11,545 matches
-
Serghei Mihailovici Eisenstein (n. 23 ianuarie 1898 — d. 11 februarie 1948) a fost un cineast rus care a revoluționat cinematografia de la începutul secolului al XX-lea prin teoria sa a montajului, pe care a concretizat-o în filme, dintre care Crucișătorul Potemkin este cel mai cunoscut. S-a născut la Riga, în Letonia în 1898. Studiază la Petrograd construcții, ca
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
cu un Glob de Aur și un Premiu Oscar. În urma succesului întâmpinat, actriței i-au mai fost oferite roluri în filme de succes, printre care "Totul despre sex" sau "Viața secretă a albinelor", ambele înregistrând încasări superioare bugetelor. Succesul în cinematografie i-a redeschis interpretei ocazia de a-și promova muzica. Primul album de studio al solistei, intitulat "", a fost lansat în Statele Unite ale Americii în toamna anului 2008. Discul a debutat pe poziția secundă în Billboard 200 și a inclus
Jennifer Hudson () [Corola-website/Science/313870_a_315199]
-
moralizatoare la tehnici orientate spre elev. În 1994, legea educației daneză a recunoscut educația mediatică dar tot nu este o parte integrată în sistemul de educație. Accentul în Danemarca pare să fie pe tehnologia informației. Franța a predat cursuri de cinematografie încă de la apariția acesteia, dar cursuri care să integreze noțiuni de producție de mesaje mediatice sunt o apariție recentă. În Germania s-au publicat materiale cu privire la cultura mediatică în anii '70, iar în anii '80 și '90 s-a manifestat
Educație mediatică () [Corola-website/Science/313884_a_315213]
-
Novosibirsk, Ekaterinburg) și au reapărut seminarii și conferințe pentru profesori cu aceleași teme. În Rusia anilor '70 - '80, educația mediatică se dezvolta în cadrul unui concept estetic. Printre numeroasele reușite din domeniu din această perioadă se numără: primele programe oficiale de cinematografie și educație mediatică publicate de Ministerul Educației, un interes crescător pentru o diplomă de doctorat în Educație Mediatică, contribuțiile lui O. Baranov, S.Penzin (Voroneț), G.Polichko, U.Rabinovich (Kurgan), Y.Usov (Moscova), A.Fedorov (Taganrog), A.Sharikov (Moscow) și
Educație mediatică () [Corola-website/Science/313884_a_315213]
-
nou personaj unic al regizorului. Controversat și extraordinar prin tot ceea ce atinge, Burton este poate singurul regizor care își atinge scopul fără realizarea unor drame. Poveștile sale vizează o masă foarte largă de oameni. Opera să este o necesitate pentru cinematografia americană datorită tocmai faptului că altul că Burton nu există, iar filmele lui stranii și mereu actuale marchează întreaga istorie conematografică americană. Jonny Depp despre Burton în cartea "Burton on Burton" (Citat extras din prefață cărții în limba engleză) "I
Tim Burton () [Corola-website/Science/314824_a_316153]
-
taxa pentru serviciile de reclamă și publicitate prevăzută la art. 270 din Codul fiscal, taxa hotelieră prevăzută la art. 278 din Codul fiscal, contribuția la Fondul cinematografic prevăzută la art. 13 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 328/2006 , cu modificările și completările ulterioare, taxa asupra activităților dăunătoare sănătății, prevăzută la art. 363 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
a fost vizionat de 2.450.273 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Producția cinematografică a lui Nicolaescu a primit evaluări în general pozitive din partea mai multor critici de film. Criticul Călin Căliman scria în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000) că „critica a apreciat - în linii mari - drept
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
a fost vizionat de 3.291.122 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl consideră "„un policier, dar fără prea mari pretenții”" și constată că operatorul Nicolae Girardi încearcă să surprindă, pe lângă povestea propriu-zisă a filmului, și aspecte din viața de zi cu zi a României socialiste
Viraj periculos () [Corola-website/Science/320457_a_321786]
-
scurt sau lungmetraje, atât în România, cât și la nivel internațional: Președintele Klaus Iohannis l-a decorat, pe 5 mai 2016, cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, categoria D - "Artă spectacolului", pentru "implicarea deosebită în promovarea teatrului și cinematografiei românești atât în țară, cât și în străinătate", a informat printr-un comunicat Administrația Prezidențială. (sursă - www.miscareaderezistenta.ro) La cea de-a nouăsprezecea ediție a Galei UNITER, Marius Manole a fost nominalizat la categoria Cel mai bun actor în
