12,392 matches
-
este un film românesc de comedie realizat în 1927 - 1928, în regia lui Ion Timuș. Scenariul l-a scris Ion (Jean) Georgescu, după o operetă localizată de Paul Gusty. Într-un sat oarecare moare boierul Amedeu Crainic, lăsând o moștenire consistentă, dar condiționată de o clauză matrimonială. Astfel, primul dintre doi tineri (care nu știu unul de celălalt) care se va căsători va primi moștenirea de un milion de lei. Moștenitoare este tânăra și frumoasa
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]
-
dar condiționată de o clauză matrimonială. Astfel, primul dintre doi tineri (care nu știu unul de celălalt) care se va căsători va primi moștenirea de un milion de lei. Moștenitoare este tânăra și frumoasa Mariana Pătrașcu, fiica unei prietene a boierului. Aceasta plănuiește a-și schimba identitatea cu cea a domnișoarei sale de companie, Miss Mary, pentru a dejuca planurile celuilalt moștenitor. În sat poposește batalionul de roșiori al maiorului Mura, încartiruit acolo pentru mai mult timp. Aflând de moștenire și
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]
-
Probota. După stingerea familiei ctitorului, Mănăstirea Probota a devenit necropolă boierească. În pridvorul și în pronaosul bisericii se află o serie de morminte ale unor dregători și ale familiilor lor (10 morminte ale familiei Stroici și 5 morminte a altor boieri considerați ctitori). Printre cei îngropați în biserică se află episcopul Mitrofan de Rădăuți (+ 1552), pârcălabul Frățian (+ 1544), pârcălabul Nicoară Hâra (+ 1545), o fetiță, Vasilica (+ 1569), marele vistiernic Stroici și alți membri ai familiei sale. Grigore Ureche menționează înmormântarea în biserică
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
dialde coroi dan coroi riccardi dumitri maria mulți tare mulți .-Ultimul haiduc din România interbelică numit Gheorghe Coroi s-a născut în satul Durnești, jud. Dorohoi, la începutul secolului trecut. Era fiu de țăran și muncea cu ziua pe pământul boierului local. S-a căsătorit apoi cu frumoasa Hareta. Jandarmului comunal îi fugeau ochii și lui după ea, așa că într-o zi se lua de ea, profitând că Coroi era plecat la ogor. Când s-a întors, a aflat, s-a
Haiducul Coroi () [Corola-website/Science/309381_a_310710]
-
între anii 1935-1936. În iarna anului 1933, jandarmii îi întind o cursă, organizând o ambuscadă la marginea pădurii Guranda, unde sunt uciși Mazăre și Căsăndrel. Și astăzi există o piatră monument acolo. Coroi beneficiază și de ajutorul puternicului Dan Alexandrescu, boierul Gurandei, un om care simpatiza atitudinea lui Coroi. Adeseori îi împrumuta chiar și mașina. Pe acest om Coroi nu l-a atacat niciodatăa. Este prins la marginea Botoșaniului și închis la închisoarea din oraș. Celulă în care stă închis este
Haiducul Coroi () [Corola-website/Science/309381_a_310710]
-
insurecție s-au numărat frații Constantin și Alexandru Moruzi, mai mulți membri ai familiei Roznovanu, Teodor Boldur-Lățescu (personaj care s-a ocupat de dirijarea efectivă a mișcării de stradă) și mitropolitul Calinic Miclescu. Scopul mișcării era aducerea la domnie a boierului Nicolae Rosetti-Roznovanu și separarea Moldovei de Țara Românească. După câteva ore de confruntări între 500 de demonstranți (număr foarte mare, pentru acea perioadă) și soldații aduși să potolească revolta, soldate cu morți în ambele tabere, rebeliunea a fost înăbușită. După
Mișcarea separatistă din Moldova () [Corola-website/Science/309358_a_310687]
-
I, dăruiește Mănăstirii Tismana posesiunile care aparținuseră mai înainte Mănăstirii Vodița de lângă Turnu Severin, posesiuni primite de la unchiul său Vladislav I, între care și 40 de sălașe de „ațigani”. Curând după sosirea lor în România, romii au devenit sclavi ai boierilor care deja locuiau acolo. Condițiile romilor au fost neînduplecate. Pedeapsa cu moartea a fost des întâlnită: “un sclav care viola o femeie era ars de viu”. În Transilvania (pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar), dacă un rom vorbea limba romani
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
(n. 1750 - d. 1 aprilie 1816) a fost primul guvernator al Basarabiei după anexarea acesteia la Imperiul Rus, în 1812. A fost unicul guvernator de origine română. Era provenit dintr-o familie de boieri moldoveneni cu vechi tradiții cărturărești. El a fost primul și totodată singurul guvernator moldovean al Basarabiei anexate de Imperiul Rus. În această funcție a fost numit de către guvernul țarist la 23 iulie 1812. Amiralul rus Pavel Ciceagov i-a înmânat
Scarlat Sturdza () [Corola-website/Science/309389_a_310718]
-
