14,928 matches
-
fost trei frați, toți băieți, pe nume Aristide, Gheorghe și Vasile Penu, bunicul lui Ion Iliescu). Vasile Penu s-a căsătorit, iar din această unire au rezultat doi fii, Alexandru (tatăl lui Ion Iliescu) și Eftimie. Ambii fii au îmbrățișat doctrina comunistă încă din adolescență. Eftimie, fratele mai mic, coleg de cizmărie cu Nicolae Ceaușescu, a studiat câțiva ani la Moscova și a ajuns securist. Mai tîrziu a devenit directorul unei fabrici de încălțăminte din București. Eftimie a murit pe la începutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
l-a ucis, într-o altercație, pe șeful cantinei. A fost arestat și condamnat la 12 ani de închisoare. Se pare că a decedat în detenție." Ancheta Ziua, menționată anterior, face precizarea: "Ambii frați (Alexandru și Eflimie n.n.) au îmbrățișat doctrina comunistă încă din adolescență. Eftimie, fratele mai mic, coleg de cizmărie cu Nicolae Ceaușescu, a studiat câțiva ani la Moscova și a ajuns securist. Mai târziu a ajuns directorul unei fabrici de încălțăminte din București. Eftimie a murit pe la începutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Garda de Fier, ci de un partid rival, condus de Goga și Cuza, iar regele are propria sa politică antisemită. Leon Volovici sesizează foarte exact situația politică, constatând că « identificarea evreului cu primejdia bolșevică, a ocupat un rol principal în cadrul doctrinei de dreapta » , și complectează lista antisemiților cu alți oameni de valoare ai culturii românești. Deci Garda de Fier, organizație de extremă dreaptă, care a încercat să se impună în viața politică a Romîniei, nu a întrunit o largă adeziunie a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
văzut o umbră căzând. M. M.: Am văzut căzând. "Locotenente, du-te, vezi!" A venit înapoi: "Nu-i nimic!" "Bă, băiete, te joci cu mine?" "Nu mă joc". "Bine". În Piață, locotenentul Harabagiu Marius (acum e general, e șeful Direcției Doctrină) era cu tancurile chiar în fața Palatului, a intrării. Și la un moment dat mi-a spus: "Tovarășe zice parcă văd niște umbre. Îmi dați voie să trimit doi oameni?" Zic: "Băi, băiete, fii atent la mine. Parcă, sau le-ai
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ajungi să scoți artileria grea împotriva unor civili... M. M.: Noi nu ne-am pregătit pentru lupta în localitate cu ai noștri. S. B.: Și, în plus, împotriva unor civili care reprezintă poporul tău. Era o chestie total contradictorie cu doctrina. M. M.: Deci, acesta este comandantul ideal, cel care-și apără subordonații. Nu ne-a împins la nenorocire. De asta spun. Că dacă dădea el ordin, era sfânt, trebuia să ieșim. S. B.: Deci, importantă a fost înțelepciunea lui. M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și sărbătorit la data de 6 mai. Numele provine din greacă de la eleftheria - libertate. Lefter cel lipsit de noroc, „- Ți-ai găsit ! eu și noroc !”, prin excelență sceptic și ar tre- bui să citim scepticismul în acest context ca o doctrină a neîncrederii care se manifestă acut ulterior, a devenit Eleutheriu, cel eliberat de condiția mundană, strălucind deasupra tuturor cu numele adevărat care indică numi- nosul camuflat în profanul unei existențe liniare. Pe de altă parte, tonul aparent mieros nu este
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
politice și nici măcar mărinimia lui Zoe. Singura preocupare pentru acest cetățean pare să fie exercitarea dreptului de a vota. Sensul pe care votul său îl are în economia simbolică a vieții politice a urbei nu are nicio legătură cu vreo doctrină sau cu vreun personaj politic în particular, pentru că, așa cum mărturisește, niciun candi- dat nu-l îndreptățește să voteze : „Eu nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba de poftă...”. Cetățeanul turmentat tinde asimp- totic către acea așteptare fără subiect din piesa
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
aibă loc în părțile esențiale, dar într-un mod minimal. Este un mod de a spune de o manieră paradoxală că această schimbare trebuie să conserve ceea ce a fost esențial în cadrul unei societăți, o definiție paradoxală care merge în sensul doctrinei conservatoare, o schimbare care să nu modifice esențialul, ceea ce ține de tradiție, nici atunci când îl atinge sau îl intersectează și care să lase totuși impresia unei schimbări. Înnoirea pe care o propune acest paradox este una a formei, cu păstrarea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
singurul alb prezent: " ce căutați aici? Plecați imediat că acuși vine tovarășii "! Deși Mercedesul cu care eram avea pe parbriz "Liberă trecere", i-am spus că sunt de la MAE cu delegația. Mi-a tăiat discursul scurt, la care eu cunoscând doctrina lui Klausewitz că "cea mai buna armă de apărare este atacul" i-am spus pe un ton nediplomatic" șefule, dacă n-o întinzi de aici rapid , mă duc la tov. General....și s-ar putea sa-ti pierzi galoanele". A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