Marius Manole () [Corola-website/Science/317924_a_319253]
-
august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, dirijorului Dumitru Botez i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republică Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. A făcut parte din jurii naționale și internaționale: Suceava, Praga și la concursuri muzicale. A primit decorații că :Ordinul Muncii, Meritul cultural etc. A publicat articole în reviste de profil: Muzică, Cercetări de muzicologie cât și în ziare: Contemporanul, România
Dumitru D. Botez () [Corola-website/Science/323409_a_324738]
-
1989. Cam prin acea perioadă, Vávra a început să-și scrie autobiografia " Podivný život režiséra" ("Viața stranie a unui regizor de film"), care s-a încheiat cu „...și acum îmi aștept sfârșitul. Sfârșitul meu.” Otakar Vávra este numit adesea „părintele cinematografiei cehe”. În 2001, el a fost distins cu "Leul Ceh" ("Český lev") pentru îndelungată să contribuție la cultura cehă. În 2004, el a primit "Medalia prezidențială de Merit" ("Medaile za zásluhy"). Criticii lui Vávra evidențiază dorința lui de a se
Otakar Vávra () [Corola-website/Science/323413_a_324742]
-
și cineaști din întreaga lume. Figurând în Top 50 al celor mai urmărite festivaluri, acesta găzduiește în luna martie unul dintre cele mai apreciate evenimente culturale / cinematografice din Europa, având la activ 14 ediții (din 1997). Numeroase personalități din domeniul cinematografiei au participat până acum la acest festival, printre care: Wim Wenders, Volker Schlondorff, Katja Riemann and Karl Baumgartner (Germania), Alan Parker, Peter Greenaway, Terry Jones, Michael Palin, Tony Palmer and David Mackenzie (Marea Britanie), Nikita Mikhalkov, Andrei Konchalovsky, Karen Shakhnazarov și
Festivalul de Film de la Sofia () [Corola-website/Science/323491_a_324820]
-
a fost vizionat de 3.620.176 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
Veronica (film) () [Corola-website/Science/322917_a_324246]
-
intitulată Luminătorii satelor, trece redactor la „Rampa" (1947-1948) și „Flacăra" (1948-1950), scrie în „Lumea" (1946) lui G. Călinescu. Ulterior se consacră aproape exclusiv teatrului, filmului și radioului. Director artistic al Studioului Cinematografic București (1950-1951), redactor-șef al publicației „Probleme de cinematografie" (1951-1953), profesor de estetică la Institutul de Teatru din București (1953-1959), șef al secției de artă și cronicar dramatic la „Contemporanul" (1954-1969), din 1969 până în 1992 este titularul cronicii dramatice la „România literară". Colaborează și la „Astra", „Ateneu", „Cronica", „Familia
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
(CNC) este o instituție de stat cu o tradiție îndelungată, înființată încă din anul 1934, când a fost promulgată Legea "Fondului Național al Cinematografiei", fond destinat creării bazei materiale și finanțării producției cinematografice naționale. La acea vreme, fondul era alimentat din două taxe: una de un leu, din fiecare bilet de cinema cumpărat, iar alta, de 10 lei pentru fiecare metru de film importat
Centrul Național al Cinematografiei () [Corola-website/Science/322970_a_324299]
-
finanțării producției cinematografice naționale. La acea vreme, fondul era alimentat din două taxe: una de un leu, din fiecare bilet de cinema cumpărat, iar alta, de 10 lei pentru fiecare metru de film importat în țară. Actualul Centru Național al Cinematografiei a fost înființat prin Legea nr. 574/2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 685 din 30 octombrie 2001, prin reorganizarea (desființarea), Oficiului Național al Cinematografiei. Rolul său este de organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul cinematografiei, cu
Centrul Național al Cinematografiei () [Corola-website/Science/322970_a_324299]
-