i-a înmânat lui în acea zi „Regulamentul privind instituirea administrației provizorii” pe teritoriul moldovenesc dintre Prut și Nistru, dându-i și instrucțiuni concrete. Fiul său, Alexandru Sturdza, a fost autorul primului statut al Basarabiei de după anexare. La data numirii, boierul era octogenar și bolnav, "„pentru care semna actele mitropolitul Gavriil și comandantul militar Ivan Hartingh”". După anexarea Basarabiei, țăranii supuși la dări suplimentare au început să fugă în masă spre Moldova de peste Prut. Pentru a preîntâmpina o masivă depopulare a
Scarlat Sturdza () [Corola-website/Science/309389_a_310718]
-
în tinerețea să, a trebuit să meargă până la Vodă pentru a i se face dreptate, legat de o problemă cu pământurile pe care a moștenit-o. Pe drum s-a oprit la Hanul Ancuței și i-a împărtășit unui străin (boier) problemă să, concluzionând că dacă Maria Să nu-i va face dreptate „să poftească Maria Să să-mi pupe iapa nu departe de coadă!”. Acesta își continuă drumul și ajunge la curte. Este primit imediat la Vodă, și face o
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
iapa nu departe de coadă!”. Acesta își continuă drumul și ajunge la curte. Este primit imediat la Vodă, și face o plecăciune. Domnul îi cere să se ridice, si auzindu-i vocea comisul își dă seama fulgerat că era chiar boierul de la han, dar nu era supărat de cele spuse. Încrezător, Ioniță îi arăta hârtiile, spunându-și pricina. Vodă îi dă dreptate, dar, amuzat, domnitorul îl întreabă ce ar fi făcut dacă nu ar fi fost de acord cu el, iar
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
si este ucis. Cuprins de remușcări pentru faptă comisă, Gheorghie Leondari solicită domnitorului să accepte retragerea să din funcție și apoi construiește biserică "Sf. Haralambie" în memoria fratelui său. Naratorul-martor, moș Leonte, povestește că în satul Tupliați a trait un boier mare, numit Balomir. Acesta este descris plastic cu ajutorul epitetelor ca fiind mare, fudul, mâinios, aspru, purta o barbă „cât o coadă de păun”. Se însurase de mai multe ori, dar din cauza caracterului răutăcios nevestele l-au părăsit sau au murit
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
este descris plastic cu ajutorul epitetelor ca fiind mare, fudul, mâinios, aspru, purta o barbă „cât o coadă de păun”. Se însurase de mai multe ori, dar din cauza caracterului răutăcios nevestele l-au părăsit sau au murit. Prima, era fiica de boier și nu l-a putut rabdă, întorcîndu-se la părinții ei. A doua, era văduva unui grec, Negrupunte, si a murit după doi ani. Boierului i se dusese veste rea prin preajmă și toate femeile fugeau de el. Dar, cu toate
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
ori, dar din cauza caracterului răutăcios nevestele l-au părăsit sau au murit. Prima, era fiica de boier și nu l-a putut rabdă, întorcîndu-se la părinții ei. A doua, era văduva unui grec, Negrupunte, si a murit după doi ani. Boierului i se dusese veste rea prin preajmă și toate femeile fugeau de el. Dar, cu toate acestea, boierul se căsătorețte și a treia oară, de data asta cu o fată tânără de doar șaptesprezece ani, pe nume Irinuța, venită de la
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
nu l-a putut rabdă, întorcîndu-se la părinții ei. A doua, era văduva unui grec, Negrupunte, si a murit după doi ani. Boierului i se dusese veste rea prin preajmă și toate femeile fugeau de el. Dar, cu toate acestea, boierul se căsătorețte și a treia oară, de data asta cu o fată tânără de doar șaptesprezece ani, pe nume Irinuța, venită de la Iași. Pe zi ce trecea nevasta era mai veselă și îmbujorata, iar boierul devenea mai lipsit de vlaga
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
el. Dar, cu toate acestea, boierul se căsătorețte și a treia oară, de data asta cu o fată tânără de doar șaptesprezece ani, pe nume Irinuța, venită de la Iași. Pe zi ce trecea nevasta era mai veselă și îmbujorata, iar boierul devenea mai lipsit de vlaga și posac. Într-o zi, boierul veni la tatăl lui Moș Leonte și-i povești despre comportamentul nevestei, spunându-i că o bănuiește că îl înșeală cu fiul vornicului Alexăndrel Vuza. Îl ruga să-i
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
oară, de data asta cu o fată tânără de doar șaptesprezece ani, pe nume Irinuța, venită de la Iași. Pe zi ce trecea nevasta era mai veselă și îmbujorata, iar boierul devenea mai lipsit de vlaga și posac. Într-o zi, boierul veni la tatăl lui Moș Leonte și-i povești despre comportamentul nevestei, spunându-i că o bănuiește că îl înșeală cu fiul vornicului Alexăndrel Vuza. Îl ruga să-i citească în zodii. Moș Leonte, de teama că femeia să nu
