intervin și variază de la o situație la alta: nivelul de competență În diferite registre, frecvența utilizării, prestigiul limbilor În cauză, legătura afectivă cu fiecare dintre ele etc. În limbajul curent, ca și În literatura de specialitate, Întâlnim termenii cei mai diverși, cum sunt bilingvism precoce, bilingvism perfect, educație bilingvă, semilingvism etc. Pentru a utiliza o terminologie adecvată și precisă, ne vom referi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cazul În care una dintre cele două limbi, adeseori prima, este oarecum „dată la o parte” de cealaltă.Termenul de semilingvism definește situația unui bilingv care nu stăpânește bine nici una dintre cele două limbi, ceea ce duce la frustrări cognitive și afective și la probleme de identitate. Prestigiul, statutul limbilor și culturilor aferente joacă aici un rol primordial. Pentru mulți copii proveniți din medii de imigranți și nu Întotdeauna bine primiți de noul lor mediu, cea de-a doua limbă constituie astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
primiți de noul lor mediu, cea de-a doua limbă constituie astfel mai curând o amenințare (Beheydt, 1986). Acolo unde una dintre cele două culturi este denigrată, bilingvismul impus riscă să devină un factor de represiune. Krashen emite ipoteza filtrului afectiv: copilul care trebuie să Învețe o a doua limbă Într-un context nefavorabil va suferi un blocaj mental care Îl va Împiedica să utilizeze la maximum oferta lingvistică ce Îi stă la dispoziție (Krashen, 1981). Chiar dacă bilingvismul duce la o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
XIX-lea, constituie „conceptul elementar de bază al psihosociologiei, cel a cărui Întindere este cea mai vastă”, pentru că acoperă, dincolo de necesitate și constrângere, de interesul material și de afinitățile personale, toate tipurile de relații caracterizate În același timp de legături afective strânse, profunde și durabile, de un angajament moral și de o adeziune sau o apartenență la o colectivitate bazată nu doar pe sentimente și idei, ci și pe o reciprocitate similară Între drepturi și Îndatoriri. ν Valorizând schimbul și tradiția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu scopurile, are interesul ca acestea să fie atinse și acceptul său corespunde unui calcul; ă pentru că aceasta Îi pare rațională În valorile sale: crede În motivațiile legitime invocate prin discurs și acționează din convingere; ă pentru că Întreține o legătură afectivă cu persoana dominantă: o iubește, o consideră un model, are Încredere În ea, se identifică cu ea și se lasă purtat de sentimente; ă pentru că el crede că așa a fost dintotdeauna, că așa este tradiția: prin urmare, așa este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
polul opus, caracterizează un elan de iubire ce cuprinde societatea cea mai extinsă, Întreaga umanitate. Pentru unii, suferă de un real deficit conceptual, care Îi limitează domeniul la sfera virtuților domestice; pentru alții, În schimb, beneficiază de o puternică Încărcătură afectivă, evocând o Înrudire a ființelor umane, o legătură strânsă și privilegiată Între oameni, dublate de o atmosferă de căldură sufletească anterioară oricărui demers reflexiv. Majoritatea filosofilor au ignorat-o. Imaginile care Îi sunt asociate oferă prea puțin discursului filosofic, dacă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Rousseau are totuși grijă să nu abandoneze ă cel puțin În scrierile sale ă referința familială. Pentru aceasta, recurge la alegoria patriotică. Ideea de patrie, referință la vechea țară a străbunilor, Îi permite să pecetluiască uniunea cetățenilor printr-o valoare afectivă la fel de importantă ca și rațiunea. Căci rațiunea nu esteatotputernică: oamenii nu sunt zei! Există și legi ale inimii, principalul resort al autorității. Este așadar esențial ca fiecare să audă vocea bunelor sale sentimente. Imaginea duioasă a patriei, despre care filosoful
