11,155 matches
-
Jean Nicot de Villemarin (fig.1.1), oferă pentru prizat reginei Caterina de Medici Nicotiana Tabacum ("iarba reginei") (fig.1.2) atribuindu-i calități de leac antimigrenos. Tabagismul cronic se va constitui într-unul dintre principalii factori de risc cardiovasculari. Călugărul franciscan André Trevet va revendica prioritatea de a aduce încă din 1556 în Europa "iarba dracului". Amputația coapsei (fig.1.3), singura soluție “terapeutică” a epocii pentru leziuni arteriale ale membrelor inferioare a rămas multă vreme în prim-planul arsenalului
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ajunsese să priceapă inexplicabila putere de atragere sau de repulsie stabilită irațional între oameni". Nenorocit, incapabil să înțeleagă cum de putea fi urât fără ca el să se fi făcut vinovat de ceva, copilul se îndreaptă cu pași hotărâți spre "iazul Călugărului", cu gândul de a-și lua viața. E împiedicat însă de moartea neprevăzută a unui cunoscut ("băiat potolit"), al cărui cadavru tocmai atunci se întâmplase să fie scos din apă. Priveliștea leșului "ciugulit de gângănii", descris cu minuție naturalistă ("furnicile
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cele mai semnificative evenimente din istoria locului un locus amoenus, în care îi place din nou să se regăsească: "Iașii trăiau în el și nu numai Iașii de acum ci și cei de odinioară, așa cum îl văzuse de departe pe călugărul Dan". Orașul încetează a fi, așadar, o "realitate" concretă, cu o "istorie" anume, consemnată documentar ("Lambrior și Panu îi arătaseră că Iașii lui Alexandru cel Bun nu puteau avea o arhitectură turcească" poetul comisese "greșala" aceasta în Sărmanul Dionis), pentru
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
condusă, pe rând, de Iosif Trifa (care semnează cu pseudonimul I. Tâlcuitor), de Iosif Trifa și Gh. Maior, de Iosif Trifa și I. Moța, de un comitet de redacție sub patronajul mitropolitului Nicolae Bălan, de Gh. Secaș, Nicolae Voinea, Dumitru Călugăr, Aurel Nanu, Grigore Marcu, toți preoți. Din 1947 are subtitlul „Foaie săptămânală pentru îndrumarea poporului în viața creștină”, iar din 1948, „Foaie religioasă săptămânală pentru popor”. Din 1953 titlul devine „Foaia bunului creștin”. Mitropolitul Nicolae Bălan semnează editorialul primului număr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287902_a_289231]
-
păsări identificate în parcurile din oraș. CAPITOLUL II. CARACTERIZARE GENERALĂ A GRĂDINII BOTANICE IAȘI 2.1. Scurt istoric al Grădinii Botanice " A. Fătu" Iași Primele grădini botanice mai însemnate au fost create de către medicii greci din antichitate și apoi de către călugării din evul mediu, ele având menirea de a înlesni și întări activitățile didactice și științifice. Din aceste motive, frecvent, în preajma acestor grădini s-au construit și funcționează institute de botanică, de farmaceutică, de silvicultură, horticultură, etc. Grădinile botanice actuale, cu excepția
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cosmos însuflețit. Prin asumarea și interiorizarea inițiatică a acestor învățături se va ajunge la fascinantele forme de ,,conștiință superioară" proorocite de vechile culturi. ,,Șamanii din arhipelagul polinezian își schimbă forma cu ajutorul oceanelor, războinicii din Amazon se transformă în anaconda, iar călugării tibetani pot traversa oricând munții"74. Aceste fabuloase performanțe spirituale se combină cu insolite invocări ale spiritelor, cu materializări ale viselor proprii și cu stranii ceremonii ale focului. Aceste secrete inițiatice sunt astăzi stăpânite (și) de marele guru John Perkins
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cinematografia iraniană (în jur de 30 milione dolari). Este primul film dintr-o trilogie gândită de regizorul Majid Majidi. Acest nouă și costisitoare producție cinematografică iraniană abordează doar viața lui Mohamed de la naștere până la vârsta de 12 ani, atunci când un călugăr creștin (Bahira) îi prezice că va ajunge un mare profet. Premiera filmului a avut loc la Teheran, în februarie 2015. Perioada Festivalului Internațional de Film Fajr din Teheranul anului de grație 2015 a coincis cu aniversarea a 36 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
set de exerciții (vizualizări) prestabilit (e), astfel încât să se evite efectele negative ale stress ului la nivel psihosomatic, asigurând echilibrul dintre sistemul nervos simpatic (flight or fight) și cel parasimpatic (odihnă și digestie). Unul dintre precursorii acestei tehnici este considerat călugărul indo-portughez, Abbé Faria (1746 1819), care a pornit de la teoria "fluidului magnetic” pentru sublinierea importanței sugestiei, dar mai mult a existenței autosugestiei. Pentru acesta și pentru știința ce s-a dezvoltat pornind de la ideile sale, totul vine de la subiect și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