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
fiul vornicului Alexăndrel Vuza. Îl ruga să-i citească în zodii. Moș Leonte, de teama că femeia să nu pățească ceva rău, nu-i spune adevărul, îl lămurește că sunt lucruri inventate. Pentru a o preveni pe tânăra soție a boierului de primejdie merge la han, o așteaptă acolo, la întoarcerea de la Român, fiind însoțită de Alexăndrel Vuza, si o previne. În acel moment, ca dintr-un nor de pulbere, sosește boierul cu slujitorii săi, poruncește că zodierul să fie jupuit
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
inventate. Pentru a o preveni pe tânăra soție a boierului de primejdie merge la han, o așteaptă acolo, la întoarcerea de la Român, fiind însoțită de Alexăndrel Vuza, si o previne. În acel moment, ca dintr-un nor de pulbere, sosește boierul cu slujitorii săi, poruncește că zodierul să fie jupuit de piele pentru trădare, iar Irinuța și iubitul ei să fie legați de rotile căruței și duși în fugă până la Iași, până la Mitropolie. Dar, conița Irinuța a ripostat la înfruntat pe
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
și duși în fugă până la Iași, până la Mitropolie. Dar, conița Irinuța a ripostat la înfruntat pe bărbatul ei, moment în care natura, cerul s-au schimbat, au mugit văile și un balaur înfiorător a venit și l-a înconjurat pe boier, aruncându-l într-o groapă. De aici i s-a tras moartea boierului, iar de Irinuța blondă și drăgălașa nu s-a mai auzit nimic vreodată. Căpitanul Neculai povestește despre istoria care se intamplase cu el atunci când era îndrăgostit de
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
la înfruntat pe bărbatul ei, moment în care natura, cerul s-au schimbat, au mugit văile și un balaur înfiorător a venit și l-a înconjurat pe boier, aruncându-l într-o groapă. De aici i s-a tras moartea boierului, iar de Irinuța blondă și drăgălașa nu s-a mai auzit nimic vreodată. Căpitanul Neculai povestește despre istoria care se intamplase cu el atunci când era îndrăgostit de o țiganca pe nume Marga care și-a sacrificat viața pentru a-l
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
luat tot domnitorul. Acesta pleacă și moare căzând într-o râpă. Hangita își aduce aminte că auzise și ea această povestire de la mama ei și îl recunoaște în persoana orbului pe Constantin. Iapa Lui Vodă - Ancuța(cea tânără), Comisul Ioniță, boierul(Vodă Sturdza), moș Leonte, Ancuța(mama Ancuței tinere), Neculai Isac, calul lui Comisul Ioniță Haralambie - Călugărul Gherman, Haralambie Leondari, Gheorghe Leondari, Vodă Constantin Ipsilanti Balaurul - Boierul Năstasă Bolomir, Irinuța, Moș Leonte Fântână dintre plopi - Neculai Isac, Marga, Comisul Ioniță, Ancuța
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
recunoaște în persoana orbului pe Constantin. Iapa Lui Vodă - Ancuța(cea tânără), Comisul Ioniță, boierul(Vodă Sturdza), moș Leonte, Ancuța(mama Ancuței tinere), Neculai Isac, calul lui Comisul Ioniță Haralambie - Călugărul Gherman, Haralambie Leondari, Gheorghe Leondari, Vodă Constantin Ipsilanti Balaurul - Boierul Năstasă Bolomir, Irinuța, Moș Leonte Fântână dintre plopi - Neculai Isac, Marga, Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Bătrânul Hasanache și cei doi țigani Cealaltă Ancuța - comisul Ioniță, Ienache coropcarul, Ancuța cealaltă, Varvară, Costea Căruntu, Todoriță Cătana Județ al sârmanilor - Comisul Ioniță
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
soția ciobanului, Vasile cel mare(hoțul), Răducan Chioru Negustor lipscan - comisul Ioniță, moș Leonte, Ancuța cea tânără, Daiman Cristișor (negustor lipscan), Hoțul, Privighetor, Grăniceri Orb sărac - Constandin (orbul), Duca-Vodă, hoții din pădure, prietenul orbului, babă, comisul Ioniță Istorisirea Zahariei Fântânarul - Boierul Dinachi Mânza, Aglaița, Ilieș Ursachii, Zaharia "Hanul Ancuței" apărut în anul 1928, este un volum de nouă povestiri; George Călinescu a asemănat "Hanul Ancuței" lui Sadoveanu cu "Decameronul" lui Giovanni Boccaccio având ca argument temele diverse ale povestirilor, având un
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
și Sylotena (Valea Vacii), un teritoriu de 10 km situat în proporție de 90% pe raza orașului Uricani, în lunca Mailatului. Un alt document datând din anul 1493, emis de curtea regelui Vladislav al II-lea al Ungariei, arată că boierul Mihail Cânde stăpânește mai multe moșii în această zonă, printre care și Câmpu lui Neag (Nzakmezeu). Harta Iozefină a Transilvaniei elaborată între 1769 și 1773 arată că în zona Uricaniului exista un număr însemnat de gospodării românești. În anul 1788
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]