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diferenței determină o societate politică să compenseze aceste inegalități, după modelul unei familii În cadrul căreia moștenirea fraților, care sunt În același timp identici și diferiți, poate fi Împărțită În mod echitabil prin lege. Fraternitatea nu este așadar doar o relație afectivă sau privată Între anumite persoane, ci și un fundament al dreptului, un principiu de dreptate socială. La rândul său, economistul american Jeremy Rifkin dezvoltă teoria conform căreia toți oamenii au dreptul la un venit care să le asigure existența prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ne Îndeamnă să considerăm identitatea un proces În desfășurare, nu un dat fix, și să privilegiem astfel mai curând o abordare constructivistă decât viziunea esențialistă (sau substanțialistă) care era dominantă În trecut. După ce vom examina câteva concepte care organizează dimensiunile afective, sociale și cognitive ale construcției identitare, vom aborda chestiunea raporturilor dintre identitate și cultură. Vom extinde apoi reflecția noastră la interculturalitate, context privilegiat pentru apariția unor identificări complexe, În care vom discuta și chestiunea raporturilor dintre limbi și identitățile colective
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
câmp social” constituit din „ansamblul locutorilor și receptorilor, al dispozitivelor și al procedurilor, având reguli proprii de funcționare și vehiculând semnificații diverse” (Pierre Ansart). Toate aceste construcții servesc drept bază pentru acțiunea colectivă și corespund, În funcție de dispozițiile cognitive, etice sau afective, unor mize specifice, indiferent dacă este vorba despre Întărirea coeziunii unei instituții, legitimarea comportamentelor și angajamentelor sau „demonstrarea” corectitudinii anumitor aspirații. Așadar, ideologia nu este neapărat ă chiar și Marx, În Optsprezece Brumar, era conștient de acest lucru ă o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
individuale Împotriva tuturor puterilor care urmăresc alienarea ei, puteri interne, cum este frica de a gândi singur, dar și puteri externe, care urmăresc manipularea sentimentală sau financiară a omului. Ideea de laicitate este susținută de cea de dezalienare intelectuală și afectivă. Atâta vreme cât școala nu caută să dezvolte rațiunea critică a fiecăruia și să Înzestreze inteligența cu instrumentele culturale de care va avea nevoie pentru a Înțelege lumea, ea urmărește doar menținerea umanității Într-o stare de dependență gregară. În sens propriu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
collective, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). TILLY Charles (1978), From Mobilization to Revolution, Londra, Addison-Wesley. Φ Conflict, IDENTITĂȚI CULTURALE, Putere, Reglementare socială, Valori Mondializaretc "Mondializare" Există un puternic contrast Între semnificația veritabilă a cuvântului și Încărcătura sa afectivă. Dacă termenii de globalizare, internaționalizare sau chiar integrare sunt relativ neutri, acesta suscită luări de poziție critice și reacții ostile, fiind asociat cu dictatura piețelor financiare, cu negarea diversității culturale și cu dominația exercitată de liberalismul american. ν „Satul planetar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
antirasiste, de a acuza imediat de rasism orice protest social Împotriva insecurității din așa-numitele cartiere „nesigure”. Și aceasta este o modalitate de a reformula teza „rasismului instituțional”. Miza rasială În sine nu se poate așadar reduce la o alegere afectivă de genul: a fi pentru negri sau contra lor, a avea simpatie sau antipatie pentru ei (Mayer, 1996, p. 428), a fi pentru maghrebini sau contra lor etc. Știm că percepția strict dihotomică, de tipul „Noi Împotriva Lor”, departe de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Georges Devereux (Devereux, 1970, pp. 3-4) alege următorul punct de plecare: „Din punct de vedere psihiatric, criteriile de normalitate valabile sunt absolute, adică independente de normele vreunei culturi sau societăți, dar conforme cu criteriile Culturii ca fenomen universal