contact a pătruns În literatură. Și aici stă principalul lui merit. (Ă). În Oțel și pâine faptele și oamenii sunt privite mai adânc; la baza interpretării realității stă concepția clasei muncitoare. Aceasta lărgește viziunea artistului și o limpezește structural. Ion Călugării reușește să situeze istoric păturile sociale de care s-a ocupat și altădată, iar aceasta constituie un alt succes al artei sale. (Ă). Romancierul se desprinde În bună măsură de duioșia mic-burgheză care colora imaginea acelei bătrânești și neschimbate uliți
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
culturii în lumea francă, a trebuit să se facă apel la cei care menținuseră sau asimilaseră cel mai bine tradiția antică: italieni precum Petru din Pisa sau Paul Diaconul, spanioli ca Theodulf care a devenit episcop de Orléans, anglo-saxoni precum călugărul Alcuin care a fost în acest domeniu marele inspirator al lui Carol cel Mare. În 789, Carol cel Mare promulgă celebra Exortație generală (Admonitio generalis), prin care ordonă deschiderea unei școli în fiecare episcopat și în fiecare mănăstire; aici trebuie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
creștinătății, Otton va pune în 962 bazele unui nou imperiu, Sfîntul Imperiu, centrat pe Germania și Italia și din care Franța nu va face parte niciodată. Marile principate. Este o epocă de dezolare pentru țărani, pentru locuitorii orașelor și pentru călugări, ale căror lamentații au ajuns pînă la noi. În același timp, este o epocă de redistribuire a puterii politice. Efectele conjugate ale atacurilor din afară, ale rivalităților dintre regi și ale procesului de dizolvare internă pe care l-am semnalat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
biblice: omul nu poate cunoaște "nici ziua nici ora". Aceasta este atitudinea dominantă, cea a ecleziasticilor. Marile defrișări. Sfîrșitul lumii? Sau sfîrșitul unei lumi? Autorii secolului al XI-lea care evocă anul o mie și mai întîi de toți un călugăr burgund, Raoul Glaber, care scria către anul 1040, văd mai degrabă în această dată simbolică promisiunea unei vîrste noi în istoria umanității, o primăvară a lumii, concretizată în bisericile noi care umplu țara: "Era ca și cum lumea însăși s-ar fi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ritm de întemeiere se va accelera în continuare, justifică edificarea acestor noi biserici într-un stil nou care se va numi "roman" pentru că reia anumite tradiții romane care l-au impresionat atît de tare pe Raoul Glaber. Dar, pentru acest călugăr, reînnoirea nu este numai materială, ci și morală: este o mișcare vastă care, pornită cu întemeierea abației de la Cluny în 910, și a instituțiilor de *pace garantate de Biserică la sfîrșitul secolului al X-lea, ajunge, în secolul al XI
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și ceilalți și adesea mult mai puțin prestigioși decît ceilalți. Robert al II-lea (996-1031), Henric I (1031-1060) și Filip I (1060-1108) nu au o reputație bună în ochii istoricilor. Celui dintîi, celebru pe vremea sa pentru certurile conjugale, un călugăr contemporan i-a făcut un portret de credincios perfect; cel de-al doilea este cunoscut doar pentru că s-a căsătorit cu o prințesă rusoaică, Anna de Kiev, care a introdus în familia capețiană prenumele grec de Filip; cel de-al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
VI-lea, tutore al lui Ludovic al VII-lea, Suger devine regent al regatului (din 1147 pînă în 1149), cînd Ludovic al VII-lea pleacă în cruciadă; abația de la Saint-Denis, care este necropola regală, adăpostește însemnele regalității coroana, *flamura -, iar călugării săi, începînd cu Suger însuși care scrie Viața lui Ludovic al VI-lea cel Gros, redactează istoria oficială a regilor Franței. În sfîrșit, este epoca în care apare în jurul regelui un embrion de administrație, centrală și locală. Din anturajul său
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de către arhiepiscop și de ceilalți episcopi, proclamat rege..." Richer, Histoire de France (ed.și trad. R. Latouche, Paris, Belles Lettres, 1964, II, p. 159-163). Acest discurs provine din Istoria Franței scrisă în limba latină, între 991 și 998, de un călugăr de la abația Saint-Rémi din Reims, Richer, pentru a continua Analele care, începute la Reims în secolul al IX-lea de arhiepiscopul Hincmar, se opreau în anul 882. Istoria lui Richer acoperă perioada 882-995. Ea este deosebit de vie și instructivă pentru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scară mai modestă, fondatorii unor biserici locale încasau veniturile din care lăsau doar o parte minimă unor preoți numiți de ei înșiși. De unde slabul nivel moral, religios și intelectual al unui cler recrutat în aceste condiții. Clericii și uneori și călugării duc aceeași viață ca și laicii. Preoți căsătoriți sau concubini, episcopi jefuitori, abați războinici nu sînt rarități. Totuși, în sînul acestei biserici feudale au apărut forțele de reînnoire pe care le observa Raoul Glaber pe la anul o mie. Reforma gregoriană