datorate atât unor condiții nefavorabile din țara de reședință, dar mai ales incapacității noastre de a practica un comerț exterior modern, cu mărfuri de calitate, prețuri competitive și seriozitate în onorarea contractelor, m-am dedicat domeniului cultural-științific, unde speram, conform doctrinei liberale de succes într-o vreme "prin noi înșine", să obțin rezultate mai bune. Nu așteptam din țară nici turnee ale unor mari trupe de teatru, orchestre simfonice, ansambluri de folclor, expoziții sau filme (care nici n-au apărut, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
20-24 octombrie 1993. Îl cunoșteam din țară pe politicianul și distinsul om de știință Oliviu Gherman (și viitor coleg de breaslă, ca ambasador la Paris). Cum diplomații nu fac politică, sau fac doar politica țării, nu intru în amănunte privind doctrina politică și ideile lui Oliviu Gherman. Mie mi-a plăcut ca interlocutor, ca partener de discuții, fiind un om cu o vastă cultură, cu o mare experiență de viață, amabil, cu o conversație plăcută. L-am însoțit în vizitele la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
putut să-mi formez o impresie, zic eu obiectivă și corectă, asupra derulării scrutinului fără bâte, fără înjurături, fără atacuri la persoană sau, și mai grav, la familia candidatului. Campania se desfășura civilizat, candidații căutând să convingă prin program, prin doctrină, prin ceea ce sunt, ce au facut și ce doresc să facă. Campania din 1999 s-a derulat în condițiile afirmării tot mai pregnante a grupării de stânga, Frontul Amplu-Întâlnirea Progresistă, și a liderului acesteia, Dr. Tabare Vazquez, candidat la Președinție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
În această direcție, menționăm lucrările: Problema monetară și Banca Națională (1924ă, Cooperația în Basarabia (1924ă, Contribuții la reorganizarea comerțului de cereale (1925ă, Chestiunea șoselelor din Basarabia (1925ă, Viața economică a Basarabiei în anul 1926 (1927ă, Exportul Basarabiei în primejdie (1927ă, Doctrine economice contemporane (1936ă, Navigația pe Nistru (1936ă, Manifestări economice la Iurceni și Nicșani (1937ă etc. Războiul și evenimentele care au urmat ocupării Basarabiei în 1940 au impus refugiul familiei în România. La Iași a fost mai întâi profesor la Liceul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
În plin stalinism, reușise să aibă acces la arhive nepublicate despre Stanislavski În ultima perioadă a vieții, când, negându-și sistemul bazat pe metoda „memoriei afective“, devenit celebru În toată lumea, a descoperit „acțiunea fizică“, inspirat de yoga și de alte doctrine spirituale (cum avea să fie și Grotowski, după el). La Wrocßav am Înțeles că Grotowski nu punea În scenă piese. El adapta texte clasice, sub forma unor montaje inedite. Nu l-am Întrebat de ce, dar explicația pe care mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Prefer deci să dau un nume diferit universului lui Andrei Șerban și-l aleg pe acela de teatru al spiritualității. Spiritualitatea este, În zilele noastre, uitată, devalorizată, prostituată. Creația lui Andrei Șerban reușește miracolul renașterii spiritualității, dincolo de orice religie sau doctrină spirituală. Andrei Șerban transportă În mod neobservat spectatorul dintr-o lume Într-alta, de la un nivel de Realitate la alt nivel de Realitate. Spectacolele sale ne restituie originea sacră a teatrului, muzicii și dansului. Spiritualitatea prezentă În creația lui Andrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mai funcționat. De ani de zile, de zeci de ani, trăiam în psihologia tancului. În folclorul socialist românesc apăruse de anul nou bancul : „primiți tăncușorul ?” (sau : „tanc de vei visa, prieten ̀ ți va intra în casă”). Ultima ratio a doctrinei Brejnev asta era : tancul. Și iată că tocmai la ei acasă, când a fost „la o adică”, sovieticii n-au mai reușit „normalizarea” prin acest procedeu clasic, reputat infailibil. Cine și-ar fi putut ̀ nchipui că o lovitură de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cred că antipatia asta se datora dezacordurilor temperamentale sau ideologice. Nici unul, nici celălalt nu erau exclusivi în privința asta și aveau cel puțin un bun prieten comun în persoana comprehensivului profesor Alexandru Rosetti. Nici Eliade nu era un auster, cu toate doctrinele ascetice pe care le vehicula și pe care cândva le și experimentase personal. Ralea avea însă reacții humorale, iar idiosincrasiile lui erau mult mai puțin de „ideologie”, cât mai cu seamă de gust. Rolul lui Eliade ca „șef” al unei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lui Mircea Eliade nu pot fi decât sau dezamăgitoare, sau, cel mai probabil, admirate în alb din respect pentru subiect și pentru faima autorului. Autor care nu e, decepție, nici guru, nici yoghi, ci un savant occidental care studiază în doctrinele Orientului, precum și în practicile tradiționale ale unor popoare, nu numai extra-europene, structurile de Weltanschauung în accepția metafizică explicată mai sus. Lucrările lui științifice sunt în fond ceea ce el declară la început în prefața Oceanografiei : „Cartea aceasta nu e o carte