de 10 lei pentru fiecare metru de film importat în țară. Actualul Centru Național al Cinematografiei a fost înființat prin Legea nr. 574/2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 685 din 30 octombrie 2001, prin reorganizarea (desființarea), Oficiului Național al Cinematografiei. Rolul său este de organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul cinematografiei, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, condus de un președinte și un vicepreședinte, numiți prin ordin al ministrului culturii și cultelor, potrivit legii
Centrul Național al Cinematografiei () [Corola-website/Science/322970_a_324299]
-
al Cinematografiei a fost înființat prin Legea nr. 574/2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 685 din 30 octombrie 2001, prin reorganizarea (desființarea), Oficiului Național al Cinematografiei. Rolul său este de organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul cinematografiei, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, condus de un președinte și un vicepreședinte, numiți prin ordin al ministrului culturii și cultelor, potrivit legii. Legea nr. 574/2001 a fost abrogată prin H.G. nr. 229 din 4 martie
Centrul Național al Cinematografiei () [Corola-website/Science/322970_a_324299]
-
Cultelor, condus de un președinte și un vicepreședinte, numiți prin ordin al ministrului culturii și cultelor, potrivit legii. Legea nr. 574/2001 a fost abrogată prin H.G. nr. 229 din 4 martie 2003 privind organizarea și funcționarea Centrului Național al Cinematografiei, modificată la rândul său de H.G. nr. 1.064/2005 privind reorganizarea și funcționarea Centrului Național al Cinematografiei.
Centrul Național al Cinematografiei () [Corola-website/Science/322970_a_324299]
-
Legea nr. 574/2001 a fost abrogată prin H.G. nr. 229 din 4 martie 2003 privind organizarea și funcționarea Centrului Național al Cinematografiei, modificată la rândul său de H.G. nr. 1.064/2005 privind reorganizarea și funcționarea Centrului Național al Cinematografiei.
Centrul Național al Cinematografiei () [Corola-website/Science/322970_a_324299]
-
oroarea cosmică față de necunoscut (și în unele cazuri, imposibil de cunoscut) în fața altor elemente de șoc, deși acestea pot fi încă prezente. Este numită astfel după autorul american H. P. Lovecraft (1890-1937) și este un sub-gen al literaturii și al cinematografiei. Lovecraft a rafinat acest stil de povestire în mitologia proprie care a implicat un set de elemente supranaturale, preumane și extraterestre. Munca sa a fost inspirată de autori anteriori, cum ar fi Edgar Allan Poe și Algernon Blackwood. Semnul distinctiv
Groază lovecraftiană () [Corola-website/Science/323983_a_325312]
-
lui Dionysos, victoria împotriva romanilor lui Hybrida, victoria împotriva boilor și tauriscilor, victoria romanilor asupra galilor) și cultul conducătorilor. El consideră că autorii filmului au apelat la denaturări și exagerări voite pentru a induce subtil ideea de dragoste de țară, cinematografia contribuind la reîmprospătarea simbolurilor naționale, a eroului național care a învins indiferent de perioada în care a apărut. La începutul filmului sunt prezentate „frumusețile patriei”, pentru care strămoșii urmează să lupte și să se jertfească. Bogățiile țării sunt considerate ca
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
Burebista" a fost vizionat de 4.749.744 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Burebista" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. El scoate în evidență ideea filmului potrivit căreia Burebista era un conducător înțelept și curajos
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
744 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Burebista" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. El scoate în evidență ideea filmului potrivit căreia Burebista era un conducător înțelept și curajos, dar lipsit de aliați și înconjurat de
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
Cojan și Mircea Iva. Producția filmului a fost coordonată de Dumitru Tofan și Sideriu Aurian. Trucajele au fost realizate de ing. Alexandru (Alecu) Popescu (fratele regizorului). Muzica a fost compusă de Dumitru Capoianu. Orchestrația este realizată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de Paul Popescu. Filmul a fost realizat pe peliculă alb-negru și are o lungime de 2080 de metri utili. Copia standard a fost finalizată la 2 noiembrie 1961. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 5.032.000 lei
S-a furat o bombă () [Corola-website/Science/319396_a_320725]