uman. Maturitatea afectivă, simțul realității, raționalitatea și capacitatea de sublimare pot, desigur, să contribuie la adaptarea individului la o societate sănătoasă și să-i asigure supraviețuirea Într-o societate patologică; ele rămân Însă logic independente de adaptarea În sine”. Altfel spus, oricât de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și categorisiri; spațiul practicilor și al acțiunilor (nivelul conativ) care ar trebui să decurgă, direct sau nu, din prejudecată sau care ar putea, eventual, să-i dea o inspirație și o formă. În acest text, vom aprofunda mai ales aspectul afectiv al acestui tip de atitudine, tratarea dimensiunii sale cognitive fiind efectuată În cadrul prezentării vocabulei „stereotip”, iar cea a aspectului său conativ În textul despre „discriminare” (Bourhis și Gagnon, 1994; Myers și Lamarche, 1992). Lucrările lui Robert Rosenthal și Lenore Jacobson
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adresate de către aceștia (citat in Seca, 2001, pp. 69-70). Prejudecățile sunt așadar niște „bucate alese” pentru experimentatorii care le-au manipulat diversele elemente, cum ar fi, În special, efectele lor asupra vieții sociale sau politice ori aspectul lor cognitiv și afectiv. Să amintim experimentele privind strategia handicapului intenționat, efectuate de Berglas și Jones, care presupuneau, conform predicțiilor teoriei comparației sociale a lui Leon Festinger, că oamenii cărora li s-a indus o stare de nesiguranță cu privire la capacitățile și aptitudinile lor reale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o conduită rigidă, pot genera sentimente negative la copiii lor, care vor trece În uitare impresiile nefaste din perioada supunerii lor față de familie. Dimensiunile pozitive vor fi asociate cu părinții și cu viitorii educatori, șefi sau parteneri de muncă. Sechelele afective pot reapărea sub o altă formă, ca exigență extremă, persecutantă, față de grupurile străine sau minoritare. Se produce atunci un fel de diviziune accentuată Între cei „buni” și cei „răi”, cei „curați” și cei „murdari”, Între „bine” și „rău”, pe baza
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exaltă propriile divinități, privește cu dispreț străinii șoutsidersț ș...ț, crede că doar moravurile sale șfolkwaysț sunt bune și nu manifestă decât dispreț pentru ale altora, atunci când le remarcă”. Această definire a etnocentrismului ca fenomen global (În egală măsură cognitiv, afectiv, evaluativ și normativ) și ca atitudine-conduită universală presupune distincția elementară Între propriul grup (grupul de apartenență al subiectului) și celelalte grupuri, Între „noi” și toți reprezentanții categoriei „ceilalți” („ei”). Dar „faptul esențial”, precizează Sumner, este acela „că etnocentrismul duce fiecare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu este singulară decât prin modul În care exprimă universalul” (Fischbach, 1999, p. 109). Hegel este astfel primul care a formulat condițiile intersubiective ale apariției conștiinței de sine. Care sunt Însă acestea? Trebuie distinse trei forme de recunoaștere. Prima, recunoașterea afectivă, se manifestă În interacțiunea cu cei pe care George Mead Îi va numi „ceilalți dătători de sens”, În special În dragoste sau bunăvoință. Ea produce ceea ce Alex Honneth numește Încrederea În sine (Honneth, 2000). Din negarea acestei recunoașteri poate rezulta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau negativă. Solomon Asch observa, cu multă vreme În urmă, că formarea impresiilor despre o persoană se face În funcție de niște reguli precise ale construcției cognitive. El a arătat, În timpul unui experiment citat adeseori, În care schimba doar una dintre orientările afective ale unui individ, prezentate În fața a două grupe experimentale A și B, că aceeași persoană putea fi percepută de unii ca prietenoasă, iar de alții ca rece. Toate calificativele („inteligent, Îndemânatic, harnic, hotărât, pragmatic, prudent”) de pe această listă erau identice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]