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se caracterizează prin două trăsături principale: o independență totală față de puterile locale, laice sau ecleziastice, întrucît Cluny nu depinde decît de Roma; punerea din nou la loc de cinste a rugăciunii și a celebrării liturghiei, care sînt funcțiile esențiale ale călugărilor. Această reformă de la Cluny a avut un succes extraordinar, ducînd la constituirea primului ordin monastic din istoria ccidentului, care, la începutul secolului al XII-lea, regrupa sub conducerea abatelui de Cluny 1100 de așezăminte ecleziastice, dintre care 800 în Franța
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
educare care se traduce prin crearea de școli dispăruseră aproape toate pe lîngă catedrale, permite în sfîrșit clerului secular să se consacre cu succes misiunii sale, care este serviciul divin. În ceea ce privește Biserica regulară pentru care alegerea abaților a fost încredințată călugărilor , secolul al XII-lea este un mare secol monastic. Ordinul de la Cluny atinge culmea puterii sale cu construirea, chiar la Cluny, din 1088 pînă în 1130, a celei mai mari biserici a Creștinătății. Apar noi forme de viață monastică, pentru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de fidelitate. În schimb, seniorul procedează, prin înmînarea unui obiect simbolic aici, bastonul -, la investitura fiefului concedat vasalului. DOCUMENT 2 Jurămînt de pace la Beauvais (1023) "Nu voi invada în nici un fel bisericile [...] Nu voi asalta pe clericul și pe călugărul care nu poartă armele acestor vremuri, nici pe cel care îi însoțește fără lance și fără scut, numai dacă n-am motiv să mă plîng de ei sau dacă ei refuză ca în termen de cincisprezece zile să-și repare
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cel Frumos, morți fără moștenitori direcți, va declanșa prima criză dinastică de după venirea la tron a lui Hugo Capet în 987. DOCUMENT Justiția lui Ludovic cel Sfînt La întoarcerea din cruciadă, în 1254, Ludovic cel Sfînt este primit de un călugăr care îi recomandă să practice justiția: "Așa că regele care se duce în Franța, făcu el, să ia aminte să facă bună și neîntîrziată dreptate poporului său, pentru ca Domnul nostru să-i permită să-și țină regatul în pace pe tot
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
avură un fiu în 1689 care fu numit Pierre. El era etaminier. Era un fel de stofă fină care se fabrica în regiunea Maine și cu care se făcea un mare comerț în toate țările străine pentru a îmbrăca pe călugări și pe preoți; se vopsea în negru. Pierre avu o soră care se numea Marie; ea s-a căsătorit cu Jean Houdayer; descendenții săi sînt în Le Mans. Acești doi bieți copii au devenit orfani în 1693, Pierre avea 18
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1587, în vreme ce, cîteva zile mai tîrziu, Henri de Guise învinge o altă armată protestantă la Auneau. Popularitatea sa crește prin aceasta, iar prestigiul regelui este oarecum atins. Populația Parisului, susținătoare crîncenă a Ligii și menținută în aceste sentimente de predicile călugărilor cerșetori, îl aclamă pe Henric cel "însemnat"și la sfîrșitul zilei "Baricadelor", 12 mai 1588, îl forțează pe Henric al III-lea să-și părăsească capitala. Cedînd presiunilor Ligii, acesta convoacă la Blois stările generale, care ascultă de duce. Se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
generală a regatului, în timp ce Sorbona îi dezleagă pe supuși de datoria lor de a asculta pe rege. Acesta se apropie atunci de Henric de Navarra, moștenitor prezumtiv, și forțele lor reunite asediază Parisul. Dar, la 1 august 1589, la Saint-Cloud, călugărul dominican Jacques Clément îl înjunghie pe rege, care moare la cîteva ore mai tîrziu, după ce îl va fi recunoscut pe Henric de Navarra ca succesor al său. Henric al IV-lea. Dar acesta, devenit Henric al IV-lea, rege al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
trecuți prin sabie, căci găsiserăm în drum mai mulți infanteriști de-ai noștri spînzurați. Acești nenorociți se lăsaseră prinși pe cînd părăsiseră pentru o clipă convoiul [...]. "[Parquin face alți prizonieri]. Am aflat că aparțineau trupelor de guerilă ale unui preot, călugăr răspopit, oameni dintre cei mai de temut, care interceptau drumul între Valladolid și Salamanca; el îi spînzura pe prizonieri în ștreanguri pe care le plasa anume pe drumuri [...]. Acești nenorociți [prizonieri spanioli] puteau spera să scape cu viață dacă comandantul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]