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Eseul suportă, dar de regulă cu o nuanță de umor, o anumită ̀ ncărcătură livrescă și, chiar, voluptatea jocului cu erudiția (firește, până la o anumită limită, de altminteri variabilă). Mircea Eliade, expunând în lucrările sale științifice gândirea speculativ filozofică a doctrinelor cercetate, o face, pe de o parte, fatalmente, ca „erudit”, iar pe de altă parte, în spiritul său de „înțelegere”, atestându-și în ele structura sa funciară de eseist și nu de filozof. Demersul științific îl obligă să urce la
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
abstracțiune, natura sa de eseist îl duce la înțelegerea realităților umane, de viață și de cultură. Eliade era dotat cu o irezistibilă imaginație a ideilor, însușire esențială a unui eseist de mare clasă. Însușirea aceasta explică și atracția lui pentru doctrinele și mitologiile Orientului, precum probabil și vocația literaturii de ficțiune. Ceea ce a sporit enorm impresia meteorică produsă de apariția lui Eliade în viața culturală românească a epocii a fost, pe lângă abundența și strălucirea atât savantă, cât și publicistică, prolificitatea lui
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
alineatului următor, de această propoziție izbitoare : „În acest moment începu trecutul”. Trecutul are totdeauna un început hotărât. Cel mai adesea nu-l percepem. Perceperea lui e cutremurătoare. Numai el e irevocabil, numai el e absolut. Și din ce în ce mai tainic. Camil Petrescu „Doctrina substanței” Avem în sfârșit acum, la mai bine de trei decenii de la moartea lui Camil Petrescu, o ediție dacă nu completă, în tot cazul masivă, în două volume, a marelui său op filozofic, Doctrina Substanței. Existența acestei lucrări părea de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
absolut. Și din ce în ce mai tainic. Camil Petrescu „Doctrina substanței” Avem în sfârșit acum, la mai bine de trei decenii de la moartea lui Camil Petrescu, o ediție dacă nu completă, în tot cazul masivă, în două volume, a marelui său op filozofic, Doctrina Substanței. Existența acestei lucrări părea de domeniul legendei. Se știa doar că o dactilogramă de „câteva mii de pagini” fusese depusă de autor în timpul războiului în Biblioteca Vaticanului. Pomenirea acestei întâmplări se acompania de regulă cu o nuanță de ironie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
unei funciare nesimțiri intelectuale, care trece foarte lesne drept superioritate. Spre deosebire de prostie, care e congenitală, lenea minții se dobândește și este evolutivă. Proliferarea ei în lumea de azi e cutremurătoare (efect al mass-mediilor, sloganurilor, spălărilor de creiere și altor asalturi). Doctrina Substanței e un antidot puternic la lenea minții. Este în această carte o tensiune extremă, nici o clipă scăzută, pentru a menține inteligența în act, pentru o priză adecvată a concretului, a „substanțialului”. Camil Petrescu a repetat și explicat sensul acestor
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Dar intelectualul lucid, gânditorul și omul activ, multiplu prezent în social, își încheiase menirea lăsând posterității un manuscris sigilat („închis într-o sticlă și aruncat în mare”). Mi-e teamă însă că această posteritate nu e foarte dispusă să acorde Doctrinei Substanței creditul și atenția care fac ca o asemenea masivă carte să fie citită. Eu, ca vechi admirator al autorului, știam la ce mă pot aștepta și nu m-am înșelat ; m-am repezit la ea și am citit-o
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în rândurile celor tineri se face simțit la adresa lui Camil Petrescu un refuz care nu ține de o optică nouă, de o perspectivă în care admirația mea pentru el ar reprezenta o opțiune vetustă. Nu, dimpotrivă. (În orice caz, cine citește Doctrina Substanței nu se poate să nu simtă că e incomparabil mai actuală, mai vie și mai incitantă decât cărțile „noilor filozofi” din Franța sau decât ce mai produc diverse alte „școli”.) Refuzul prietenilor mei mai tineri se bazează pe argumentele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]